Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea ncredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nici o putere nu mai numeşte reprezentanţi ai poporului n celelalte puteri. Poporul şi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, n toate puterile, n toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere legislativă), şi pe Preşedintele Romniei (putere executivă), şi pe toţi magistraţii (putere judecătorească) şi pe directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice (putere mediatică) şi pe Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei (putere financiară). Parlamentul Romniei va face legi şi nimic altceva. Preşedintele Romniei va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului romn şi nimic mai mult. Banca Naţională a Romniei va asigura stabilitatea preţurilor şi nimic mai mult.

TITLUL -III-
Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 80: Rolul Preşedintelui Romniei
(1) Preşedintele Romniei reprezintă statul romn şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele Romniei veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. n acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere ntre puterile statului, precum şi ntre stat şi societate.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
49. Articolul 80 se modifică şi va vea următorul cuprins:
(1) Preşedintele Romniei exercită puterea executivă n statul romn, n limitele stabilite de Constituţie.
(2) Preşedintele Romniei reprezintă poporul şi statul romn şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(3) Preşedintele Romniei răspunde n faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu văd de ce, n propunerea MCC, preşedintele nu mai "veghează la respectarea Constituţiei"? Cred că dimpotrivă garantarea democraţiei reale, combaterea falsei reprezentări trebuie să fie sarcina sa cheie, clar stipulată. Căci " exercită puterea executivă" , " reprezintă poporul şi statul" şi "buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice" snt alte aspecte, care ţin de conducerea ţării şi nu de apărarea democraţiei.

Fiind preşedintele tuturor romnilor, nu numai al celor care l-au votat, el trebuie să garanteze imparţialitate faţă de orice conflict de interese, să arbitreze nepărtinitor negocierea socială. El nu poate face politică partizană (influenţa calea pe care poporul romn vrea să meargă la un moment dat) ci numai politica echităţii politice (respectarea democraţiei reale n luarea deciziilor colective). De aceea, eu cred că orice candidat la Preşedinţie trebuie să fie un independent (nici măcar membru al unui partid) care să prezinte (prin traseul său, expus publicului) garanţii că poate juca rolul de arbitru (mediator) corect pentru negocierile politice la scară naţională.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 81: Alegerea Preşedintelui Romniei
(1) Preşedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a ntrunit, n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor nscrişi n listele electorale.
(3) n cazul n care nici unul dintre candidaţi nu a ntrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, ntre primii doi candidaţi stabiliţi n ordinea numărului de voturi obţinute n primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate ndeplini funcţia de Preşedinte al Romniei dect pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.4 Pentru mai multă democraţie, ar fi mai bine ca limita să fie de un singur mandat. O ţară n care nu există oameni capabili să nlocuiască un conducător/mediator bun, nu e viabilă. Un preşedinte luminat şi ne-egoist se va strădui să găsească (propună) nlocuitori de calitate.

al 5. Mi se pare ciudat că aici nu snt prevăzute nişte criterii (calitative) minime pentru a avea dreptul să fii ales preşedinte. Măcar la acest nivel (dacă nu şi la acela al parlamentarilor!) trebuia introdusă o formă actualizată de lustraţie (vezi vechiul punct 8 al proclamaţiei de la Timişoara): nu pot candida persoane care au participat la abuzurile regimului comunist sau la acoperirea (mbogăţirea) vinovaţilor după 1990. Sau condiţii ferme de moralitate şi capacitate dovedită.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 82: Preşedintele Romniei - Validarea mandatului şi depunerea jurămntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Romniei este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune n faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, n şedinţă comună, următorul jurămnt: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului romn, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Romniei. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
50. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune n faţa Parlamentului următorul jurămnt: Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului romn, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Romniei. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu nţeleg ce adaugă "jurămntul" la o obligaţie asumată oricum. Dacă nu ar jura, preşedintele nu ar avea aceleaşi răspunderi, conform Constituţiei pe baza căreia a candidat, a fost ales şi funcţionează? Unii cred că jurămntul aduce garanţii suplimentare. Pentru mine, astfel de credinţe trădează naivitate. Prefer calea unor contracte politice, cu clauze clare de penalizare, n caz de ncălcare.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 83:
Preşedintele Romniei - Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui Romniei este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurămntului.
(2) Preşedintele Romniei şi exercită mandatul pnă la depunerea jurămntului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui Romniei poate fi prelungit, prin lege organică, n caz de război sau de catastrofă.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.3. Am mai făcut observaţia asta (la parlamentari): rămnerea n funcţie a preşedintelui n caz de război, fără ca poporul mpins la măcel să mai poată ieşi din chingă, se poate transforma n dictatură sngeroasă. Bine măcar că nu se prevede şi cazul "stărilor de urgenţă" Cred că dreptul la viaţă este cel mai important lucru pe care l poate apăra Constituţia şi ca atare, deplng absenţa unui mecanism prin care poporul să poată ieşi dintr-un măcel, nedorit de cei trimişi pe front - pentru interesele celor rămaşi la crmă.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 84: Preşedintele Romniei - Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) n timpul mandatului, Preşedintele Romniei nu poate fi membru al unui partid şi nu poate ndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele Romniei se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică n mod corespunzător.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
51. Alineatul (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele Romniei se bucură de imunitate.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Nu prea rezolvă nimic această prevedere, care a produs deja ipocrizii ridicole. Ar trebui eliminată, dacă nu se prevede ceva mai viguros , de genul: "pe durata exercitării mandatului, preşedintele tuturor romnilor nu are dreptul să favorizeze interesele unui partid politic sau să-i promoveze platforma. De asemenea el nu are dreptul să favorizeze sistematic nici o categorie socială care şi negociază statutul n societate". El trebuie să respecte/apere doar constituţia şi interesele globale ale populaţiei şi ţării. Dacă art. 80 ar prevedea că un candidat la preşedinţie nu poate fi membru de partid, sau susţinător notoriu al său, restricţia de la acest aliniat ar deveni evidentă şi operaţională.

