Statul nu poate vinde bunurile aflate n proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici nchiria, nici concesiona. Bunurile intrate n proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat n proprietate publică este folosit pnă la completa lui uzură, cnd este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat n proprietate publică este folosit n scopul pentru care a fost creat sau achiziţiont, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public.

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 54: Fidelitatea faţă de ţară
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt ncredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de ndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, n acest scop, vor depune jurămntul cerut de lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
(3) ncălcarea jurămntului se sancţionează cu ncetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.


ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1.1 Nici o prevedere legală nu poate opera n sens contrar şi cele care au acest potenţial trebuie anulate. Apărarea intereselor unor cetăţeni, instituţii, firme, asociaţii, comunităţi din alte ţări, care intră n conflict cu interesele cetăţenilor Romniei - nu este permisă, oricare ar fi temeiul invocat.
al. 1.2 n Romnia poate fi penalizat numai anti-romnismul. Cei care au introdus n legi prevederi anticonstituţionale, n baza căreia apărarea intereselor romneşti a fost ngreunată, trebuie să fie pedepsiţi.
al. 1.3 Sntem locuitorii unui stat independent. Propaganda pentru aservirea Romniei, n orice direcţie şi n orice formă, constituie un delict major mpotriva comunităţii.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 55: Apărarea ţării
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere Romnia.
(2) Condiţiile privind ndeplinirea ndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetăţenii pot fi ncorporaţi de la vrsta de 20 de ani şi pnă la vrsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, n condiţiile legii organice.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
1.1 Aşa cum am arătat la art. 54, obligaţia aceasta nu se reduce la dimensiunea militară! Dacă sntem obligaţi să ne dăm viaţa pentru patrie, n caz de agresiune armată, atunci sntem obligaţi să o apărăm şi de agresiuni economice sau propagandistice.
4. ndatoririle militare ale Romnilor privesc numai apărarea directă a ţării. Nu şi participarea la războaie de agresiune imperiale, n cadrul unor alianţe pe care poporul romn nu le-a validat prin referendum, comise n numele diverselor pretexte, pentru interese ndepărtate şi străine.
5. Romnia va milita continuu, continund tradiţia ei de stat ne-agresor, pentru ca criteriile de umanism, dreptate şi echitate, convenite ntre cetăţenii ei, să fie aplicate şi relaţiilor dintre state.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 56: Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, n afara celor stabilite prin lege, n situaţii excepţionale.
(Constituţia Romniei 2003)
[()]Ioan Rosca[()] Observaţiile/sugestiile mele:
O Constituţie care vizează creşterea puterii cetăţeanului, nu poate lăsa acest articol aşa. Căci n numele acestei obligaţii, dublată cu prevederile care o scot de sub controlul poporului, se reproduce sclavia modernă. Prizonierii statului snt supuşi birurilor, pe care uzurpatorii săi le dirijează către clicile parazitare. Nu există democraţie reală, dacă conducătorii statului pot fixa dări cum vor. De aceea, aş adăuga:

al. 4 Fiecare nou impozit trebuie clar motivat: pe ce obligaţie cetăţenească şi pe ce necesitate publică se bazează. Ca să se poată verifica legitimitatea temeiurilor invocate, taxarea arbitrară să nu fie doar expresia unei condiţii de slugă. De exemplu, nu ştiu cum se poate justifica taxarea serviciilor făcute de cineva unui concetăţean, penalizarea muncii pentru a servi pe altul. Dacă nu limpezim temeiurile taxării, ne vom pomeni taxaţi şi pentru serviciile pe care ni le facem fără bani, n reciprocitate. Legile şi hotărrile care stabilesc impozite să fie supuse contestaţiei publice (iniţiativă legislativă, referendum)

al. 5 Obligaţia de plată a taxelor ncetează dacă banii acumulaţi snt folosiţi impropriu, n interesul personal al unor clici, sau mpotriva intereselor cetăţenilor. Statul trebuie să pună la punct instrumente eficace pentru ca orice cetăţean să poată urmări ce se face cu banii colectaţi din impozite şi mecanisme de control al corectitudinii gestiunii impozitelor. Altfel nu poate pretinde supunere fiscală.

al. 6 Statul va lua măsuri ca folosirea banilor colectaţi de la un cetăţean să ţină cont, n măsura posibilului, de priorităţile de folosire exprimate de acesta. Indicii de dirijare a colectărilor către destinaţia voită de contribuabil, sau către fondul general, va fi stabilit prin legi, supuse controlului democratic obişnuit.

al. 7 Inflaţia premeditată, practicată n loc de impozit, va fi şi ea supusă controlului public.

al. 8 Se admite n principiu că taxarea, fiind motivată de folosirea infrastructurii sociale, trebuie să ţină cont de profitul pe care l are fiecare opernd n societate. Trebuie luate măsuri pentru a micşora posibilitatea de folosire a puterii financiare ntru micşorarea cotei de taxare.

al. 9 Plata impozitelor, trebuie făcută riguros, conform legii. ncercarea de sustragere trebuie combătută, dar nu poate fi tratată/penalizată ca infracţiune, căci evitarea plăţii impozitului nu este asimilabilă unui furt. Una este să forţezi buzunarul cuiva, n numele intereselor colective, şi alta să l numeşti infractor - pentru că ncearcă să-şi apere buzunarul. "Evaziunea fiscală" nu trebuie asimilată unei infracţiuni, fiind făcută n legitimă apărare. Dacă e vorba de bani murdari, atunci altele snt temeiurile confiscării.

Cred că domnul Cojocaru, actor important n MCC, va fi deranjat de acest punct de vedere, căci el pare a intenţiona să folosească defecţiunile anti-democratice ale acestui articol pentru a recupera avuţiile jefuite poporului romn - prin taxare. nţeleg că astfel s-ar para protestele, dar nu cred că manevra va reuşi altceva dect să legitimeze principiul supunerii fiscale, prin care sntem menţinuţi n condiţie de sclavi.


Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Cetăţenii romni, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să ncalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
Ce frumos ar fi.. Dar nu se poate. Mai bine s-ar recunoaşte aici legitimitatea contradicţiilor de interese, prevăzndu-se că statul trebuie să le arbitreze imparţial.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]