Proiectul obligă Parlamentul să ia n dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, n caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, n cazul n care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Preşedintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea, sau respingerea, proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult. Toate persoanele alese n funcţii publice pot fi demise, oricnd, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare dect cel cu care au fost alese.

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al1 Cum snt garantate? Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol (sau a art.2).
al3 n ce priveşte pedeapsa cu moartea, poporul romn va decide prin referendum.
al4 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau ulterior, n favoarea responsabililor care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 23: Libertatea individuală
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai n cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai n cursul procesului penal.
(5) n cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu cte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(6) n faza de judecată instanţa este obligată, n condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai trziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de ndată, punerea n libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au ncetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(7) ncheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de ndată la cunoştinţă, n limba pe care o nţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar nvinuirea, n cel mai scurt termen; nvinuirea se aduce la cunoştinţă numai n prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea n libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi n alte situaţii prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa n libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) Pnă la rămnerea definitivă a hotărrii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată dect n condiţiile şi n temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi dect de natură penală.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Al. 14. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al. 15 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile
Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 24: Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) n tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al.3 Acest drept nu se poate transforma n obligaţie.
al.4 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 25: Libera circulaţie
(1) Dreptul la liberă circulaţie, n ţară şi n străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
(2) Fiecărui cetăţean i este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa n orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni n ţară.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 3. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al.4 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 26: Viaţa intimă, familială şi privată
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea nsăşi, dacă nu ncalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 3 Statul nu va folosi instrumentele de asigurare a ordinii şi securităţii pentru a ncălca dreptul la intimitate. Instrumentele moderne de supraveghere a cetăţenilor (microfoane, camere video, internet, etc.) nu pot fi folosite de autorităţile publice pentru spionarea vieţii cetăţenilor ci invers, aceştia trebuie să le poată folosi pentru supravegherea activităţii autorităţilor publice.
al 4 Statul trebuie să apere cetăţenii şi de spionarea privată (de către firme, formaţiuni, etc.).
al 5. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al.6 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămne n domiciliul ori n reşedinţa unei persoane fără nvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărri judecătoreşti;
b) nlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspndirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează n condiţiile şi n formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile n timpul nopţii sunt interzise, n afară de cazul infracţiunilor flagrante.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 2. Formularea lasă loc intrepretărilor arbitrare şi abuzilor. Cine şi cum constată dacă a fost reală punerea n primejdie a unor persoane, a securităţii naţionale sau a securităţii publice?
al 5. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al.6 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 28: Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 29: Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea gndirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi ngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste n spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, n condiţiile legii.
(4) n relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de nvrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin nlesnirea asistenţei religioase n armată, n spitale, n penitenciare, n azile şi n orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al1. Dacă nu pot fi ngrădite "sub nici o formă", atunci decretele de genul celui care penalizează opinii taxate ca "antisemite" snt anticonstituţionale. Ca să nu mai fie posibile astfel de abuzuri, folosite n interese anti-naţionale, trebuie adăugat aici: Nici o lege nu poate introduce limitări ale acestui drept: delictele de opinie, nensoţite de acţiuni antisociale, neputnd fi penalizate - n nici o mprejurare.