al. 2 Nici varianta MCC nu oferă poporului putere maximă. Măcar să fie definită mai precis această imunitate, nu ca un cec n alb universal.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 85: Preşedintele Romniei - Numirea Guvernului
(1) Preşedintele Romniei desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament.
(2) n caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele Romniei va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
52. Articolul 85 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: Atribuţiile Preşedintelui
Cuprinsul articolului va fi:
(1)Preşedintele Romniei ndeplineşte următoarele atribuţii:
a) numeşte şi revocă pe primul ministru şi pe membrii Guvernului Romniei;
b) prezidează şedinţele Guvernului n care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, n alte situaţii;
c) nchie tratate internaţionale n numele Romniei, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil. Celelelalte tratate şi acorduri internaţionale se ncheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;
d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Romniei şi aprobă nfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state n Romnia;
f) este comandantul forţelor armate şi ndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, n cel mult 5 zile de la declarare;
h) n caz de agresiune armată ndreptată mpotriva ţării, Preşedintele Romniei ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce nentrziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află n sesiune, se convoacă de drept n 24 ore de la declanşarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă n ntreaga ţară ori n unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului ncuviinţarea măsurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
k) dizolvă Parlamentul, n cazul n care acesta refuză să aprobe sau să respingă, n termen de 45 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele Romniei sau de cetăţeni;
l) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
n) numeşte n funcţii publice, n condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege;
o) acordă graţierea individuală.

(2) n cursul unui an, Preşedintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.
(3) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul n ultimele şase luni ale mandatului său şi nici n timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Propunerea MCC ntăreşte puterea Preşedintelui, care devine -n fapt- vrf al puterii executive. Aparatul executiv din teritoriu (primari, consilieri) este ales direct, dar miniştrii care l conduc, snt numiţi de preşedinte. n aceste condiţii, mai este acesta doar un arbitru neutru ntre puteri? Sau un adevărat stăpn vremelnic - al destinelor naţiunii, controlnd aparatul administrativ, n numele mandatului popular.

O astfel de soluţie, consolidată prin măsuri de combatere a abuzului de putere al preşedintelui-şef al executivului, poate răspunde la nevoia de operaţionalitate (stabilitate, guvernabilitate) pe care o reclamă şi adepţii soluţiei monarhice (care ratează ţinta, n momentul n care vorbesc de o monarhie slabă, simbolică). Republica prezidenţială avnd şi avantajul că un "dictator popular" nociv (neluminat, etc.)- nu se eternizează la putere E poate necesar să existe, pentru un termen rezonabil, un dispecer general, care să poată conduce coerent maşinăria statului. Dar dacă MCC vrea să mbine operaţionalitatea preşedinţiei ţării cu ntărirea puterii cetăţeanului, ar trebui să rafineze prevederile privind atribuţiile preşedintelui şi mai ales modul n care deriva spre dictatură personală (sau n interesul unui grup, intern sau extern)- poate fi mpiedicată. Marele arbitru trebuie şi el controlat, din moment ce conduce una dintre echipe, cea executivă, cea care duce naţiunea spre mplinire sau spre prăpastie

