"n condiţiile realităţilor socio-economice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională snt:
a.) decăderea biologică, morală, intelectuală, socială, materială, indusă - prin procese politico-economice degenerative, unei populaţii silite să "se descurce" compromiţător, de structuri mafiote care uzurpă instituţiile statului;

b.) aservirea/cotropirea economică a ţării, transformarea ei ntr-o neocolonie, sursă de materii prime şi mnă de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse de mică utilitate, spaţiu de impunere a unor agende străine de interesele poporului romn

c.) Combinarea letală intre cele două fenomene "


"n cazul n care rapoartele repetate privind jefuirea statului romn nu duc la nici un rezultat, fiind nmormntate de cei cărora li s-au comunicat situaţiile respective şi publicarea lor nu poate produce prejudicii, aceasta este autorizată şi chiar recomandată constituţional". Combinat cu : "Oficialii care nu au reacţionat corespunzător la aflarea informaţiilor despre prejudicierea avuţiei naţionale, vor fi penalizaţi drastic, conform unor prevederi specifice".
***

TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)

SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)


TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 116: Administraţia publică centrală de specialitate - Structura
(1) Ministerele se organizează numai n subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza n subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Al. 1 ncepe abrupt, fără a ncadra conceptual ministerele n arhitectura sistemului politic democratic. Ce snt ele de fapt? Instrumente ale guvernului (executivului), componente ale societăţii de guvernat, sau interfeţe ntre guvern şi societate?
Al. 2 e cam criptic. Ce snt şi ce rol au "autorităţile administrative autonome"?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 117: Administraţia publică centrală de specialitate - nfiinţarea
(1) Ministerele se nfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot nfiinţa organe de specialitate, n subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot nfiinţa prin lege organică.
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1 Nu spune mare lucru. Potrivit cărei legi şi sub care misiune constituţională?
al. 3 ncă nu am aflat - de aici - despre ce e vorba.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 118: Administraţia publică centrală de specialitate - Forţele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. n condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care Romnia este parte, armata contribuie la apărarea colectivă n sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, n mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare n afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul Romniei pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai n condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care Romnia este parte.
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
80. După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Siguranţa naţională, cu următorul cuprins
Cuprinsul articolului va fi:

Articolul 118.1
(1) Prin siguranţa naţionala a Romniei se ntelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltarii poporului romn şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare nengradită a drepturilor, libertăţilor şi ndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.

(2)Siguranţa naţională se realizeaza prin cunoaşterea, prevenirea şi nlaturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute n alineatul (1).Cetăţenii romni, ca expresie a fidelitaăţi lor faţă de ţara, au ndatorirea de a contribui la realizarea siguranţei naţionale.

(3) Siguranţa naţionala se realizează n conformitate cu legile n vigoare şi cu obligaţiile asumate de Romnia prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte.

(4) Instituţiile publice cu atribuţii n domeniul siguranţei naţionale sunt: Serviciul Romn de Informaţii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, toate aflate n coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(5) Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) Preşedintelui Romniei şi Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor;
b) Miniştrilor şi sefilor departamentelor din ministere, cnd informaţiile privesc probleme ce au legătura cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund;
c) Prefecţilor, primarului general al Capitalei, precum şi conducătorilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru probleme ce vizează competenţa organelor respective;
d) Organelor de urmarire penală, cnd informaţiile privesc săvrşirea unei infracţiuni.

(6) Este interzisă implicarea, sub orice formă, a instituţiilor publice cu atribuţii n domeniul siguranţei naţionale şi a personalului lor n activitatea celorlalte instituţii ale statului romn. ncălcarea acestei interdicţii se sancţionează cu demiterea din funcţie, cu nchisoare pe viaţă şi cu confiscarea ntregii averi a făptuitorilor.

