Results 1 to 1 of 1

Thread: ntrebări esenţiale p-2, Cum de nu vedem aberaţiile introduse intenţionat n sistem?

  1. #1
    Rang-N-03(col)
    Silviu Pricope's Avatar
    Join Date
    Nov 2012
    Location
    Bucureşti
    Posts
    20
    Blog Entries
    1
    Rep Power
    367

    Lightbulb ntrebări esenţiale p-2, Cum de nu vedem aberaţiile introduse intenţionat n sistem?

    După ce am văzut anterior, de ce avem nevoie de o schimbare (De ce avem nevoie de A.E.R?) şi am făcut o radiografie deloc exhaustivă a societăţii romneşti (ntrebări esenţiale Societatea romnească) a venit vremea să analizăm mai n amănunt, de ce lucrurile stau att de anapoda n Romnia, cu toate că există cu adevărat o dorinţă sinceră n cadrul societăţii de ca lucrurile să se schimbe n bine.

    n primul rnd trebuie să nţelegem, că singură, această dorinţă nu are sorţi de izbndă. Altfel, am fi exact ca personajul acelui banc care se ruga stăruitor la Dumnezeu să cştige şi el la Loto, dar nu făcea nici minimul efort de a cumpăra un bilet la acest joc. Trebuie să nţelegem că schimbarea - fie şi la nivel personal - presupune un anumit efort şi nţelegere a situaţiei n care te afli. Dar mai trebuie să nţelegem şi faptul că, atta vreme ct n balanţa personală, acest efort pe care trebuie să-l facem cntăreşte mai mult dect avantajele pe care CREDEM că le-am putea obţine, pur şi simplu nu l vom face. Este exact situaţia de astăzi din Romnia. Chiar dacă marea majoritate a oamenilor nu dispune nici măcar de o nţelegere fragmentată a realităţii obiective, la nivel inconştient, fiecare ştie că printr-un anumit efort depus de fiecare din noi, lucrurile ar putea evolua n bine. Doar că, momentan, acest efort solicitat respectivului individ, PARE disproporţionat de mare, comparativ cu beneficiile IPOTETICE pe care le-ar putea obţine acţionnd n acest sens. La această stare de fapt au contribuit mai mulţi factori, unii veniţi pe calea mecanismelor manipulatorii acţionate cu migală de Sforari (factori caracterizaţi de o anumită intenţionalitate), alţii pe cale istorică şi alţii pe cale psihologic-subiectivă. Acum vom discuta de primii dintre aceştia.

    Factorii care care au condus la această stare de fapt, veniţi pe calea mecanismelor manipulatorii puse la punct, ntreţinute şi folosite cu suces de Sforarii Romniei sunt după cum am văzut şi anterior, puse n scenă prin intermediul mass-mediei, a trompetelor de serviciu, a ideologilor de ocazie şi a aberaţiilor introduse n mod INTENŢIONAT n cadrul corpului social al poporului romn. Cu toţii ştim şi am văzut rezultatele amplelor campanii media desfăşurate n toată istoria post-decembristă, ncepnd cu subtilizarea Revoluţiei chiar de sub nasul revoluţionarilor autentici, care şi-au riscat viaţa prostnd mpotriva unui regim nedemn pentru o ţară a secolului XX, continund cu mascarada devalizării statului de activele cele mai profitabile, sub masca Privatizării şi terminnd cu revenirea n forţă a vechilor fesenişti la butoanele societăţii, n urma unor alegeri democratice cştigate la un scor covrşitor. Nu insist asupra acestora, pentru că deja s-a scris prea mult pe această temă şi doar cei care doresc, ei nşişi, să rămnă veşnic neinformaţi nu au auzit sau nu cunosc aceste lucruri. Ceva mai ascunse ochilor publicului larg sunt acele aberaţii introduse INTENŢIONAT n cadrul sistemului, acestea fiind considerate de public drept prostie pură, incompetenţă şi aşa mai departe, dar n fond ele sunt ct se poate de intenţionate, urmărind o finalitate şi un scop clar, care scapă privirilor aţintite doar superficial asupra societăţii n care trăim. De-a lungul acestui articol, cnd mă refer la termenul de aberaţie nu l folosesc n sensul lui figurat-peiorativ (ceea ce este inadmisibil, absurd; absurditate, inepție, prostie), ci la sensul lui propriu (abatere de la ceea ce este normal sau corect). Ei bine, aceste aberaţii sunt introduse n sistem n mod intenţionat:

    - pentru atingerea anumitor scopuri punctuale.