O posibilă ieşire din acest conflict de postură duală a preşedintelui, ar fi ca executivul să fie văzut ca un sistem de arbitraj, nepartinic, caz n care guvernul ar trebui să fie format numai din tehnicieni, partidelor rămnndu-le numai reduta legislativului. Asta poate ar diminua şi fenomenul schimbării administraţiei după alegeri, nejustificată de slaba performanţă, ci de apartenenţa la găşti.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 86: Preşedintele Romniei - Consultarea Guvernului
Preşedintele Romniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
53. Articolul 86 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi art 85.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 87: Preşedintele Romniei - Participarea la şedinţele Guvernului
(1) Preşedintele Romniei poate lua parte la şedinţele Guvernului n care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, n alte situaţii.
(2) Preşedintele Romniei prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
54. Articolul 87 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi art 85.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 88: Preşedintele Romniei - Mesaje
Preşedintele Romniei adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
55. Articolul 88 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi art 85.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 89: Preşedintele Romniei - Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele Romniei poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de nvestitură.
(2) n cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat n ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Romniei şi nici n timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
56. Articolul 89 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi şi art 85. Nu prea miroase a separaţie a puterilor aici. Dacă preşedintele ar numi guvernul, fără a cere aprobarea parlamentului, cum cere proiectul MCC, nu ar avea motive să desfiinţeze parlamentul, care se ocupă numai de coacerea legilor. Şi nici nu există temei democratic să anuleze alegerea celor care au mandat strict legislativ. O astfel de măsură s-ar justifica numai dacă parlamentul ar ncălca ndatoririle sale legislative, constituţionale.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 90: Preşedintele Romniei - Referendumul
Preşedintele Romniei, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
57. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Poporul are dreptul, oricnd, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional.
(2) Referendumul se organizează la iniţiativa Preşedintelui Romniei sau la iniţiativa unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care şi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar n fiecare din aceste judeţe, respectiv n municipiul Bucureşti, trebuie să fie nregistrate cel puţin 10.000 de semnături n sprijinul acestei iniţiative.
(3) Preşedintele Romniei este obligat să organizeze referendumul iniţiat de cetăţeni n termen de cel mult 30 zile de la nregistrarea initiativei cetăţenilor la Administraţia Prezidenţială.
(4) Organizarea referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele Romniei, prin decret.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Reiterez observaţiile făcute pe marginea iniţiativei legislative. Dacă preşedintele poate declanşa referendumuri legitime, ar cam trebui să o facă, fără a obliga 200 000 de oameni să se organizeze n acest scop. Dacă nu o face, nseamnă că nu este de acord cu respectiva iniţiativă, care nu mai poate izbndi dect prin agregare masivă, de jos n sus. Aici contnd foarte mult implementarea unui sistem referendar eficace (bazat pe tehnologie tele-informatică adecvată şi pe ideea că participă la vot cine vrea, fără restricţii de validare a rezultatului - n funcţie de cota de participare.)

Cred că principiile de bază ale organizării şi validării referendumului trebuie stabilite n Constituţie - şi nu prin decret. De exemplu - ar putea fi precizate condiţii de claritate şi pertinenţă privind formularea ntrebării supuse votului popular, sau faptul că participarea e benevolă şi rezultatul depinde numai de majoritatea celor care au votat, sau faptul că statul e obligat să pună la punct instrumente care să faciliteze votarea frecventă. Dacă promotorii proiectului MCC pretind - pe de o parte - obligaţia de a vota şi pe de alta - mărirea frecvenţei referendumurilor, dar nu au grijă să propună mecanisme practice de votare - riscă acuzaţia de utopie şi superficialitate.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 91: Preşedintele Romniei - Atribuţii n domeniul politicii externe
(1) Preşedintele ncheie tratate internaţionale n numele Romniei, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se ncheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Romniei şi aprobă nfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lngă Preşedintele Romniei.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
58. Articolul 91 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi şi art. 85. După părerea mea - e cam mult ! E bine să pui un braţ al poporului deasupra muşuroiului funcţionăresc, care parazitează de regulă populaţia, uzurpnd instituţiile . Dar e riscant să permiţi unui singur om (capturabil de forţe externe prin intimidare sau cumpărare) să decidă, la masa verde la care se aşează stăpnii naţiunilor, soarta unui popor. Cred că teoria şi ştiinţa politică ar trebui să furnizeze soluţii mai echilibrate ntre nevoia de consistenţă n raporturile internaţionale şi cea de democraţie internă.