(7) Organizarea şi funcţionarea instituţiilor cu atribuţii n domeniul siguranţei naţionale se stabilesc prin legi organice.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Foarte importantă este iniţiativa MCC de a scoate serviciile de securitate naţională la lumina Constituţiei! Căci şi ele trebuie să aibă un loc bine precizat n eşafodajul structurii democratice. Nu există mai mare pericol n calea democraţiei reale dect căderea statului n puterea ocultă a gărzilor pretoriene. Reglementarea acestui aspect, ocultat de regimurile care simuleză democraţia, este o prioritate pentru o ţară pe care Securitatea a transformat-o n lagăr şi pe care urmaşa sa (SRI) nu a reuşit să o apere de jafurile şi abuzurile tranziţiei. Să nu uităm vreodată la ce a dus faptul că "serviciile" erau subordonate n 1990 numai lui Ion Iliescu, cel care a garantat, mincinos, că au fost epurate de foştii securişti. Dintre care mulţi s-au mbogăţit fraudulos, folosindu-şi poziţiile privilegiate informaţional, şantajnd - n loc să denunţe şi acoperind urmele - n numele "secretului de stat".

La al. 1-3 eu aşa adăuga precizarea : "n condiţiile realităţilor socio-economice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională snt:
a. decăderea biologică, morală, intelectuală, socială, materială, indusă - prin procese politico-economice degenerative, unei populaţii silite să "se descurce" compromiţător, de structuri mafiote care uzurpă instituţiile statului
b. aservirea/cotropirea economică a ţării, transformarea ei ntr-o neocolonie, sursă de materii prime şi mnă de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse de mică utilitate, spaţiu de impunere a unor agende străine de interesele poporului romn
c. Combinarea letală intre cele două fenomene ".


La al. 5 risc o propunere care va strni probabil mirare. De ce să nu fim şi noi, poporul care plăteşte serviciile, beneficiarii unor informaţii privind atentatele la siguranţa naţională, definită anterior? Că doar am văzut la ce duce secretul privind fărădelegile care ne-au lăsat fără patrimoniu: nimeni nu a fost prins sau pedepsit, pentru că tocmai complicii făptaşilor, aflaţi n poziţii de decizie, primesc rapoartele serviciilor de informaţiiS-ar putea prevedea că "n cazul n care rapoartele repetate privind jefuirea statului romn nu duc la nici un rezultat, fiind nmormntate de cei cărora li s-au comunicat situaţiile respective şi publicarea lor nu poate produce prejudicii, aceasta este autorizată şi chiar recomandată constituţional". Combinat cu : "Oficialii care nu au reacţionat corespunzător la aflarea informaţiilor despre prejudicierea avuţiei naţionale, vor fi penalizaţi drastic, conform unor prevederi specifice".

Al. 6 trebuie ferit de o interpretare nocivă. Una e să interzici serviciilor să influenţeze subteran funcţionarea altor instituţii şi alta e să le mpiedici, n numele non-intervenţiei, să le informeze la timp privind fenomene şi acţiuni care ar putea să le perturbe funcţionarea.

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
81. După articolul 118.1, se introduce un nou articol, 118.2, astfel: Denumirea articolului va fi: Serviciul Romn de Informaţii
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 118.2
(1) Serviciul Roman de Informaţii este serviciul organizat de stat specializat n domeniul informaţiilor interne privitioare la siguranţa naţionala a Romniei, parte componenta a sistemului naţional de apărare.
(2) Serviciul Romn de Informatii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a Romniei.
(3) Serviciul Romn de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi n afara de cele prevăzute la alineatul precedent.
(4) Serviciul Romn de Informaţii este condus de un director, numit n funcţie de Preşedintele Romniei.
(5) Funcţia de director al Serviciului Romn de Informaţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(6) Directorul Serviciului Romn de Informaţii trebuie să aibă pregătire superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n instituţii publice ale statului romn sau n nvăţămntul superior.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Este sau nu şi această instituţie subordonată poporului? Din care putere a statului face parte? Cine i fixează agenda? Prea puţin se spune aici despre mijloacele de control public privind rămnerea activităţii SRI n limite constituţionale, avnd n vedere specificul discret/secret al activităţilor sale. n ntreaga lume democraţia este deturnată dinspre subterana n care este "apărată". Cine stabileşte care snt acţiunile care ameninţă siguranţa naţională a Romniei şi care snt acţiunile de contracarare a ameninţărilor? Lucrătorii SRI, şefii lor, directorul lor, Preşedintele Romniei?

al 5. - lista incompatibilităţilor ar trebui mărită. De exemplu, nu ar trebui să ajungă n această poziţie o persoană care să fi avut legături importante n străinătate, care nu a dovedit abnegaţie pentru apărarea democraţiei şi combaterea fărădelegilor, etc .