al 2. Trebuie reformulat ca să nu se mai auto-anuleze. Cnd garantezi libertatea de conştiinţă nu poţi impune nici un spirit, nici o normă de corectitudine politică. Restricţiile pot interveni la nivelul unor acte potenţial nocive, dar nu anulnd dreptul fundamental la opine.
al 3. Şi art. 3 este cam ambiguu. Ar trebui precizat "potrivit statutelor proprii, dacă nu ncalcă prevederi legale şi nu introduc discriminări pe temei religios".
al 4. Se pot interzice acţiuni duşmănoase, dar atenţie la dreptul la exprimarea opiniei.
al 5. Dacă snt autonome faţă de stat, trebuie precizat de ce se bucură de sprijinul acestuia.
al 7. Educaţie se face masiv şi la şcoala şi ar trebui ca acest fenomen esenţial să fie ncadrat constituţional. Pe ce se bazează dreptul acestei instituţii de a plămădi conştiinţele copiilor? Ce garanţii au părinţii (similare măcar cu cele legate de abuzurile medicale) că nu se produc daune minţilor expuse unei ndoctrinării nocive? n cazul n care valorile părinţilor ntră n conflict cu ce se predă la şcoală, cum pot folosi dreptul recunoscut la punctul 6?
al 8. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al 9. ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare
1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare n public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a nfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare n masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, ndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, n condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Aceleaşi - n spirit - ca la articolul 29. Aliniatele 6-9 neagă aliniatele 1-5. Ori vorbim de libertate de exprimare ori de ce nu este voie de spus! E drept că n numele acestei libertăţi se pot irita sau calomnia persoane, cu daune de imagine. Dar eu cred că acest fenomen trebuie combătut altfel (de exemplu, punnd la dispoziţia celui prejudiciat de opinia altuia mecanisme eficace pentru a combate dezinformarea păgubitoare) şi nu anulnd - practic- garanţia libertăţii de exprimare. Căci oricine poate pretinde că opinia ta i aduce prejudicii. A impune cuiva să nu exprime o opinie (părere, etc.) supărătoare (neprezentată ca informaţie certă - deci falsificator) nsemnă practic a face jocul de acoperire a fărădelegilor din Romnia. Cei curaţi nu au de ce dori sufocarea acestui drept, n numele riscului de a fi calomniaţi.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 31: Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare n masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel:
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Constituţia trebuie să clarifice ce este aceea/ ce se nţelege prin "informaţie de interes public". Dreptul la informare nu este aplicat pe teren (ceea ce oferă acoperire fărdelegilor care au răpus ţara), invocndu-se protecţia informaţiilor personale sau securitatea naţională, n baza unor legi care au lăsat la cheremul funcţionarilor complici interpretarea expresiei "care pot aduce atingere intereselor particulare". Astfel, de exemplu, anexa 6 la Legea arhivelor pretinde să nu putem cerceta "ingineriile" tranziţiei, pentru ca nu cumva, consultarea registrelor de publicitate imobiliară sau de stare civilă din interbelic să aducă hoţilor pierderea de a fi prinşi.
al. 6. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al. 7. ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.
MCC ar fi trebuit să elaboreze mult mai mult aici, dacă vrea să ncadreze constituţional puterea mediatică.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 32: Dreptul la nvăţătură
(1) Dreptul la nvăţătură este asigurat prin nvăţămntul general obligatoriu, prin nvăţămntul liceal şi prin cel profesional, prin nvăţămntul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(2) nvăţămntul de toate gradele se desfăşoară n limba romnă. n condiţiile legii, nvăţămntul se poate desfăşura şi ntr-o limbă de circulaţie internaţională.
(3) Dreptul persoanelor aparţinnd minorităţilor naţionale de a nvăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite n această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) nvăţămntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, n condiţiile legii.
(5) nvăţămntul de toate gradele se desfăşoară n unităţi de stat, particulare şi confesionale, n condiţiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea nvăţămntului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. n şcolile de stat, nvăţămntul religios este organizat şi garantat prin lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
14. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) nvăţămntul de toate gradele se desfăşoară n limba romnă. n condiţiile legii, nvăţămntul n şcoli private se poate desfăşura şi ntr-o limbă de circulaţie internaţională.
După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel:
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
(8) Pentru nvăţămntul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii n fiecare localitate.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Vezi mai nti observaţiile de la art. 29 despre dreptul şcolii la influenţarea /formarea conştiinţei copilului.
Ct timp nvăţămntul e obligatoriu , subiecţii acestei obligaţii trebuie să fie cu adevărat beneficiari ai şcolarizării forţate.
De aceea aş adauga: al. 9- statul este obligat să ia măsuri pentru ridicarea calităţii educaţiei oferite elevilor, inclusiv introducnd mecanisme de plată a salariilor profesorilor n funcţie de valoarea prestaţiei, eforturile depuse şi rezultate.

Avem dreptul la nvăţătură justă, cinstită, de calitate, fastă societăţii dar şi persoanei educate, sau numai la a fi ndoctrinaţi de cei care pot fixa curicula naţională sau controla profesorii? Cnd vom recunoaşte că aici apar contradicţii şi probleme profunde, legate de raportul dintre indvid, comunitate şi instituţii- care ar trebui reglementate constituţional?
Vor exista aici opinii variate. Eu de exemplu, aş prevedea dreptul părinţilor la a respinge o ndoctrinare şcolară inacceptabilă lor, recurgnd la şcoli private cu alte orientări sau chiar la şcoala la domiciliu. Pe de altă parte, aş adăuga aici şi obligaţia recuperării cheltuielilor statului cu educaţia celor care au beneficiat de ele, şi părăsesc ţara nainte de a ntoarce ceva societăţii.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 33: Accesul la cultură
(1) Accesul la cultură este garantat, n condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi ngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale Romniei n lume.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale Romniei n lume.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Nu este precizat ce nseamnă "cultură"- constituţional.
Este bine că se prevede acest drept. Dar eu i-aş asocia şi un ţel al societăţii, o misiune, poate chiar o obligaţie (altfel de ce ar fi nvăţămntul obligatoriu?). Cultivarea a ct mai multe conştiinţe (n sensul rafinării discernămntului, a ntăririi puterii de a-ţi decide riguros opţiunile, n condiţii de libertate de opinie) ar trebui să fie declarată scop de societate. De aici ar putea porni prevederile privind penalizarea atentatului cultural, săvrşit de regulă pe cale mediatică, n numele "prostului gust al majorităţii".

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
16. Articolul 34 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Cetăţenilor Romniei le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare.