Constituţia ar putea prevedea - de exemplu- mecanisme (mai eficace dect referendumul definit anterior) prin care un popor poate bloca angajarea ţării de către putere (preşedinte, etc.) ntr-o direcţie contrară intereselor şi năzuinţelor sale. După ce s-a semnat un acord nefast sau nrobitor, la ce mai foloseşte să constaţi ilegitimitatea lui?
Propun ca aici să fie inserate prevederi care să uşureze anulări aposteriori ale unor angajamente făcute n numele Romniei, dar dovedite ulterior contrare intereselor cetăţenilor ei (cum ar fi anularea "datoriile odioase"- operată de exemplu n Mexic- de SUA, n Ecuador- de curnd şi la un moment dat- n Iraq).


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 92: Preşedintele Romniei - Atribuţii n domeniul apărării
(1) Preşedintele Romniei este comandantul forţelor armate şi ndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai n cazuri excepţionale, hotărrea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) n caz de agresiune armată ndreptată mpotriva ţării, Preşedintele Romniei ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce nentrziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află n sesiune, el se convoacă de drept n 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) n caz de mobilizare sau de război Parlamentul şi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află n sesiune, se convoacă de drept n 24 de ore de la declararea lor.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
59. Articolul 92 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi şi art 85. Nu cred că un singur om trebuie să poată să ne antreneze n război. De altfel, acest cuvnt este evitat n texte, care creează impresia (fără a o spune explicit ?) că preşedintele nu decide dect mobilizarea pentru apărare, nu şi pentru agresiune. De altfel, numai aşa se pot justifica drepturile de la acest articol.

Este firesc să aperi iute naţiunea de un atac din orice parte, fără a mai consulta poporul
. Dar să dacă ataci pe alţii, declanşnd cine ştie ce aventură războinică, cine ţi dă dreptul să stabileşti direcţia loviturii, fără a consulta romnii cu cine vor să fie prieteni sau duşmani? Cum rămne atunci cu implicarea militarilor romni n operaţii de cotropire şi spoliere, similare celor desfăşurate de URSS mpotriva noastră - care au provocat genocidul comunist? Nu o interzicem prin Constituţie, ca să nu mai aibă ce ne pretinde partenerii noştri, din alianţe ce se pretind defensive da atacă prada ."prevenitor"?

Pe de altă parte, dacă luăm notă că războiul modern de cotropire este economic, nu ar trebui să prevedem aici dreptul/obligaţia preşedintelui să decidă şi "mobilizarea" societăţii ntru apărarea atacurilor comerciale, de aservire neocolonialistă?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 93: Preşedintele Romniei - Măsuri excepţionale
(1) Preşedintele Romniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă n ntreaga ţară ori n unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului ncuviinţarea măsurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află n sesiune, el se convoacă de drept n cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
60. Articolul 93 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi şi art 85. al 1. Constituţia trebuie să ncadreze mult mai precis ce nsemnă "stare de asediu" şi cnd poate fi declarată. Altfel, devenim oricnd victimele represiunii politice, n interesul forţelor sau a umorilor care au acaparat preşedintele.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 94: Preşedintele Romniei - Alte atribuţii
Preşedintele Romniei ndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte n funcţii publice, n condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
61. Articolul 94 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi şi art 85.
al.a Eu nu le conced rostul.
al b. Dacă nu introducem limitări, enunţate sau cerute n Constituţie, vom purta n continuare povara unei ierarhii militare nejustificate, parazitare.
al. c Cu condiţia ca legea respectivă să fie sub control constituţional eficace.
al d. Cu condiţia ca actul de graţiere să fie justificat temeinic şi cu răspunderea de rigoare. Nu putem acorda preşedintelui dreptul de a elibera arbitrar criminali care să recidiveze fatal, numai ca să-şi arate puterea excesivă.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 95: Preşedintele Romniei - Suspendarea din funcţie
(1) n cazul săvrşirii unor fapte grave prin care ncalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Romniei poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, n şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, nentrziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, n cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
62. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) n cazul săvrşirii unor fapte grave prin care ncalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Romniei poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, nentrziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, n cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri perlamentare anticipate, n 45 zile de la data validării rezultatului referendumului.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Este esenţial ca un preşedinte cu puteri sporite să poată fi detronat, dacă abuzează de mandatul popular şi Parlamentul (unic- n versiunea MCC, sau mpreună cu Senatul - actual sau din asociaţii) trebuie să fie n măsură să o facă.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 96: Preşedintele Romniei - Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, n şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotăr punerea sub acuzare a Preşedintelui Romniei pentru naltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, nentrziat, la cunoştinţă Preşedintelui Romniei pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi pnă la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămnerii definitive a hotărrii de condamnare.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
63. Articolul 96 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotăr punerea sub acuzare a Preşedintelui Romniei pentru naltă trădare.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, nentrziat, la cunoştinţă Preşedintelui Romniei pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