al. 6- nu văd rostul condiţiei unei "experienţe" de 18 ani ntr-un sistem complet putred.

al 7 Ca să-şi arate reorientarea pro-democratică şi să pretindă ncredere de la poporul romn, SRI este obligat să pună la dispoziţia publicului şi a celor care studiază crimele comunismului toate informaţiile strnse de (despre) fosta securitate comunistă, fără nici o restricţie. Va face publice motivele pentru care aceste informaţii, necesare curăţirii societăţii după 1990 au fost ascunse sau distruse şi va denunţa responsabilii. Va pune la dispoziţia organelor de cercetare toate informaţiile privind jaful postdecembrist şi, dacă nu va observa efecte, le va face publice.

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
82. După articolul 118.2, se introduce un nou articol, 118.3, astfel:
Denumirea articolului va fi: Serviciul de Informaţii Externe
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 118.3
(1) Serviciul de Informaţii Externe este serviciul organizat de stat specializat n domeniul informaţiilor externe privitioare la siguranţa naţionala a Romniei, parte componenta a sistemului naţional de apărare.
(2) Serviciul de Informatii Externe organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor din străinătate necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a Romniei.
(3) Serviciul de Informaţii Externe nu poate desfăşura alte activităţi n afara de cele prevăzute la alineatul precedent.
(4) Serviciul de Informaţii Externe este condus de un director, numit n funcţie de Preşedintele Romniei.
(5) Funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(6) Directorul Serviciului de Informaţii Externe trebuie să aibă pregătire superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n instituţii publice ale statului romn sau n nvăţămntul superior.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aceleaşi cu cele de la articolul precedent propus de MCC. De altfel, eu nu snt convins că se justifică două servicii separate, care să urmărească exact acelaşi scop. n lumea de azi distincţia "intern/extern" nu mai pare relevantă. Un atac mpotriva unui obiectiv/interes romnesc poate oricnd avea o componentă afară şi alta năuntru. Cu ţara nţesată de firme şi persoane străine şi cu lumea nţesată de romni plecaţi definitiv sau la muncă şi de persoane aflate n relaţii diverse cu entităţi din Romnia, cred că SIE şi SRI ar trebui să fuzioneze. Şi tot n acest unic serviciu, mai uşor de monitorizat de societate civilă, ar trebui să intre şi alte facţiuni, care compun la ora actuală o reţea disproporţionată - faţă de posibilităţile noastre bugetare.

Ajungem astfel la problema finanţării acestor servicii, problemă n care poporul nu e consultat.Dacă ar fi, el ar prefera probabil ca măcar parţial , SRI/SIE să fie finanţate din cştigurile aduse la buget prin activitatea lor de depistare. Să ne ajute la recuperarea, măcar parţială, a avuţiei jefuite populaţiei după 1990, la reperarea şi confiscarea averilor ilicite - şi-şi vor merita banii, căci şi vor mplini menirea.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.1 Cine stabileşte că asta facem n Iraq, n Afganistan sau pe unde ne vor mai trimite alţii? Nu trebuie prevăzut mecanismul prin care poporul cenzurează aventurismul militar, ncălcarea spiritului acestui articol?
al.5 Cu condiţia ca respectivele tratate să fie validate prin referendum.
al 6 Poporul- plătitor şi beneficiar potenţial - are dreptul să controleze/cenzureze cheltuielile militare nejustificate (numărul salariaţilor, pensiile speciale, legitimitatea unor achiziţii de echipament şi tehnologie etc.)- prin mecanisme care trebuie precizate.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 119: Administraţia publică centrală de specialitate - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă n sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/su gestiile mele-faţă de varianta actuală:
Nu credeţi că această descriere a ce face, dar nu şi a ce este CSAT, lasă prea multe lucruri nedefinite? Cum se aşează CSAT n arhitectura structurilor democratice? Este doar un instrument al preşedintelui sau o instituţie n sine? Ce prghii are poporul pentru a-i supraveghea activitatea, sau pentru a-i amenda derivele antidemocratice? Căci aici se poate hotăr să se tragă n populaţia nemulţumită , pentru că destabilizează ordinea publică, ameninţă ordinea de drept, se comportă "terorist", ne supără aliaţii - etc. Eu aş lărgi conceptul de apărare a ţării n direcţia ameninţărilor moderne, curente, presante. CSAT s-ar putea ocupa (dacă e prevăzut n Constituţie) de părerea agresiunilor economice, de combaterea atentatelor la sănătatea populaţiei (alimentaţie, medicamente, etc), etc.