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins;
(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie natural, la apă curată şi la aer curat.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 4. Reprezentanţii Romniei n foruri internaţionale nu pot semna, fără validare prin referendum, acorduri cu efecte negative asupra sănătăţii populaţiei (pătrunderea alimentelor periculoase şi a seminţelor modificate genetic care creează dependenţă economică faţă de corporaţii (de tip Monsanto), limitări ale dreptului de a produce medicamente ieftine (prin acorduri de tip ACTA), etc.
al. 5. Tot n cadrul garantării unei vieţi sănătoase, intră şi dezvoltarea obligatorie a industriei farmaceutice naţionale-de stat, nct populaţia să dispună de medicamente la preţ accesibil, sau chiar gratuite.
al. 6. Specularea nevoilor medicale pentru cştiguri nemeritate, va fi pedepsită prin lege, cu clauze agravante, dacă operaţia e făcută pentru firme străine.
al. 7. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol. Căci a provoca mbolnăvirea populaţiei este o formă de genocid.
al. 8. ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu nconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au ndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul nconjurător.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
17. Articolul 35 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au ndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul nconjurător, inclusiv animalele.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
n formularea actuală, propunerea MCC se va lovi de ntrebări de tipul : "Dacă nu omorm animale, cum mai hrănim populaţia ne-vegetariană?". Pornind de aici putem observa că extinderea umanismului către unele animale (cine stabileşte care pot fi ucise fără pentru hrană şi care trebuie protejate?) poate avea un efect pervers, dilund conceptul de umanism şi crend probleme morale greu de rezolvat .
Protejarea naturii şi vieţii, ameninţate grav de hulpăvia unei specii tot mai agresive, ar trebui justificată solid şi realist. Inclusiv afirmnd dreptul la mediu sănătos al generaţiilor de mine, pe care Constituţia trebuie să le apere de excesele consumiste ale celei de azi.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 36: Dreptul de vot
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vrsta de 18 ani, mpliniţi pnă n ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
(Constituţia Romniei 2003)

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel:
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii.
(4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.


ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Snt total contra propunerii (3) a MCC. Nici nu mi se pare necesar să justific. Aş formula chiar al. (3) invers ca MCC: nimeni nu poate fi obligat să voteze !
Ct priveşte propunerea (4) a MCC, ar trebui precizate mecanismele de vot electronic şi de garantare a corectitudinii acestuia.
al. 5. Aş ridica vrsta minimă , măcar la 21 de ani, şi aş introduce o limitare superioară de vrstă, poate la 80 de ani, măcar pentru persoanele la care s-a constat medical discernămntul serios diminuat .

al. 6. Am putea introduce condiţionarea dreptului de vot de trecerea unor examene de capacitate electorală, care să dovedească o minimă cunoaştere/nţelegere a mecanismelor democratice şi /sau a problemelor supuse votului (de genul examenului care, n unele ţări, condiţionează acordarea cetăţeniei).

al. 7. Aş prevedea , n corelare cu al. 6, obligaţia organelor statului de a asigura o informare electorală adecvată oricărui cetăţean care vrea să voteze.

al 8. S-ar putea introduce principiul ncurajării democraţiei directe - a privilegierii votării problemelor societăţii, n locul alegerii unor reprezentanţi, care să le voteze apoi, pe baza prezumţiei că intermediază voinţa electoratului - inconsistentă teoretic şi dovedită repetat ca falsă. Pentru a răspunde celor două mari obiecţii contra democraţiei directe: că e greu să organizezi des voturi masive şi că mulţi oameni nu pricep o parte a tematicii propuse votului, ar putea fi introduse, pe lngă instrumetele facilitnd votul electronic, un sistem de cupoane de vot. Fiecare cetăţean va dispune de acelaşi număr X de cupoane (de stabilit, n funcţie de frecvenţa scrutinurilor directe) care i dau dreptul să participe la maxim X scrutinuri pe an. n acest fel, s-ar auto-regla participarea, diminundu-se puternic votul ne-pertinent.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care ndeplinesc condiţiile prevăzute n articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea n partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi mplinit, pnă n ziua alegerilor inclusiv, vrsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi n Camera Deputaţilor sau n organele administraţiei publice locale, vrsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi n Senat şi vrsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi n funcţia de Preşedinte al Romniei.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
19. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Candidaţii trebuie să fi mplinit, pnă n ziua alegerilor inclusiv, vrsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi n Parlamentul Romniei sau n organele administraţiei publice locale, vrsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi n funcţiile de magistraţi şi vrsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi n funcţia de Preşedinte al Romniei.

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) Nici o persoană nu poate ndeplini aceiaşi funcţie electivă dect pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.
(4) Persoana aleasă ntr-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.


ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Al.1. e formulat tendenţios, putnd fi folosit mpotriva candidaturilor independente. Nu e nevoie să trimiţi la alt articol, care tratează dreptul de a intra n partide, pentru a spune cine nu are voie să fie votat.

Propunerile minime ale MCC pentru al.2 (din care lipesc prevederi pentru alegerea n puterea financiară şi mediatică?) mi se par justificate, n afară de cazul preşedintelui. 50 de ani minim? Eu mă gndeam că a venit momentul să recunoaştem că, pe lngă fenomenul tinereţii necoapte există şi acela al uzurii din cauza vrstei. De ce nu apar şi limite maxime de vrstă aici, ca să combatem gerontocraţia?

Al. 4. propus de MCC relevă probleme grave, de principiu. Dacă cineva ar fi cu adevărat reprezentantul celor care l-au ales, el ar vota ce ar dori aceştia, nu ce i dictează şefii partidului său. Pe de altă parte, el a făcut cu respectivul partid un contract politic, pe care nu ar trebui să-l ncalce şi a fost poate votat pe baza asocierii cu partidul respectiv. Există aici o ambiguitate care surpă legitimitatea democraţiei reprezentative. Cred că articolul acesta ar fi mai consistent cu adăugarea: n cazul n care alesul pe listele unui partid constată ncălcarea contractului electoral de către partidul respectiv (care i cere să voteze invers dect s-a angajat faţă de alegătorii săi) este obligat să respecte voinţa reală a alegătorilor pe care i reprezintă, fără a părăsi partidul respectiv. Dacă partidul l demite din acest motiv, el devine parlamentar independent şi nu are voie să intre n alt partid, pnă la următoarele alegeri.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales n Parlamentul European
n condiţiile aderării Romniei la Uniunea Europeană, cetăţenii romni au dreptul de a alege şi de a fi aleşi n Parlamentul European.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 1- Aş adăuga - "cu aceleaşi limitări care operează n cazul alegerilor interne".