    -
    pentru menţinerea unei stări de angoasă socială improprie dezvoltării oricăror mişcări coordonate de natură revendicativă.
    Atunci cnd te scie un ţnţar, de exemplu, nu prea ţi vine să faci filozofie sau să pui n aplicare principiile dreptăţii. Influenţa ţnţarului este suficient de mică pentru nu genera declanşarea unei acţiuni n forţă (de exemplu: să te repezi cu pliciul la el), dar suficient de activă/prezentă, astfel nct să nu te lase să faci ceea ce trebuie. Doar att ct să te ţină scit şi sictirit pentru a nu purcede la acţiuni care să contravină Planului. n categoria unor astfel de aberaţii (intenţionat introduse n sistem) intră, de exemplu:


    Organizarea improprie a spaţiului instituţiilor unde se desfăşoară lucrul cu publicul. n timp ce birourile şefilor şi a celor care nu lucrează efectiv cu publicul sunt mobilate şi organizate modern şi plăcut, spaţiile destinate lucrului cu publicul sunt ponosite, cu mobilier vechi, sunt organizate impropriu, mpotriva bunului simţ şi ntr-un dispreţ total faţă de orice regulă de optimizare a timpului şi rezultatelor dorite. Pentru cele mai mărunte treburi se organizează cozi imense, este necesară prezenţa la cteva ghişee diferite unde inevitabil ntlneşti alte cozi şi mai mari, şi aşa mai departe. Afectaţi de aceste lucruri mărunte, sunt n egală măsură şi publicul şi funcţionarii care interacţionează cu aceştia, fiecare din aceşti doi actori sociali punnd acreala celuilalt pe seama altor factori, care nu fac altceva dect să mascheze prezenţa ţnţarului care i bzie de fapt, pe amndoi.

    Infrastructura deficitară. Deficienţele n dezvoltarea infrastructurii sunt menite a avea acelaşi rol de a menţine romnii permanent sciţi şi sictiriţi, ocupaţi mereu cu evitarea tracasărilor mărunte (evitarea aglomeraţiilor, durata mare a călătoriilor datorată lipsei autostrăzilor sau a şoselelor asfaltate corespunzător, evitarea gropilor din carosabil, ntrzierile trenurilor, funcţionarea defectuoasă a transportului n comun, etc.). Este imposibil de crezut că astfel de probleme mărunte nu ar fi putut fi rezolvate dacă ar fi existat voinţa necesară de a face aceste lucruri. Atta vreme ct există resurse la nivelul societăţii pentru a construi lucruri perfect inutile cum ar fi patinoare n sate care nu dispun de canalizare curentă sau terenuri de fotbal n pantă sau săli de sport n fiecare cătun, cu greu s-ar putea da explicaţii pertinente pentru nerezolvarea acestor probleme importante legate de infrastructură. Evident, vom auzi mereu motivări ale factorilor de decizie pentru lipsa de acţiune n această direcţie şi explicaţii puerile care mai de care mai fantasmagorice. Ceea ce rămne nsă, este efectul acestei lipse acute la nivelul societăţii romneşti: o populaţie permanent tracasată de aceste mici, dar supărătoare, inconveniente.

    Hărţuirea cetăţenilor prin toate mijloacelor. Romnia este poate unul din puţinele state n care cetăţeanul este văzut şi tratat de către autorităţi ca un inamic, ca o persoană căreia nu i se aplică prezumţia de nevinovăţie, dispreţuit şi hărţuit prin cele mai ingenioase metode. Nu mai departe de plata unei banale amenzi auto pentru lipsa rovignetei. Ei bine n acest caz contravenientul trebuie să achite o anumită sumă n două conturi diferite, dar nu oricum. Pentru o porţiune infimă din această sumă nu poate efectua plata dect n anumite locuri, deoarece pur şi simplu, instituţia beneficiară a sumei respective nu a ncheiat convenţie de plată cu banca unde se poate plăti restul sumei. Este mai mult dect evident faptul că intenţia statului n acest caz nu este nici pe departe recuperarea respectivei amenzi, ci pur şi simplu tracasarea cetăţeanului contravenient. Scopul acestei măsuri nu are nimic n comun cu eficienţa recuperării respectivei creanţe. n loc să urmărească preponderent recuperarea sumei respective, fie şi prin facilitarea efectuării acestei plăţi de către cetăţenii contravenienţi, statul alege o altă cale care presupune n primul rnd hărţuirea acestora, şi mai apoi doar ca fapt divers recuperarea respectivei sume de bani. O inversare cel puţin ciudată a scopului.