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
83. După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Serviciul Naţional al Informaţiei Publice
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 119.1
(1) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate publică autonomă sub controlul poporului şi este garantul interesului poporului n domeniul informaţiei publice.
(2) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate unică de reglementare n domeniul serviciilor media, n condiţiile şi cu respectarea prevederilor legii.
(3) Serviciile media trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice nregistrate, potrivit legii, n mod egal, fără nici un fel de discriminare.
(4) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(5) Funcţia de director al Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(6) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice trebuie să aibă pregătire superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi media sau n nvăţămntul superior.
(7) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, n mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional al Informaţiei Publice.
(8) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui Romniei, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Intenţia MCC este salutară! Nu numai pentru că fabrica de informaţie/ cunoaştere/conştiinţă este o putere reală n stat - deci trebuie ncadrată constituţional. Ci şi pentru că legitimitatea democraţiei se prăbuşeşte, dacă alegătorii nu au discernămnt. Nu ntmplător, cei care arată dispreţ pentru capacitatea politică a mulţimii, fac orice ca să nu ridice nivelul intelectual al cetăţenilor, prin nvăţămnt de calitate, informare adecvată şi ncurajarea implicării civice. Faptul că acest articol urmează după cele dedicate apărării siguranţei naţionale ne aminteşte şi un alt aspect: agresiunile mpotriva unei naţiuni nu snt numai militare sau economice, ci implică şi un atac propagandistic, un război de sens. Preocuparea pentru"omul nou" a regimului comunist (sau "realizările" FSN din 1990, sau prevenirea lui Orwell) au arătat rolul crucial al discursurilor propagate n masă, de către cei care uzurpă puterea n stat.

Deci SNIP (care ar nsemna Serviciul Naţional al Informaţiei Politice - dacă numai despre asta ar fi vorba, dar sper că se doreşte mai mult) ar putea avea un rol cheie n implementarea democraţiei reale-văzută ca instrument şi n acelaşi timp, al mplinirii spirituale colective - văzută ca scop. Dar pentru aceasta mandatul SNIP trebuie bine conceput. Aliniatele de mai sus trebuie rafinate, pentru a se crea cadrul optim pentru ca această instituţie să nu facă mai mult rău, n numele bunelor intenţii. Esenţiale snt mecanismele de evitare a confiscării instituţiei, alunecării ei ntr-un formalism de tip "corectitudine politică". Nu egalitatea timpului de antenă alocat partidelor nregistrate este esenţa (văd aici o neglijare a rolului civismului nenregimentat n formarea opiniei publice mature şi a facilitării incubării noilor curente) ci obligaţia transmiterii tuturor punctelor de vedere privind problemele şi organizarea optimă a cetăţii. Fără a cenzura opiniile, dar asigurnd un nivel ct mai ridicat al intervenţiilor (ca să nu ncurajăm otevizarea dezbaterilor).

