Uzurpatorii puterii politice a poporului romn au folosit statul romn pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de romni pnă n 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată acestă avuţie a fost trecută n proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului romn, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul romn, prin Legea 15/1990. n felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat n Romnia şi care controlează total şi statul romn. Aşa se face că, n prezent, n Romnia funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos=puţin; arche=putere), un stat al minorităţii mbogăţite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul romn actual este, n egală măsură, şi un stat plutocratic (ploutos-bogăţie), al celor bogaţi, un stat cleptocratic (klepto=afura), un stat al hoţilor.
***

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 61: Parlamentul -Organizare şi funcţionare - Rolul şi structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romn şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
nţeleg că MCC vrea să arate că respectă voinţa poporului, exprimată prin referendumul (validat) n care a arătat că doreşte această schimbare, faţă de formula actuală. Dar (şi aici e un mare semnal de alarmă privind riscul folosirii improprii a referendumului şi a deturnării democraţiei directe, prin manipularea subiectelor propuse votului): nimeni nu a dovedit că poporul, dacă ar fi pus să aleagă ntre alte alternative, ar prefera formula cu o singură cameră şi 300 de reprezentanţi - promovaţi de partide.

Cred că MCC poate face un pas nainte, propunnd formule mai adecvate unei democraţii sănătoase. De exemplu, nu văd nici un temei pentru ca viciile partidismului care alimentează Parlamentul, să nu fie compensate semnificativ, printr-un Senat organizat pe alte criterii. Este de exemplu atrăgătoare ideea (pe care o folosire improprie, n trecut, nu o poate compromite) negocierii ntre reprezentanţi ai unor asociaţii (cu putere de vot corelată cu numărul celor pe care i reprezintă), aleşi prin mecanismele democratice interne ale asociaţiilor respective, care regrupează diverse categorii de cetăţeni: salariaţi, patroni, ţărani individuali şi asociaţi, medici, profesori, elevi şi studenţi, cercetători, minorităţi, preoţi, femei sau bărbaţi, tineri sau bătrni, etc. Un astfel de Senat al asociaţiilor, ar putea filtra legile trecute de Parlamentul partidic, validndu-le printr-un proces diferit (complementar) de negociere socială. E numai o sugestie, pentru a semnala că există şi alte formule, MCC trebuind să caute una care să contribuie la creşterea puterii reale a cetăţeanului. De aceea nu voi intra n prea multe amănunte la articolele următoare, ci voi urmări operaţionalizabilitatea principiului reprezentării.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 62: Parlamentul - Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinnd minorităţilor naţionale, care nu ntrunesc n alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate n Parlament, au dreptul la cte un loc de deputat, n condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, n raport cu populaţia ţării.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: Alegerea membrilor Parlamentului Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 62
(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenţi.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
ntr-un preambul, ar trebui precizat că formulele alese trebuie să maximizeze reprezentativitatea reală, att ct se poate.
al. 1. Votul strict uninominal poate fi practic, dar prezintă o defecţiune foarte gravă - introduce un indice excesiv de pseudo-reprezentare. Astfel, dacă un partid cucereşte prima poziţie n toate circumscripţiile electorale, să zicem cu 51% din voturi (pentru simplitatea exemplului) el va ocupa tot parlamentul, ceilalţi 49% din fiecare circumscripţie rămnnd nereprezentaţi, chiar dacă susţin aceeaşi platformă politică. ncercnd atenuarea acestui efect prin acordarea de locuri suplimentare, se ajunge ca voturile date cuiva să fie folosite de altcineva. Aici iese n evidenţă ambiguitatea alegerilor Ce reprezintă un parlamentar, circumscripţia sa, judeţul său sau partidul său? Dacă reprezintă o viziune politică , de ce ar fi nevoie de atţia mandataţi similar, din toate judeţele? Dacă reprezintă o comunitate locală, cum rămne cu cei din circumscripţia sa, care au altă opţiune politică?

al. 2. n formula Senatului sugerată de mine, s-ar rezolva mai firesc şi problema reprezentării proporţionale a minorităţilor, fără partide etnice. Atunci cnd o minoritate (etnică) e foarte puţin numeroasă, votul reprezentantului ei ar putea fi restrns la problemele care o privesc (de altfel, acest principiu al pertinenţei ar putea reglementa şi alte situaţii - ntr-un Senat al asociaţiilor).