    - Deturnarea unor aspecte importante din punctul de vedere al funcţionării sistemului social de la sensul lor firesc, corect şi normal. Dintre acestea putem aminti doar cteva:

    Deturnarea dreptului prin crearea unui cadru legislativ stufos, incoerent, imposibil de aplicat. Din nevoia instinctivă de a putea trăi n societate, a apărut şi nevoia de a stabili reguli de conduită socială, respectiv norme juridice. Aceste norme vizau att relaţiile interumane, ct şi modalitatea de organizare a comunităţilor umane. n societatea comunei primitive, nu existau norme de drept, după cum nu exista nici statul. Şi totusi era necesar să fiinţeze o anumită ordine socială. Aceasta era asigurată de norme de natură obştească, religioasă, sau morală. Aceste reguli exprimnd necesităţile vitale ale comunităţii, s-au format datorită unei experienţe ndelungate şi au devenit o deprindere, o necesitate, pentru desfăşurarea traiului n comun. Lăsnd la o parte rolul de arbitru al statului n disputele sociale, despre care voi vorbi cu altă ocazie, la ora actuală normele de drept cu origini cutumiare şi/sau izvorte din morală s-au transformat ntr-un cadru legislativ imposibil de mnuit n mod absolut corect şi etic, un cadru imens de reguli, reglementări, legi, directive, ordine sau hotărri; un cadru care este susceptibil de a fi manipulat de interese aflate n afara sa. Acesta a devenit datorită influenţei sale decisive pe plan social un loc preponderent n care sunt introduse periodic aberaţiile despre care vorbeam mai sus, sub forma legilor care se bat cap n cap, a hotărrilor de guvern la comandă pentru interese economice private, a dispoziţiilor de aplicare stufoase, imposibil de pus n practică n mod coerent şi eficient, a diferenţelor imense ntre litera şi spiritul legilor, şi aşa mai departe. Toate aceste nu fac altceva dect să influenţeze n mod negativ ntregul sistem social pe care se presupune că ar trebui să-l stabilizeze. n fapt, rolul dreptului ar fi acela de detensionare a inevitabilelor confilcte dintre membri unei societăţi umane, prin aplicarea unor reguli clare n acord cu normele morale şi cutumiare ale respectivei comunităţi. Dar toate aberaţiile introduse aici nu fac altceva dect să deturneze rolul acestuia spre ceva diametral opus.

    Deturnarea ştiinţei conducerii eficiente a societăţii prin crearea unei babilonii a discuţiilor politice. O activitate deosebit de utilă cum este aceea de administrare a treburilor cetăţii a fost deturnată pe nevăzute n ceva diametral opus, n vorbărie sterilă sub masca informării, n conflicte de interese personale şi mercantile sub masca dezbaterilor de idei şi aşa mai departe. Transformată n vorbărie goală, ştiinţa politicii a fost deturnată de la sensul şi scopul ei social. Nu este vorba aici de o transformare implacabilă a acestei adevărate ştiinţe sociale sub imperiul dezvoltării fără precedent a mecansimelor de transmitere şi propagare a informaţiilor aşa cum se acreditează idea n mainstream-ul mass-media ci de un act caracterizat de o intenţionalitate evidentă, care are drept scop ndepărtarea de viaţa politică a TUTUROR celor care nu sunt implicaţi n punerea n aplicare a planului. Dezamăgiţi de sterilitatea discuţiilor, de lipsa de etică a dezbaterilor de tot soiul, omul obişnuit alege să se retragă din viaţa politică a cetăţii, pentru că n balanţa personală a fiecăruia, efortul pe care l presupune implicarea n politică este infinit mai mare dect beneficiile ipotetice aşteptate a fi obţinute. Efectul nu este dect cel scontat: o viaţă politică care l controlează din plin, dar din care cetăţeanul este exclus din start. Pe exact acelaşi calapod se manifestă şi excluderea elementelor corecte din partidele de tot soiul de pe la noi. Atta vreme ct nu fac parte din Plan ca simpli executanţi sau controlori cetăţenii oneşti sunt excluşi din orice formă de organizare a vieţii sociale, indeferent de mijloacele folosite sau de efortul depus de aceştia.