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
84. După articolul 119.1, se introduce un nou articol, 119.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 119.2
(1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonamă, are personalitate juridică şi şi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.
(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune are obligaţia să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(3) Conţinutul editorial al agenţiilor de presă, al publicaţiilor, al posturilor de radio şi de televiziune ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale n materie.
(4) n ndeplinirea atribuţiilor pe care le are, Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din Romnia.
(5) Produsele media furnizate de Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune nu trebuie să fie folosite ca mijloace de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, de defăimare a ţării şi a naţiunii, să nu ndemne la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(6) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice nregistrate, potrivit legii, n mod egal, fără nici un fel de discriminare.
(7) Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(8) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(9) Funcţia de director al Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.
(10) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziuuune trebuie să aibă pregătire superioară, naltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani n activităţi media sau n nvăţămntul superior.
(11) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin.(1), 95, 96, 97, se aplică, n mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune.
(12) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui Romniei, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu cred că e nevoie de un organism separat, pe lngă cel prevăzut la paragraful anterior. Asta ar duce la prea multă birocraţie şi la o pierdere a esenţei problemei abordate: ridicarea nivelului conştiinţei civice şi politice, pentru ca democraţia să facă rost. SNIP poate urmări coerent acest unic scop, indiferent de suportul mediatic al mesajelor. Poate avea secţiuni dedicate promovării discernămntului cetăţenesc şi comunicării/dezbaterii corecte a alternativelor (politice) prin : şcoală, televiziune, radio, presă, Internet, etc.
O ultimă notă: poate măcar n domeniul educării şi informării, nu ar trebui să primeze principiul majorităţii - indiferent de calitate. Populismul nu e leac bun la elitism, n cultură. Cunoaşterea e o transmitere, de preferinţă generoasă, de la cei ce ştiu mai mult la cei care vor să se ridice. Intelectualii şi pot răscumpăra datoriile faţă de societate ajutnd nţelegerea fenomenelor prin explicaţii inteligibile. Dar pentru asta , beneficiarii nu trebuie să le opună vestitul "noi muncim , nu gndim" şi să fie ncurajaţi spre cultul superficialităţii. Problema organizării societăţii este extrem de complexă , şi nici simplificarea ei nu e simplă. Poate imaginează cineva o prghie care să mpiedice vulgarizarea degradantă, n numele popularităţii. Ar fi neplăcut ca milioane de telecetăţeni, ndobitociţi de media pnă acum, să facă referendum pentru a stopa ncercările de emancipare colectivă.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 120: Administraţia publică locală - Principii de bază
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se ntemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(2) n unităţile administrativ-teritoriale n care cetăţenii aparţinnd unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective n scris şi oral n relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, n condiţiile prevăzute de legea organică.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Presupun că ne aflăm n faţă unei componente a puterii executive? Mă aştept atunci la o mai clară ncadrare a ei. Ce misiune constituţională are?
al 1 Ct priveşte "descentralizarea" (cuvnt la mare modă) atrag atenţia că e o noţiune construită prin negarea "centralizării", care a fost un proces istoric continuu, de acaparare a comunităţilor mici, agregate n ierarhii tot mai stufoase, de către centre de putere care capturează şi parazitează celulele terminale, prin unităţi intermediare, n numele supravegherii unui mecanism colectiv (constituit, de regulă, pentru apărare de mari rechini externi, agresivitate perenă, care a provocat gigantismul n cascadă). "Mondializarea" va fi ultima etapă a acestui proces de coagulare, n care snt jertfite autonomiile componentelor nghiţite, ncepnd cu familia şi tribul şi terminnd cu naţiunea şi firma mică. Peştele mare exploatează pe cel mic, pe care l-a prins n plasa "unificării". Cei mai gălăgioşi adepţi ai "descentralizării" din Bucureşti, nu vor recunoaşte uşor că oraşul lor, plasat n inima organismului naţional, parazitează evident restul ţării, cu rezultate demonstrabil nocive. Aşa cum va face şi nomenclatura UE, cu noi. Şi cum face centrul de judeţ cu satele din jur. Fără a ntoarce ce primeşte.