al 3. Ştim că populaţia detestă parlamentarii, care s-au comportat parazitar n tranziţie, şi ar dori reducerea lor. Dar mai bine s-ar lua măsuri eficace mpotriva prestaţiilor parlamentare slabe, dect să se reducă excesiv numărul celor care lucrează la ameliorarea normelor de viaţă colectivă. Un număr prea redus nsemnă şi o granulaţie mai puţin fină a reprezentării (dacă, la limită, ar exista un parlamentar pe judeţ, cum ar putea el acoperi paleta opţiunilor politice locale)?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 63: Parlamentul - Durata mandatului
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept n stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, pnă la ncetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se ntruneşte, la convocarea Preşedintelui Romniei, n cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte pnă la ntrunirea legală a noului Parlament. n această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent şi continuă procedura n noul Parlament.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept n stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, pnă la ncetarea acestora.
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară n cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se ntruneşte, la convocarea Preşedintelui Romniei, n cel mult 20 zile de la alegeri.
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte pnă la ntrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. n această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.1. (pentru varianta Senatului asociaţiilor) Asociaţiile cuprinse n Senat şi pot schimba reprezentantul conform propriilor mecanisme de alegere, sau l pot alege şi ele pe cte patru ani (o dată cu alegerile generale), pentru a oferi stabilitate Senatului.

Nu mi se pare n regulă prevederea "care se prelungeşte de drept n stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, pnă la ncetarea acestora."-deşi intuiesc motivaţiile (nevoia de comandă fermă şi stabilitate n astfel de cazuri, garantarea convenţiilor militare externe). Totuşi, ce putere reală are un popor, care poate fi trt ntr-un război nefast de o garnitură ajunsă la putere, fără a mai putea reacţiona, pnă cnd cei deveniţi stăpni pe viaţa şi moartea oamenilor nchid abatorul. Este şi un incitativ periculos aici: e suficient să faci război ca să nu pierzi puterea Un astfel de articol trebuie măcar dublat cu prevederi de răspundere necruţătoare, n cazul n care cei rămaşi la putere pe timp de război produc o catastrofă, din nepricepere sau rea credinţă.

al. 5. Principul de continuitate enunţat aici este firesc. Dar tot firesc ar fi să se ceară continuitatea poziţiilor faţă de problemele disputate. Mai exact, trecerea unui partid ajuns la putere prin noile alegeri, pe poziţie inversă faţă de ce susţinea cnd era n opoziţie - este inacceptabilă. Această problemă se poate regla n cadrul mai general al obligării partidelor să-şi respecte poziţia pentru care au fost votate.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 64: Parlamentul - Organizarea internă
(1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute n bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră şi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la nceputul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi nainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza n grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră şi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele şi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 64
(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute n bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera reprezentanţilor şi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la nceputul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi nainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza n grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4) Camera Reprezentanţilor şi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Presupun că aici MCC a văzut un argument pentru soluţia unicamerală: ce rost are dublarea procedurilor? Alta ar fi situaţia dacă Senatul ar funcţiona pe cu totul alte principii.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 65: Parlamentul - Şedinţele Camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează n şedinţe separate.
(2) Camerele şi desfăşoară lucrările şi n şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui Romniei;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau ncetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui Romniei, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) ndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită n şedinţă comună.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
33. Articolul 65 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
n alternativa Senatului asociaţiilor, articolul 65 are rost, dar aş reduce situaţiile n care se fac Şedinţe comune, căci nu ar fi de dorit consensul celor două camere, ci supravegherea lor reciprocă.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 66: Parlamentul - Sesiuni
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul se ntrunesc n două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ncepe n luna februarie şi nu poate depăşi sfrşitul lunii iunie. A doua sesiune ncepe n luna septembrie şi nu poate depăşi sfrşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se ntrunesc şi n sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui Romniei, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
34. Articolul 66 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Camera Reprezentanţilor se ntruneşte n două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ncepe n luna februarie şi nu poate depăşi sfrşitul lunii iunie. A doua sesiune ncepe n luna septembrie şi nu poate depăşi sfrşitul lunii decembrie.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Camera Reprezentanţilor se ntruneşte şi n sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui Romniei, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
3) n caz de mobilizare sau de război, ca şi n cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor şi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află n sesiune, se convoacă de drept n 24 de ore de la declararea lor.