al 2- Trebuie explicitat rostul acestor alegeri pentru mecanismul politic intern, modul n care interferează cu aceasta. Pe cine reprezintă aceşti aleşi : nişte romni din Europa sau nişte europeni din Romnia? Şi n ce scop? Ce raporturi admite Constituţia ntre partidele interne şi cele europene? Mie toate astea mi se pare mai mult dect confuze. Dacă nu ar exista subordonarea faţă de dreptul european - enunţată la art.20, am putea considera că e vorba de două nivele diferite de fiinţare socială. Sigur compatibile, necontradictorii ? Democraţia internă pare scurtcircuitată, parlamentarii europeni nefiind obligaţi să reprezinte voinţa majorităţii naţionale. Dacă parlamentarii europeni decid cum trebuie să trăiască toţi europenii, ce rost mai au parlamentele (şi Constituţiile ) naţionale? Intervine aici o aporie a democraţiei: stabilirea suprafeţei pe care se aplică principiul majoritar poate produce conflicte de legitimitate. E posibil ca majoritatea dintr-o localitatea să vrea A, dar judeţul n care aceasta se află să vrea majoritar non A, dar regiunea n care e acest judeţ să vrea A, dar ţara n care e regiunea respectivă să vrea non A, dar Uniunea Europeană să vrea A, dar comunitatea mondială să vrea A, etc. Suprapunerea agregărilor politice scoate n evidenţă relativitatea normativităţii juridice.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 39: Libertatea ntrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte ntruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai n mod paşnic, fără nici un fel de arme.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 2. Acest drept trebuie garantat, n orice loc n care liniştea publică sau serviciile de strictă necesitate nu snt afectate excesiv, fără a fi nevoie de vreo aprobare. El nu poate fi restricţionat prin stipularea unor responsabilităţi excesive a organizatorilor manifestaţiilor, n cazul n care acestea degenerează, din motive neimputabile lor direct. Boicotarea dreptului la contestaţie de stradă- prin provocatori trebuie interzisă. La fel- instigarea unor pături ale populaţiei mpotriva alteia, care protestează, cu riscul declanşării unor conflicte incontrolabile (război civil). Folosirea forţei mpotriva manifestaţiilor paşnice (de protest mpotriva măsurilor guvernamentale etc) este interzisă.
al. 3 Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al. 4 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, snt delicte imprescriptibile

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber n partide politice, n sindicate, n patronate şi n alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei Romniei sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
20. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Romiei, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Romn de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicţie rămne n vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor n cauză.

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins:
(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate ngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, n afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 2. Trebuie precizat sensul expresiei "stat de drept", ca să nu justifice persecutarea unor partide care propun nnoiri profunde ale mecanismelor politice.

al. 3. Nu ştiu dacă e suficient ca persoanele din categoriile nominalizate să nu fie membri ai unor partide. n practică, s-a dovedit că asta nu le mpiedică să lucreze părtinitor. O formă mai tare de garantare a imparţialităţii celor vizaţi, ar fi ca să li se interzică şi susţinerea unor partide, n care nu snt membri.

al. 5 Reciproc, ar trebui blocată constituţional recurgerea la schimbarea garniturilor de tehnicieni din poziţii de decizie , o dată cu ajungerea la putere a unui nou partid. Dacă acesta are de implementat un program, să o facă folosind prghiile legale, nu aburcndu-şi clientela n posturi.

al. 4. Caracterul este secret atunci cnd obiectivele reale ale asociaţiei nu snt recunoscute public (nu snt declarate n statut) şi cnd proiectele asociaţiei cu impact social negativ snt ascunse. Snt de asemenea interzise asociaţiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor asupra restului populaţiei, prin metode/mijloace incorecte, care ncalcă principiile Constituţiei

O Constituţie care ntăreşte puterea cetăţeanului, ar trebui să mpiedice folosirea acestui articol mpotriva luptătorilor de jos n sus, şi nu mpotriva complotiştilor de sus n jos.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 41: Munca şi protecţia socială a muncii
(1) Dreptul la muncă nu poate fi ngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămnal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii n condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective n materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.
(Constituţia Romniei 2003)

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 1.1. Statul este obligat să facă eforturi pentru a oferi la ct mai mulţi cetăţeni posibilitatea să-şi cştige demn existenţa. Astfel se micşorează şi riscul unor confruntări violente, n lupta pentru supravieţuire.

al. 2. Aceste prevederi pot fi criticate ca intervenind n raportul juridic dintre angajatori şi angajaţi, două părţi libere teoretic - să ncheie acorduri cum vor, dacă nu ncalcă legile ţării. De aceea trebuie justificată clar aici includerea lor n Constituţie - n numele operaţionalizării principiilor echităţii şi solidarismului. Aceasta implică recunoaşterea faptului că raportul dintre patron şi salariat este asimetric, că deţinerea capitalului creează posibilitatea de a forţa convenţii (de muncă) incorecte, n care partea slabă e folosită ca sclav (modern), exploatat de partea tare. Cum competiţia dintre săraci pentru "locuri de muncă" oferă posibilităţi de abuz angajatorilor, se poate deduce că aceştia au interes să menţină o bună parte a populaţiei n sărăcie, contrar intereselor comunităţii, apărate de Constituţie.