După alineatul (4) al articolului 96 se adaugă un nou alineat, (5), cu următorul cuprins:
(5) Dacă nalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărrea de punere sub acuzare a Preşedintelui, Preşedintele poate organiza referendum pentru dizolvarea Parlamentului.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 4. O putere ilegitim acordată Curţii Constituţionale, devenită arbitru suprem, care nu trebuie să se pronunţe dect n legătura cu neconstituţionalitatea activităţii (preşedintelui), nu şi cu situaţii de fapt, cum ar fi trădarea.

Declararea trădării de către Parlament (şi Senat) şi constatarea trădării de către o Curte de Justiţie competentă, ar trebui validate final prin referendumul de demitere (prevăzut mai jos). Respingerea acestuia ar putea antrena demiterea Parlamentului- şi nu respingerea de către Curtea Constituţională. Este doar un punct de vedere, pe un subiect discutabil- exacerbat de ntmplările ultimilor ani, care au revelat ncă un risc ce ar trebui contenit constituţional: paralizarea ţării, n războiul demiterilor reciproce

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
64. După articolul 96, se introduce un nou articol, 96.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Demiterea Preşedintelui
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 96.1 Preşedintele Romniei este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Trebuie să existe şi o cale directă, prin care poporul să poată stăvili un abuz prezidenţial (ncălcarea mandatului dat). Condiţiile unei astfel de iniţiative de demitere (şi a referendumului aferent) pot ţine cont de particularitatea situaţiei: un număr mai mare de iniţiatori etc. Nu văd de ce nu s-ar adopta şi aici (respectnd proporţiile) condiţii de retragere a mandatului similare cu cele pentru parlamentari- de genul celor propuse aici de MCC (doar că eu aş pune acest aliniat ca adaos la art. 95)


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 97: Preşedintele Romniei - Vacanţa funcţiei
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Romniei intervine n caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) n termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Romniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
65. Alineatul (2) al articolului 97 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) n termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Romniei, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Poate că s-ar putea găsi căi de a reacţiona şi la degradarea manifestă a capacităţii de funcţionare a unui preşedinte, din motive de boală sau vrstă.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 98: Preşedintele Romniei - Interimatul funcţiei
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află n imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, n ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
(Constituţia Romniei 2003)

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
66. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află n imposibilitate temporară de a-şi ndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolul 85, lit. a), j), k) şi articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.


ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aş restrnge şi mai mult sarcinile celui care ţine locul preşedintelui (şi nu l-aş numi "preşedinte interimar" ci "guvernator provizoriu" , ca pe orice membru al executivului neales direct, căci el nu are legitimitate democratică) reducndu-i mandatul la asigurarea urgentă şi corectă a alegerilor pentru un nou ocupant legitim al postului.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 99: Preşedintele Romniei - Răspunderea preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Romniei săvrşeşte fapte grave, prin care se ncalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Plus penalizările de rigoare, care trebuie să amendeze abuzurile politice.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 100: Preşedintele Romniei - Actele Preşedintelui
(1) n exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Romniei emite decrete care se publică n Monitorul Oficial al Romniei. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele Romniei n exercitarea atribuţiilor sale prevăzute n articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
67. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu mpărtăşesc orientarea MCC către eliminarea oricărui control din calea preşedintelui emiţător de decrete. Văd că nu snt prevăzute principii constituţionale pe care acesta trebuie să le respecte. Mă mir că aici nu se face referire la Curtea Constituţională - ca cenzor al legalităţii decretelor. Pe de altă parte (ca şi parlamentul de altfel) preşedintele poate legifera norme care contravin manifest binelui public sau contrazic adevăruri constatabile. Ce facem cu decrete (sau legi) ca: " n Romnia, doi şi cu doi fac cinci" sau " Anul viitor nu va fi vară", etc. Pe ce temei constituţional pot fi respinse, dacă nu stipulăm că norma nu are prevalenţă, faţă de realitatea dovedibilă?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 101: Preşedintele Romniei - Indemnizaţia şi celelalte drepturi
Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui Romniei se stabilesc prin lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Poate ar fi bine să stipulăm prin Constituţie raportul dintre salariul preşedintelui şi venitul minim garantat

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]