Pe de altă parte, să revenim la esenţa problemei noastre. Democraţia nu este un scop, ci un instrument de negociere socială. Care e năzuinţa ei? Ca să maximizeze numărul celor care fac ce vor, fără a ncălca interesele celorlalţi. Ori, n mod evident , libertatea cere ca numai cei afectaţi de o decizie să participe la luarea ei. Nu hotărăsc eu dacă vecinul poartă sau nu barbă. Nu hotărm noi, dacă n alt cartier se face o grădiniţă. Nu hotărăsc pietrenii, dacă la Timişoara se face un parc sau se trăieşte anticomunist. Nu hotărăsc belgienii dacă romnii şi dau aurul gratis sau fac nunţi cu preoţi. Cam asta e dimensiunea democratică a "descentralizării". Decizia se ia la scara la care este legitimă impunerea ei. Aşa că, dacă vrem să exprimăm interesele ntregului popor romn, trebuie să afirmăm constituţional că descentralizarea (sau - distributismul politic) este un obiectiv de societate libertară. Ceea ce nu nseamnă că nu apar complicaţii, contradicţii, paradoxuri, datorate supraetajării nivelelor de existenţă colectvivă. De exemplu:
La al. 2 - este firesc ca o minoritate majoritară local să-şi folosească limba n raport cu autorităţile locale. Dar nu este firesc ca un romn, n ţara lui, să nu-şi poată folosi limba n raport cu aceleaşi autorităţi locale - şi asta ar trebui prevăzut n Constituţie.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 121: Administraţia publică locală -Autorităţi comunale şi orăşeneşti
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală n comune şi n oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, n condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, n condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi n subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
S-ar putea preciza mai mult ce se nţelege aici prin "autonomie". Am arătat deja că o localitate are propriul ei metabolism, pe care e firesc să-l gestioneze aleşii locali. Dar tot ea, reprezintă şi o parte din organismul naţional - ceea ce introduce nevoia de coordonare inter-locală şi comunicare cu centrii de putere executivă. E nevoie de o mai clară definire a atribuţiilor administraţiei locale, n cele două posturi. Cnd operează ea n legătura cu viaţa comunităţii locale şi cnd intervine n fluxuri sociale, economice, politice - de interes naţional? De exemplu, trimiterea de taxe spre centru şi obţinerea de fonduri (pentru proiecte) de la centru - snt situaţii tipice de interferenţă. Se ştie că o comună cu primar din opoziţie (faţă de partidul aflat la putere la nivel naţional), este dezavantajată. Poate fi combătut - şi constituţional, acest fenomen?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 122: Administraţia publică locală - Consiliul judeţean
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, n vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează n condiţiile legii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
ncă un nivel de coagulare comunitară, o treaptă de interconectare ierarhică. Cetăţeanul X este membru/parte al familiei sale, al unor eventuale asociaţii, al comunităţii locale, al unui judeţ, al ţării, al Europei, al lumii. De peste tot i vin ndatoriri, restricţii şi taxe. De peste tot trebuie să-i vină şi drepturi, servicii, beneficii - ntr-un echilibru fără de care apare exploatarea sistemică. Constituţia trebuie să prevadă mecanisme de monitorizare a fluxurilor informaţionale şi materiale, pe scara ierarhică a socialităţii politizate, pentru a garanta faptul că nici un nivel de agregare nu funcţionează parazitar. De exemplu, care ar fi indicatorii că un Consiliu judeţean aduce plus-valoare, ca intermediar ntre administraţia centrală şi cea locală?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -V- Administraţia publică
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 123: Administraţia publică locală Prefectul
(1) Guvernul numeşte un prefect n fiecare judeţ şi n municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) ntre prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, n faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, n cazul n care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
85. Alineatul 1 al articolului 123 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele Romniei numeşte un prefect n fiecare judeţ şi n municipiul Bucureşti.

După alineatul 1, se introduc două noi alineate, 1.1, 1.2, cu următorul cuprins:
(1.1) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, naltă competenţă profesională, cel puţin 18 ani n funcţii publice sau n nvăţămntul superior,
(1.2) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din nvăţămntul superior.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Este clar ce fel de preşedinţie vrea MCC Rămne ca pariul subiacent să reuşească (cel care ajunge n postura foarte puternică pregătită pentru preşedinte, să fie de foarte bună calitate). Se ntmplă rar, din motive evidente E nevoie de o scăpare, dacă de marea putere profită un ticălos. Se ntmplă des. Ceea ce vreau să semnalez este că, pentru ca instituţia definită n acest proiect de Constituţie să se poată achita de attea răspunderi (cobornd , iată, pănă la nivelul numirii fiecărui prefect) ea trebuie să beneficieze de un aparat tehnic masiv , pe care nu e normal ca această Constituţie pro-democratică să-l lase n umbră. Nu este banală sarcina de a defini profilul acestor "tehnicieni" (consultanţi), care vor influenţa puternic deciziile preşedintelui. Uşor se ajunge, iar, la uzurpare. Capcanele pndesc de peste tot. De exemplu, insistenţa folosirii unor persoane cu 18 ani de "experienţă" n regimul putred al tranziţiei, care a continuat anti-democraticul regim comunist- este o gafă.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]