al.3. Ori se prevăd măsuri concrete pentru mpiedicarea ncălcării acestui articol, ori el va rămne un exemplu de demagogie.
al. 4. De ce numai femeile? La muncă egală, salariu egal - pentru oricine!. Ceea ce nseamnă să stăvileşti nedreptatea plătirii salariilor nu n funcţie de prestaţie (munca depusă/rezultatele obţinute) ci de criterii formale (vechime, diplome, etc.).
Mă mir că MCC nu are observaţii la acest articol.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru ndeplinirea ndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, n locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
b) munca unei persoane condamnate, prestată n condiţii normale, n perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse n situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 1. "cu excepţia situaţiilor tratate n art. 2"
al 2. Ba da , constituie evident muncă forţată. Art 2 trebuie să excepteze aceste cazuri de la aplicarea art 1, interzicerea neopernd - din motive ntemeiate.
al 3 Munca voluntară, sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor taxe/ datorii - nu constituie muncă forţată.
al 4 Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.
al 5 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 43: Dreptul la grevă
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
2.2 Formularea al. 2 permite anihilarea garanţiei din al1. Trebuie limitate clar posibilităţile de limitare ale drepturilor de bază, prin legi organice. Aici trebuie măcar precizat că limitările dreptului de grevă trebuie să fie evident ntemeiate şi că abuzul n acest sens trebuie penalizat.
al 3. ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, snt delicte imprescriptibile.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privată
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită n mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai n condiţiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care Romnia este parte, pe bază de reciprocitate, n condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită n proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute n alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, n caz de divergenţă, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobndirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai n condiţiile legii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită n mod egal de lege, indiferent de titular.
Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
(6) Despăgubirile prevăzute n alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
(8) Averea dobndită licit nu poate fi confiscată.
Alineatul (9) va avea următorul cuprins:
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, n condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se ntelege obligaţia persoanei n cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobndirea sau sporirea bunurilor.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Aşa cum se deduce şi din al.9 , ar trebui garantat numai "Dreptul de proprietate care a fost corect constituit" (şi nu roadele "ingineriilor" tranziţiei, sau ale unor prădăciuni interbelice, sau ale unor abuzuri comuniste)". Trebuie chiar precizat că nu pot fi garantate proprietăţile obţinute prin participarea la jaful postdecembrist, căci ele aparţineau de drept poporului romn şi acapararea şi vinderea lor către terţi e lovită de nulitate absolută. Garantarea creanţelor asupra statului (verificate temeinic, pentru evitarea sifonării banului public), avute - de exemplu - de victimele abuzurilor regimului comunist şi postcomunist, trebuie combinată cu prevederea obligaţiei acestuia de a face acţiuni n regres, pentru a recupera pagubele de la cei care le-au produs.

Ce rost are precizarea : "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."? - dect să permită Curţii Constituţionale să ncalce continuu principiul respectării proprietăţii, n numele dreptului "legiuitorului" de a-l defini cum vrea? Clarificările şi nuanţele conceptului de "proprietate" - dacă snt legitime - trebuie făcute n Constituţie, altfel "garantarea" e demagogie de nivel nalt. O astfel de precizare ar putea fi : numai dreptul indivizilor la viaţă (existenţă suportabilă) şi interesele majore ale societăţii pot prevala asupra celui de proprietate, restrngndu-l - cu motivări solide.

al. 2. propus de MCC ar trebui corelat explicit cu propunerea făcută pentru art. (3), de interzicere a vnzării de teren către străini. Dacă tot se face acest pas greu (n ciuda mpotrivirii UE), ar putea fi extinsă restricţia şi la alte bunuri, de importanţă strategică. Sau măcar , Constituţia ar putea enunţa datoria statului romn să sprijine, prin măsuri juridice şi administrative, rămnerea bunurilor din Romnia n proprietatea cetăţenilor ei, pentru ca ţara să nu fie transformată ntr-un lagăr de muncă ieftină şi o piaţă de consum subdezvoltată economic, adică ntr-o neocolonie. Cine are drept să decidă tratarea, necondiţionată, la fel cu a proprietarilor romni, a străinilor - care beneficiază de avantajul zdrobitor al unor monede mult mai puternice şi al unor venituri mult mai mari şi vor putea deci face achiziţii injuste, n defavoarea cetăţenilor asociaţi prin Constituţia Romniei, discriminaţi - n fapt - prin acel "indiferent de titular"?