    Deturnarea unor noţiuni socio-politico-economice prin golirea lor de sens şi folosirea lor doar n scop propagandistic. Un exemplu n acest sens, l constituie noţiunea de democraţie. Cuvntul democraţie ne este fluturat n urechi cu o insistenţă ce nu poate fi egalată de niciun alt subiect. Industria media a nregimentat o pleiadă de flaşnete năimite cu largheţe, ce par a fi ntorşi cu cheia. Aceştia ngnă o neschimbată litanie pe care vor să o dăltuiască de peste 100 de ani n granitul mentalului colectiv: democratizare, proces democratic, alegeri democratice, scrutin, referendum popular, vot, sufragii, alegeri libere, candidat. Dar nu se poate să nu vedem ct de golite de conţinut şi ct de absurde sunt aceste noţiuni pe care le mbrăţişăm fără a ne gndi măcar o clipă la ce nseamnă ele cu adevărat. Este absurd să mai credem că puterea se află astăzi n minile poporului. Trebuie să fii cel puţin trepanat să mai crezi că alegnd democratic conducătorii, aceştia vor urmări interesul tău şi că această cedare benevolă de putere n favoarea unor politicieni se va solda n final cu decizii bune pentru ntreaga societate. Dar absurditatea noţiunii de democraţie mai rezultă şi dintr-un alt fapt ignorat cu nonşalanţă, şi evident n mod intenţionat, de toate tratatele politice şi de toată vorbăria politicienilor: atta vreme ct un individ cedează din libertatea acordnd prin votul democratic putere unui politician (care are astfel dreptul legal de a lua decizii contrare interesului respectivului cetăţean), este absurd să mai crezi că puterea este deţinută de respectivul cetăţean (de popor). Atta vreme ct ne cedăm această putere politicienilor, semnndu-le un cec n alb o dată la patru ani, este absurd să mai credem că noi mai deţinem acea putere.

    Politica romnească n general, campaniile electorale, discursurile aşa numiţilor lideri sunt numai o mare flecareală, o flecareală de mahala sub care se ascund deciziile, despre care noi nu aflăm nimic, dar pe care le plătim. Mascarada votului democratic, n fond o parodie penibilă la care asistăm periodic, pune n faţa alegătorului, n toate episoadele electorale, absolut toate opţiunile n afara singurei opţiuni cu adevărat viabile şi n interesul său. Exact această opţiune i este exclusă şi ascunsă vederii, fiind momit cu fel de fel de promisiuni, ideologii, candidaţi, partide, care DOAR N APARENŢĂ reprezintă ntreg spectrul de alegeri pe care le-ar putea face. n fond, mereu este pus să aleagă ntre mai multe rele (de obicei răul mai mic, fiind speriat de prezenţa unui Rău Mai Mare), zicndu-i că acestea sunt singurele opţiuni pe care are voie să le facă. Educaţia, mass-media, ideologiile politice fluturate n mainstream- ul informaţional nu fac altceva dect să-l convingă de lipsa altor opţiuni. Şi toate astea se petrec, n timp ce stăm n genunchi, umiliţi, cu capul plecat, resemnaţi mioritic pentru că, printr-o toană a sorţii, am ales iarăşi partidul sau candidatul politic greşit, pe care l-am votat, n inocenţa noastră pentru bunele lui intenţii, fiind păcăliţi de platforma lui electorală, de programul de guvernare, de ura pentru un alt candidat sau (culmea!) de multe ori pentru că este băiat chipeş sau zmbeşte frumos. n plan economic, exact ca n cazul termenului de democraţie, sunt fluturate n mod manipulatoriu alte noţiuni precum piaţa liberă, concurenţă, preţ şi altele asemenea. Asupra acestora m-am aplecat n alte articole.