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aş mai reduce vacanţele parlamentarilor (de exemplu: 25 decembrie-10 ianuarie, 15-30 august) pentru a da continuitate maşinii democratice. E o activitate prea importantă şi bine plătită, ca să justifice asemenea ntreruperi. Mulţi romni lucrează ani de zile fără vacanţă, pentru mize şi ctiguri mai mici. Cui nu-i convine, să nu candideze.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 67: Parlamentul - Actele juridice şi cvorumul legal
Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărri şi moţiuni, n prezenţa majorităţii membrilor.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Articolul 67
Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărri şi moţiuni, n prezenţa majorităţii membrilor.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Ce nseamnă aici majoritate? Doar 50%? De unde ştim că o decizie nu este nereprezentativă, pentru că au lipsit din sală masiv cei care ar fi optat pentru o anumită soluţie, a căror prezenţă ar fi schimbat rezultatul votării? Absenţele nemotivate temeinic trebuie penalizate prin regulament. Iar dacă trec de un anume prag, trebuie să antreneze pierderea mandatului de către parlamentarul chiulangiu şi alte penalităţi.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 68: Parlamentul - Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotăr ca anumite şedinţe să fie secrete.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Articolul 68
(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2) Camera Reprezentanţilor poate hotăr ca anumite şedinţe să fie secrete.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Trebuie neparat precizat că ntotdeauna şi voturile la fiecare lege snt la vedere (eventual scrise, cu semnătură) şi snt reflectate pe site-ul parlamentului. Numai astfel alegătorii pot verifica dacă mandatul dat parlamentarilor a fost respectat şi se pot orienta la următoarele alegeri.
al. 2. Se abrogă. Nu există aşa ceva ntr-o democraţie reală.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 69: Parlamentul - Mandatul reprezentativ
(1) n exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt n serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
37. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel:
Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: Statutul parlamentarilor

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) n exercitarea mandatului, parlamentarii sunt n serviciul poporului.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Ce nseamnă asta, concret? Nu e mai corect să se amintească obligaţia lor de a reprezenta adevăratul punct de vedere al celor care i-au ales? Ceea ce nseamnă că platforma electorală a fost clară şi că este respectată, fără derogări (dect, n situaţii noi, cu acordul electoratului din circumscripţie, consultat prin mijloace monitorizabile).

al. 2. Cine nţelege la ce se referă acest aliniat criptic? Poporul pentru care e făcută Constituţia? Presupun juriştii că dialectul lor e obligatoriu pentru toată lumea? Pe cei temei constituţional?


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 70: Parlamentul -Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
(1) Deputaţii şi senatorii intră n exerciţiul mandatului la data ntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurămntului. Jurămntul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator ncetează la data ntrunirii legale a Camerelor nou alese sau n caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
39. Articolul 70 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: Mandatul parlamentarilor
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 70
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Parlamentarii intră n exerciţiul mandatului la data ntrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurămntului. Jurămntul se stabileşte prin lege organică.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Calitatea de parlamentar ncetează la data ntrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau n caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
(3) Nici o persoană nu poate ndeplini funcţia de parlamentar dect pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aliniatul 3 propus de MCC este foarte oportun (eu aş limita nsă la un singur mandat !) , dar cred că trebuia ncadrat la articolul care stabileşte cine poate fi parlamentar .


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 71: Parlamentul - Incompatibilităţi
(1) Nimeni nu poate fi, n acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
40. Alineatele (1) şi (2) ale articolulu 71 se modifică, astfel:

Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Nimeni nu poate fi, n acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Dacă Senatul ar fi pe principiul reprezentării asociaţiilor, aliniatul 1 actual ar fi util.
Este utilă prevederea din proiectul MCC, privind legătura cu Parlamentul European. Dar mai ales este valoroasă (pentru principiul separaţiei puterilor) interzicerea prezenţei n parlament a membrilor guvernului, ca şi a altora, care exercită funcţii publice sau private. Scopul articolului fiind reducerea traficului de influenţă de nivel nalt, ar trebui precizat aici şi că se interzice unui parlamentar să apere interese oculte, private, nedemocratice - cu sancţiuni severe dacă se ncalcă această normă, deturnndu-se mecanismul reprezentării.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 72: Parlamentul - Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi n judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără ncuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea n judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lngă nalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) n caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei l va informa nentrziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. n cazul n care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
(Constituţia Romniei 2003)

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 72 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului.
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
2) Parlamentarii pot fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi şi trimişi n judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea n judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lngă nalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Am aici cu totul alt punct de vedere.
al. 1. Parlamentarii pot/trebuie traşi la răspundere juridică, prin mecanisme de precizat ( bazate pe categoria penală a nşelăciunii producătoare de daune sau pe categoria civilă a ncălcării delictuale a contractului) dacă voturile sau opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului, contravin flagrant cu promisiunile electorale pe baza cărora l-au obţinut.
al. 1.1 n vederea operaţionalizării acestui principiu, toţi candidaţii n alegeri snt obligaţi să-şi precizeze suficient de minuţios poziţia politică (intenţiile de vot) şi /sau să semneze un contract politic, cu partidul care-i pune pe listă.
al 2. Adaos: Avocatul Poporului poate controla modul n care ICCJ se achită de această sarcină.

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
42. După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Demiterea Parlamentarilor
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat n colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul n care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Este o propunere foarte importantă, pentru a implementa controlul reprezentativităţii. Se combină bine cu prevederea ca votarea n parlament să fie la vedere, sau ca participarea la alegeri să se facă pe bază de contract electoral. Dar cel mai puternic mecanism de urmărire a indicelui de reprezentare, care ar orienta iniţiativele de demitere, ar fi un sistem de confruntare a opiniei cetăţenilor pe subiectele propuse votului din parlament cu modul n care au votat pe respectivele subiecte presupuşii reprezentanţi. Tehnologia actuală tele-informatică ar permite implementarea rapidă a unui astfel de sistem de monitorizare a democraţiei (de tip "liquid feedback").


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 73: Parlamentul - Legiferarea
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a nvăţămntului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din Romnia;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care n Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
43. Alineatul (1) si litera c) de la alineatul (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Ideea de a marca peste tot dispariţia senatorilor, face ca urmărirea propunerii MCC să devină plictisitoare. Nu mai ştii cnd se propune o modificare de substanţă şi cnd e doar vorba de această modificare propagată peste tot - ceea ce diminuează interesul pentru lectură. Trebuie căutată o altă formulă de prezentare a propunerilor noi, fără atta redundanţă.
Ct priveşte diferenţa dintre legile "organice" şi "ordinare" - cred că textul ar trebui să o explice/justifice clar, nu numai să o exemplifice.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 74: Parlamentul - Legiferarea - Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care şi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar n fiecare din aceste judeţe, respectiv n municipiul Bucureşti, trebuie să fie nregistrate cel puţin 5.000 de semnături n sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul şi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să l adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai n forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai nti Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
44. Articolului 74 se mofifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui Romniei, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care şi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar n fiecare din aceste judeţe, respectiv n municipiul Bucureşti, trebuie să fie nregistrate cel puţin 5.000 de semnături n sprijinul acestei iniţiative.

(2) Preşedintele şi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.

(3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor.

(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate n plen de două ori, n două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole n cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca ntreg n cadrul celei de-a doua. n mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.

(5) n cazul n care Parlamentul respinge propunerea legislativeă iniţiata de Preşedintele Romniei sau de cetăţeni, Preşedintele Romniei organizează referendum, n 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) In cazul n care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Versiunea MCC e interesantă, dar trebuie parat un risc: forţele organizate de opoziţie, ca partidele mari, care pot strnge semnăturile fără probleme, ar putea folosi mecanismul propus, pentru a forţa spre referendum agendele lor, respinse de majoritatea parlamentară. Ceea ce nu e neparat rău, dacă nu devine tehnică metodică de sabotare a majorităţii, pnă la blocaj.

al.1 Nu văd n schimb de ce MCC preia limitările excesive ale iniţiativei legislative a cetăţenilor (minim 100 000, minim 10 de judeţe, minim 5000 pe judeţ ) - care snt greu de ndeplinit, n cazul unor adevărate acţiuni de jos n sus! n definitiv, iniţiativa respectivă urmează a fi analizată de parlament, apoi, dacă e respinsă, supusă unui referendum. Deci singurul risc este cheltuiala publică pe referendumuri nejustificate, care ar trebui tratat prin prevederi de operaţionalizare - de exemplu un sistem de vot electronic.

al. 2- actual a fost eliminat tacit n proiectul MCC. E mai bine să fie eliminat explicit: nu există subiecte pe care poporul să nu poată decide prin referendum.

al.2- MCC introduce un mecanism paralel pentru iniţiativele populare: e suficient ca preşedintele să fie convins de legitimitatea lor, fără a mai fi nevoie de 100 000 de semnături! De altfel şi convingerea unui singur parlamentar, care să-şi asume iniţiativa unui grup de cetăţeni, este suficientă pentru a o transforma măcar n propunere de lege. Varianta celor 100 000 de iniţiatori apare ca ultim recurs, dacă preşedintele şi parlamentarii nu vor să susţină proiectul respectiv. Şi s-ar putea considera şi dreptul avocatului poporului de a promova iniţiative legislative, cu sau fără forţa de a provoca referendumuri.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 75: Parlamentul -Legiferarea - Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă n termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. n cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) n cazul n care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră n competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. n caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se ntoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv n procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la ntoarcerea legii se aplică n mod corespunzător şi n cazul n care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
45. Articolul 75 se abrogă.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
n ipoteza Senatului asociaţiilor, este necesar un astfel de articol, care să reglementeze distribuirea sarcinii de dezbatere a proiectelor legislative ntre cele două Camere. Poate chiar s-ar putea prevedea unele situaţii n care e suficientă o singură validare. Dar sub nici o formă, principiul enunţat la aliniatul 2 nu este acceptabil: ca un proiect ne-analizat n termen să fie considerat adoptat! Faptul că aşa ceva s-a putut petrece, arată că a fost vorba de o democraţie de faţadă. Dacă procesul legislativ riguros pretins teoretic nu este fezabil, din cauza complexităţii, lucrul acesta trebuie măcar recunoscut limpede, fără ipocrizie. Ca să fie tratat corespunzător, prin simplificări nţelepte.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 76: Parlamentul -Legiferarea - Adoptarea legilor şi a hotărrilor
(1) Legile organice şi hotărrile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărrile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
46. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Legile organice şi hotărrea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare şi hotărrile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
(3) La cererea Preşedintelui Romniei sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative n procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu ştiu dacă baremul ridicat cerut de proiectul MCC este realist, dar poate e bine ca maşinăria legală să nu meargă fără frnă, ca să se atingă o anume stabilitate (volant juridic). Să treacă numai schimbările dorite suficient de majoritar.
Pentru ca trecerea de la majoritatea celor prezenţi la majoritatea membrilor să fie operaţională, revin asupra propunerilor de a penaliza absenţele, inclusiv prin demiterea vinovatului, dacă depăşeşte o anume limită.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 77: Parlamentul -Legiferarea - Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui Romniei. Promulgarea legii se face n termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) nainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face n cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:
(2) nainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aceeaşi remarcă: ar trebuie evitate aceste corecturi fără interes, căci banalizează. Din acelaşi motiv nu voi mai repeta nici eu această observaţie.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 78: Parlamentul - Legiferarea - Intrarea n vigoare a legii
Legea se publică n Monitorul Oficial al Romniei şi intră n vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută n textul ei.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu văd de ce nu ar fi obligatorie şi publicarea pe un site web, accesibil simplu lecturii de informare.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -III- Autorităţile publice
CAPITOLUL -I- Parlamentul
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 79: Parlamentul - Legiferarea - Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative n vederea sistematizării, unificării şi coordonării ntregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei Romniei.
(2) nfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative n vederea sistematizării, unificării şi cordonării ntregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei Romniei.

ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Constituţia ar trebui să fixeze mai bine cadrul de funcţionare a acestui Consiliu - pnă acum neales democratic, care are n practică foarte multă putere. Căci parlamentarii nu au pregătirea, experienţa, atenţia şi voinţa necesară să repereze capcanele ascunse de juriştii perfizi care au copt legile trebuincioase uzurpatorilor puterii. De pe această poziţie au fost pregătite, de un pluton de răufăcători legislativi ne-lustraţi şi feriţi de riscul penalizării pentru activitate anti-justiţiară, nenumărate legi strmbătoare. Dacă s-ar impune conceptul răspunderii pentru efectele nocive ale legilor, aici ar trebui căutaţi o parte dintre vinovaţi.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]