Adaos la al.3 şi 4. Exproprierea, naţionalizarea abuzivă, confiscările cu acte şi fără acte operate de regimul comunist snt nule de drept şi corectarea lor nu poate fi prescrisă, datorită forţei majore continuate pnă acum. Decretul comunist al prescripţiei extinctive este un act criminal mpotriva justiţiei şi cei care l-au menţinut n vigoare trebuie pedepsiţi. Proprietăţile acaparate abuziv după 1990 , de la proprietarii de drept, nu snt evident garantate.

al. 6. Nici n varianta MCC nu aduce garanţii suficiente de echitate. Trebuie adăugat "conform principiului respectării valorii de piaţă, la momentul despăgubirii efective".

al. 7. Formulare prea vagă. "Potrivit legii şi obiceiului", proprietarului i pot fi fixate sarcini care anihilează valoarea proprietăţii (impozit de 99%, interdicţia de vnzare, etc.) - dacă nu snt precizate constituţional limitele acestor "sarcini"

al. 8. Nici n varianta MCC nu permite vindecarea cancerului socio-economic care ameninţă nsăşi existenţa comunităţii romneşti. Trebuie scris fără timiditate :" Caracterul ilicit al dobndirii după 1990 se prezumă", căci aceasta este realitatea statistică, dovedibilă săţios, arhi-cunoscută. Unde prin "ilicit", trebuie nţeles nu numai ilegal, ci şi "evident incorect", adică profitnd de un proces de devalizare a avuţiei poporului. Cei care dovedesc că nu aşa au făcut averile, să le păstreze. Cumpărătorii de bună credinţă - să se dezdăuneze de la cei care le-au vndut bunurile furate.

al. 9. Al propunerii MCC este cam ce am sugerat şi eu la aliniatul precedent, doar că evită precizarea sensului n care e folosit termenul "licit".

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 45: Libertatea economică
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora n condiţiile legii sunt garantate.
(Constituţia Romniei 2003)

ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Cuprinsul articolului va fi:
Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi n personae juridice, autorizate, potrivit legii.

(2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului.

(3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi.

(4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul n care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de ncălcarea legii şi a hotărrilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.


ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Ce nseamnă să garantezi tuturor dreptul la activitate economică: să nu l impiedici sau să l aperi activ? Lund act de realitatea cuceririi oceanului economic de către marii rechini (corporaţii, etc.) n dauna micilor ntreprinzători, scoşi din cursă sistematic, ar trebui să cerem ca o mai echitabilă distribuire a dreptului de a ntreprinde să fie un scop de societate, consemnat n Constituţie. Adică să fie postulată ca misiune a societăţii romneşti - democraţia economică. Nici propunerea MCC la acest articol nu impune statului să apere dreptul tuturor la activitate economică, asumndu-şi sarcina de a sprijini, prin reglementari favorabile, micile ntreprinderi romneşti, combătnd dictatura de piaţă acaparată, a marilor jucători (mai ales, dacă snt firme străine, care scot din ţară beneficiile).

Pe de altă parte, tot pentru a menţine societatea n zona umanismului, ar trebui precizat că Romnia este o asociere de persoane, nu de firme. Aşadar, "persoanele juridice", pot beneficia de drepturi prevăzute de legi, dar nu pot fi puse pe acelaşi plan de legitimitate cu cele fizice, ale căror drepturi/interese trebuie să primeze. Oamenii nu trebuie să devină sclavii unor existenţe artificiale.

Datorită acestor considerente, nu susţin propunerea MCC ca regulile de joc economic să nu poată fi reglate n bloc, prin prevederi legale, ci numai la bucată , n instanţe. Pentru că, deocamdată nu avem nici un temei să credem că judecătorii nu vor fi cumpăraţi de marele capital.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 46: Dreptul la moştenire
Dreptul la moştenire este garantat.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Ca şi proprietatea, moştenirea este o instituţie socială, nu un fenomen natural. Animalele nu au drept de proprietate şi nu moştenesc - pierd ce posedă la un moment dat, dacă le atacă unele mai puternice. Deci codul, social sau formal, creează aceste protecţii - evident favorabile celor avuţi. Este dur şi nedrept să munceşti toată viaţa pe mai nimic, doar pentru că tatăl (bunicul) tău nu ţi-a transmis avere, n timp ce un coleg de generaţie lipsit de merite, o duce ca n rai, pe baza banilor moşteniţi, depuşi la bancă. De aceea eu aş preciza n Constituţie că bogaţii, marii beneficiari ai garantării moştenirii şi proprietăţii, trebuie să ia notă că o convenţie aduce avantaje tuturor părţilor, deci că şi săracii au dreptul la prevederi favorabile lor (dacă dorim să nu se rezolve lupta pentru existenţă n mod sălbatic).

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 47: Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală n unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
23. Articolul 47 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Nendeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui Romniei.

După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
(1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Al. 1.2 Nendeplinirea acestei obligaţii trebuie să conducă şi la penalizarea celor care se fac vinovaţi de asta. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării acestui articol.

Al. 1.3 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de abuz, snt delicte imprescriptibile, asimilabile unui genocid.

Al. 2 Salvarea unui om incapabil să se mai ntreţină ţine de contractul social de asigurare, ntre asociaţii sociali existenţi. E mai complicată relaţia cu membrii viitori, potenţiali (care nici nu au fost ntrebaţi dacă vor asocierea). Ştiu că mă voi expune la critici acerbe, dar semnalez că nu am văzut niciodată expus motivul pentru care trebuie să plătească un cetăţean pentru creşterea copiilor altuia, oricţi face, mai ales dacă acesta este bogat. nţeleg să contribuie cei interesaţi material de creşterea populaţiei (mnă de lucru, consumatori, carne de tun). Sau cei convinşi moral că trebuie să fim ct mai mulţi. Dar dacă numai părintelui şi stăpnilor societăţii li se ntoarce investiţia făcută n copil (ntr-o societate bazată pe egoism)- taxarea oricui, n acest scop, este discutabilă. Pornind de aici, trebuie afirmată atunci plenar apartenenţa noastră la un organism colectiv. Cu consecinţele de rigoare.

Al. 3 Dacă nivelul de trai decent nu este realizat, pentru un procent important (de precizat) al populaţiei, statul are dreptul/obligaţia să impoziteze/confişte marile averi făcute n Romnia (inclusiv cele scoase n afara ţării - pe baza unor convenţii internaţionale de recuperare a datoriilor).

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 48: Familia
(1) Familia se ntemeiază pe căsătoria liber consimţită ntre soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi ndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de ncheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali n faţa legii cu cei din căsătorie.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
24. Articolul 48 se modifică, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
(1.1) Căsătoria se poate ncheia numai ntre bărbat şi femeie.

ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
1. De adăugat: Statul se angajează să sprijine familia, ca pe o interfaţă fundamentală ntre individ şi societate.

1.1 Snt convins că un referendum pe această temă ar arăta preferinţa zdrobitoare a romnilor pentru interzicerea căsătoriilor homosexuale. Şi la fel aş vota şi eu, fără să mă intereseze că Europa de sus vede acum invers. E un bun prilej să constatăm viciozitatea democraţiei etajate - vezi observaţia de la art 38. Problema (fundamentală) este nsă : care ar fi suprafaţa legitimă pe care o hotărre se ia colectiv. Orict mi-ar repugna homosexualitatea, trebuie să recunosc că pare o problemă a celor doi implicaţi, n care alţii nu au de ce se pronunţa - dacă nu se face atingere intereselor lor sau ale colectivităţii.

Căsătoria este şi o instituţie cu dimensiune publică, o problemă a comunităţii ? Atunci de ce snt ţinute secrete informaţiile de stare civilă? Interzici anumite căsătorii prin lege (Constituţie) - dacă ai motive să presupui efecte sociale negative. Există acestea n acest caz? Cine le-a constatat? Pe ce temeiuri (morala creştină, creşterea populaţiei, etc.)? Aceste precizări snt importante, dacă se doreşte ca măsurile constituţionale să aibă legitimitate. De exemplu - nu este evident de ce ar fi nocivă (n orice ţară) ncetinirea exploziei demografice, prin metode care nu presupun nici o agresiune asupra unor fiinţe umane (cuplul homosexual nu procreează). Dacă revenim (referendar?) la nmulţirea populaţiei Romniei ca scop - trebuie să o spunem clar. Ar fi nsă oribil să producem ct mai mulţi copii pentru export.

1.2 Dacă dimensiunea publică a căsătoriei oficiale este recunoscută (şi cum ar putea fi negată, din moment ce legea reglementează consecinţele căsătoriei/divorţului - n materia dreptului de proprietate) nu aş face nici ţiganilor (resping apelativul inventat n 1990, pentru a produce confuzie) concesia de a se permite căsătorii ntre minori. Ele snt mai problematice dect cele ntre homosexualii maturi.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 49: Protecţia copiilor şi a tinerilor
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă n realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor n activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune n primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vrsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. O complicaţie teoretică redutabilă vine din faptul că noii veniţi pe lume nu au semnat contractul social, care li se aplică si pe care vor fi obligaţi să-l respecte. Copiii trebuie protejaţi prin prevederi speciale şi pentru că snt prizonierii convenţiei politice neasumate.

al.2. De ce are societatea grijă de copii? Este bine să se expliciteze motivele (vezi şi observaţiile de la articolul precedent) pentru ca să fie combătută viziunea strict contractualistă asupra convenţiei sociale. Numai existenţa unei legături organice, unei agregări existenţiale ntr-o mare familie, poate justifica grija unora pentru copii altora.

al.3 Ar trebui precizate sancţiunile, sau impusă precizarea lor prin legi, n caz de ncălcare.

al.6 Un drept fundamental al minorilor este acela la educaţie de calitate, n interesul mplinirii lor fizice, intelectuale, morale - şi nu n sensul unei domesticiri, n fabrici de conştiinţă mediocră, care produc mnă de lucru.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 50: Protecţia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, n vederea participării efective a persoanelor cu handicap n viaţa comunităţii, respectnd drepturile şi ndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
Sigur. Este un semn de civilizaţie şi solidarism. Dar presupune o anumită bunăstare. Ar fi minunat să asigurăm tuturor handicapaţilor condiţii optime. Dar asta nu se poate face cu preţul sărăcirii celor sănătoşi, pnă la pragul de a se mbolnăvi de muncă prost plătită, ngroşnd rndul celor care au nevoie de ajutor. Aş preciza deci că acest ajutor se va da : "n măsura posibilităţilor", mai ales handicapaţilor săraci, şi mai ales prin fonduri culese de la bogaţi.
De asemenea, aş adăuga un articol care interzice abuzurile (falsul handicap sau exagerarea nevoilor) şi prevede măsuri severe de penalizare a fraudelor de acest gen (stabilite prin legi).

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 51: Dreptul de petiţionare
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai n numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv n numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii n termenele şi n condiţiile stabilite potrivit legii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al. 1. Este aici o restrngere nocivă e dreptului de petiţionare. Există situaţii cnd o categorie de cetăţeni, aflaţi n posturi similare, este lovită de măsuri abuzive. n acest caz, dacă se constată justeţea plngerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi n situaţia respectivă - indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei.

al. 4. Este insuficient, ca garanţie constituţională. Pe teren, o mare parte dintre petiţii nu primesc răspuns sau primesc unul inacceptabil. Verificările acoperă abuzurile, amenzile stabilite de legi speciale nu snt aplicate, sau dacă snt, nu determină schimbarea atitudinii funcţionarilor - care se comportă ca nişte proprietari ai instituţiilor statului şi nu snt puşi să acopere daunele din buzunarul lor. Instituţia contenciosului administrativ este foarte greoaie şi nu dă rezultate. Este nevoie de prevederi mult mai eficace, bazate pe afirmarea, n Constituţie, a priorităţii apărării cetăţenilor de abuzurile celor care ocupă instituţiile. Inclusiv prin stipularea dreptului beneficiarilor unui serviciu public de a forţa (prin mecanisme de precizat) demiterea unui funcţionar care şi-a bătut joc de drepturile lor. Trebuie ca poporul să fie adevăratul proprietar al statului şi nu cei plătiţi de cetăţeni pentru a livra servicii publice.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1) Persoana vătămată ntr-un drept al său ori ntr-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea n termenul legal a unei cereri, este ndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită n condiţiile legii şi nu nlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 1. Ce efect are un astfel de articol, nedublat de prevederi de operaţionalizare? Să luăm ca exemplu titlurile de proprietate acordate de Comisiile de fond funciar unor acoliţi, peste poziţiile valoroase ale foştilor proprietari - deplasaţi aiurea, n baza faptului că legea (premeditat) nu prevedea dect că poziţia se respectă: "de regulă" şi "nu neapărat". Sau, ascunderea terenului furat "chiaburilor" sub IAS-uri, pentru a nu fi retrocedat proprietarilor de drept, ci vndut pe nimic "băieţilor deştepţi". Nici azi aceste nedreptăţiri nu au fost reparate, cu toate insistenţele n justiţie, invocarea Constituţiei neproducnd efecte asupra judecătorilor. Constituţia trebuie deci să arate mecanismele de garantare a principiilor enunţate, ntr-un stat n care cutuma este ca legile să deroge, parşiv, de la ea.

al.2. "dar nu pot atinge esenţa dreptului"

al 3. Răspunde integral şi nediscriminator. Cu o Curte Constituţională care susţine că, dintre cei care au dreptul la despăgubiri pentru abuz judiciar, trebuie exceptate victimele regimului/genocidului comunist, "statul de drept" este o vorbă goală, o formă fără fond, o farsă sinistră.

3.1 (esenţial) Statul este obligat să se ndrepte n regres către responsabilii de abuzurile pe care a fost pus să le despăgubească din buget, pentru a nu lovi n cetăţenii care nu au nici o vină de aceste abuzuri. n cazul n care autorii au decedat, să fie operate confiscările de rigoare de la cei care au acceptat moşteniri de la ei. Iar dacă nici aşa nu poate fi reparat integral prejudiciul - se vor crea creanţe faţă de stat, sau se vor aplica pedepse penale suplimentare (pe lngă cele care penalizează infracţiunile respective).

3.2 Trebuie precizat cum se va constata şi penaliza răspunderea magistraţilor (procurori, judecători, jurişti legislatori).
n general, statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, n cazul ncălcării unui articol.

al 5 ncălcările acestui drept n timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, snt delicte imprescriptibile.
Mă mir ca MCC nu a intervenit la acest articol.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei
***
TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
Constituţia Romniei - ARTICOLUL 53: Restrngerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrngerea poate fi dispusă numai dacă este necesară ntr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată n mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
(Constituţia Romniei 2003)
ؔ Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
al 3. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiuni, n cazul n care restrngerea unor drepturi s-a dovedit abuzivă, nejustificată.

Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romniei

***
Structura Constitutiei :

TITLUL -I- Principii generale (art.1-14)

TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi ndatoririle fundamentale (art.15-60)
CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune (art.15-21)
CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale (art. 22-53)
CAPITOLUL -III- ndatoririle fundamentale (art. 54-57)
CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului (art.58-60)

TITLUL -III- Autorităţile publice (art. 61-134)
CAPITOLUL -I- Parlamentul (art. 61-79)
SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare (art. 61-68)
SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor (art. 69-72)
SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea (art. 73-79)

CAPITOLUL -II- Preşedintele Romniei (art.80-101)

CAPITOLUL III- Guvernul (art.102-110)

CAPITOLUL IV- Raporturile Parlamentului cu Guvernul (art.111-115)

CAPITOLUL -V- Administraţia publică (art.116-123)
SECŢIUNEA 1-a: Administraţia publică centrală de specialitate (art.116-119)
SECŢIUNEA a 2-a: Administraţia publică locală (art.120-123)

CAPITOLUL -VI- Autoritatea judecătorească (art.124-134)
SECŢIUNEA 1-a: Instanţele judecătoreşti (art.124-130)
SECŢIUNEA a 2-a: Ministerul Public (art.131-132)
SECŢIUNEA a 3-a: Consiliul Superior al Magistraturii (art.133-134)

TITLUL -IV- Economia şi finanţele publice (art.135-141)
TITLUL -V- Curtea Constituţională (art.142-147)
TITLUL -VI- Integrarea euroatlantică (art.148-149)
TITLUL -VII- Revizuirea Constituţiei (art.150-152)
TITLUL -VIII- Dispoziţii finale şi tranzitorii (art.153-156)

[***]