    Fără a se dori o listă completă a aberaţiilor introduse n cadrul sistemului socio-economic, acest articol, pe lngă enumerarea şi clasificarea acestora doreşte să transmită două chestiuni deosebit de importante:

    1.) Aceste aberaţii ale sistemului sunt create, păstrate şi ascunse privirii publicului larg N MOD INTENŢIONAT, iar esenţa culturii şi paradigmei contemporane facilitate prin Educaţie, mass-media, cercetare nu are alt rol şi nu face altceva dect să ne convingă că, de fapt nu există nici o urmă de intenţionalitate aici şi că fiecare din aceşti factori perturbatori au apărut n cadrul sistemului datorită unui ansamblu cauzal bine determinat. Totul are o cauză şi o explicaţie, iar această cauză este ORICARE ALTA n afara existenţei unui Plan bine pus la punct, care este urmărit pas cu pas, cu precizia unui ceasornic. Cele mai aberante explicaţii ne sunt oferite, doar pentru a ascunde acest lucru, iar din păcate, noi le nghiţim pe nemestecate, fără să sezizăm imensul malaxor care ne macină.

    2.) Singura metodă de luptă cu acest sistem este nţelegerea lui. Att şi nimic altceva. Doar atunci cnd ncepi să ţi vezi lanţurile pe care le trăşti de bună voie, vei vrea să le arunci ct colo. Doar atunci cnd vezi cu adevărat că ai buzunarele pline de pietre obişnuite, n timp ce tu ai senzaţia că sunt pline de nestemate, doar atunci le vei lăsa să cadă şi te vei elibera de povara lor.


    (Sursa: http://silviupricope.wordpress.com/2...nat-in-sistem/ )
    Last edited by Greenpeace; 20-04-13 at 10:36 AM.
    Viziunea oamenilor asupra realităţii ar trebui să se schimbe, la fel ca şi modul lor de a percepe realitatea, modul de a gndi şi, mai ales, valorile la care aderă aceştia. orice "soluţie structurală economică" sau orice alt model nu poate fi implementat fără nţelegerea paradigmei care animă o societate la un moment dat. De fapt, schimbările au loc att de greu, deoarece majoritatea oamenilor luptă mpotriva acestora dintr-un motiv pe care nu-l nţeleg nici ei. Pur şi simplu luptă n mod inconştient să apere paradigma prezentului! La nivel social se ntmplă ceva interesant. O schimbare de paradigmă nu are loc aşa uşor. nti şi nti apar o grămadă de semnale că paradigma actuală nu mai corespunde realităţii şi obiectivelor propuse iniţial. Acestea ntr-adevăr sunt semnalate de o minoritate, pentru că - nu-i aşa? - nţelepciunea de a vedea astfel de inadvertenţe nu este o caracteristică globală a ntregii populaţii. Declicul se produce nsă la atingerea unei mase critice. Din acel moment abia, principiile noi paradigme sunt acceptate n mod accelerat de un număr din ce n ce mai mare de oameni. Imago mundi: Blog personal Silviu Pricope

Similar Threads

  1. ntrebări esenţiale p-5, A.E.R.: Cum se produce Schimbarea?
    By Silviu Pricope in forum Actiunea pentru Eliberarea Romniei (A.E.R.)
    Replies: 2
    Last Post: 07-06-13, 11:50 AM
  2. ntrebări esenţiale p-4, A.E.R.: Mişcare Socială sau Revoluţie Spirituală?
    By Silviu Pricope in forum Actiunea pentru Eliberarea Romniei (A.E.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 25-04-13, 11:38 AM
  3. ntrebări esenţiale p-3, A.E.R.: Cum ar trebui să arate un eventual Scop pe care să ni-l propunem
    By Silviu Pricope in forum Actiunea pentru Eliberarea Romniei (A.E.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 19-04-13, 09:17 AM
  4. ntrebări esenţiale p-1, Societatea romnească
    By Silviu Pricope in forum Actiunea pentru Eliberarea Romniei (A.E.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 26-02-13, 02:14 PM
  5. Romnia n bugetul Uniunii Europene. Privire de ansamblu, cifre esenţiale
    By Lucky Luke in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 20-12-11, 03:46 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •