Results 1 to 2 of 2

Thread: Catre Romanii de pretutindeni - Memorandum pentru Reintregirea Romaniei

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Constantin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Location
    România
    Posts
    287
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    656

    Thumbs up Catre Romanii de pretutindeni - Memorandum pentru Reintregirea Romaniei

    Către Românii de pretutindeni -. Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor se alătură Memorandumului pentru Reîntregirea României dat publicităţii, astăzi, 27 martie 2013, la Chişinău, de către Consiliul Unirii.

    Ne alăturăm întregului popor român, care comemorează, astăzi, cu mândrie şi speranţă, cea de a 95-a aniversare a actului istoric, înfăptuit la 27 martie 1918, prin care Basarabia a revenit la Patria mamă, după lunga perioadă de ocupaţie ţaristă (1812-1918). Cu mândrie pentru trectul glorios al neamului nostru. Cu speranţă pentru o Românie Reîntregită, puternică, bogată şi prosperă, în care poporul român va redeveni stăpân pe teritoriul lui naţional, pe resursele sale naturale şi cele create prin munca sa, îşi va recâştiga libertatea şi demnitatea.

    Suntem singurul popor european despărţit în două state aşa-zis independente. Suntem în această stare tragică şi datorită lăcomiei imperiilor care s-au năpustit asupra noastră şi au rupt părţi din trupul teritoriului nostru naţional, dar şi datorită cozilor de topor, care s-au căţărat la conducerea celor două state româneşti, pe căi necinstite, cu ajutorul invadatorilor, şi s-au lăcomit să se îmbogăţească, prin jefuirea, împreună cu străinii, a avuţiei create de noi, poporul român, în timpul regimului comunist, ca şi în toată perioda scursă de la abolirea acestui regim de ocupaţie.

    Ştim că, atât în România, cât şi în Republica Moldova, grupuri minoritare s-au organizat în reţele politico-financiare, de tip mafiot, care controlează capitalurile, precum şi instituţiile celor două state româneşti, pe care le folosesc pentru a-i înşela şi jefui pe cei mulţi, cei care, prin munca lor, produc avuţia.

    Ştim că, atât în România, cât şi în Republica Moldova, majoritatea românilor, indiferent de etnia acestora, nu are acces la avuţia productivă, este total lipsită de capital, nu participă la însuşirea plusvalorii creată în economie, este obligată să trăiască din salarii şi pensii de mizerie, care nu îi permite să economisească, să investească, să creeze locuri de muncă. Avuţia creată de românii din dreapta şi din stânga Prutului este însuşită de cei care au devenit proprietarii capitalului, în cea mai mare parte străini, prin aşa-zisa privatizare şi este transformată în bunuri de lux, pentru viaţa de huzur a mafiei politico-financiare, sau transferată în afara graniţelor celor două state româneşti.

    Ştim că atât în România, cât şi în Republica Moldova, prin aşa-zisa privatizare, de fapt, cea mai mare crimă economică săvârşită împotriva poporului român, guvernanţii au distrus milioane de locuri de muncă, astfel că peste trei miloane de cetăţeni ai României şi peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă, să supravieţuiască urgiei abătută asupra lor de către proprii lor guvernanţi. Milioane de copii români, atât în România, cât şi în Republica Moldova, trăiesc fie fără un părinte, fie fără amândoi părinţii, îngoşând numărul tinerilor români care abandonează şcoala, care devin pradă traficanţilor de droguri şi de carne vie.

    Nu ne putem aştepta la nimic bun de la cei care au guvernat şi guvernează România şi Republica Moldova. Nici să ne elibereze din sărăcie şi umilinţă, nici să ne ajute să realizăm idealul sacru al Reîntregirii Patriei.

    Acesta este motivul pentru care, noi, aici, la Bucureşti, am creat Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, care îşi propune să creeze un nou stat al românilor, un stat care să fie controlat de popor, să slujească poporul şi nu mafia politico-financiară, un stat care să scoată România din sărăcie şi umilinţă şi să o plaseze pe drumul libertăţii, al demnităţii şi prosperităţii, un stat care să acţioneze cu competenţă şi hotărâre pentru Reîntregirea Patriei.

    Obiectivele Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor sunt:

    a) Promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru revizuirea Constituţiei României;

    b) Monitorizarea modului în care instituţiile statului român respectă prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării;

    c) Iniţierea de propuneri legislative ale cetăţenilor.

    Activitatea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor este organizată şi coordonată de către Comitetul de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea Constituţie României constituit la data de 16.03.2013. Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor îşi va constitui COMITETE DE ACŢIUNE la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor ţării, la nivel naţional, precum şi în străinătate, în ţările şi localitaţile în care trăiesc români.

    În Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor se poate înscrie orice persoană fizică şi juridică română care aderă la obiectivele Mişcării şi se angajează să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestor obiective.
    A fost elaborat proiectul de revizuire a Constituţiei României, care a fost depus la Consiliul Legislativ al României, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii, potrivit legii.

    Principiile fundamentale ale proiectului legislativ iniţiat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor sunt:

    1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii publice, de uz şi de interes public.

    2. Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională.

    3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din cinci componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. Nici o componentă nu se amesctecă în treburile celorlalte componente. Toţi cei care exercită puterea politică sunt aleşi de poor, prin vot, şi demişi, oricând, de popor, prin vot.

    4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să actioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al doilea Război Mondial.

    Astăzi, 27 martie 2013, cu prilejul comemorării celei de a 95-a aniversări a reunirii Basarabiei cu Patria mamă, chemăm pe fraţii noştri din Republica Moldova să ni se alăture, să creeze şi ei, la Chişinău, Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, să creeze comitete de acţiune în toate localităţile Republicii Moldova, prin care să se aducă la cunoştinţa românilor proiectul de Constituţie propus de Mişcare.

    Chemăm pe românii de pretitindeni să ne reunim, la Bucureşti, în data de 9 mai 2013, Ziua Independenţei, într-o Adunare Naţională, în care vom hotărâ să creem Mişcarea pentru Reîntregirea României, care va avea un singur scop, acela de a cere şi a impune, în numele poporului român, organizarea, în ambele state româneşti, în aceişi zi, a Referendumului pentru Reîntregirea României, pentru unirea celor două state într-unul singur, ROMÂNIA.
    Referendumul pentru Reîntregirea României trebuie organizat, ACUM, în anul 2013. A trecut destul timp de când suntem despărţiţi. De când suntem oropsiţi şi umiliţi. GATA!

    Nici o forţă pământescă nu ne poate opri să ne realizăm idealul sacru al Reîntregirii Patriei noastre, România. Cu o singură condiţie: Să fim UNIŢI, în cuget şi în faptă.

    A sosit timpul faptei.
    Ne vedem la ADUNAREA NAŢIONALĂ, la Bucureşti, în data de 9 mai 2013.
    Ne vedem la REFERENDUMUL PENTRU REÎNTREGIREA ROMÂNIEI.
    Dumnezeu să binecuvânteze România!
    Trăiască România! Trăiască Tricolorul!

    Constantin Cojocaru
    Preşedintele Comitetului de Iniţiativă
    Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor.

    ********

    Către Parlamentele Romaniei si R. Moldova - Memorandum pentru Reîntregirea României

    Noi, membrii Consiliului Unirii, în cadrul căruia activează Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova, partide din România, precum şi numeroase organizaţii nonguvernamentale, persoane din diaspora românească, semnatarii acestui Memorandum, purtători ai memoriei genetice a neamului românesc, comemorăm azi cu pioşenie şi mândrie cea dea 95 aniversare de la înfăptuirea actului istoric de la 27 Martie 1918, prin care Basarabia – golgota şi lacrima neamului românesc – revenea la Patria - mamă, după o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918). Această unire a căpătat un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldoveneşti (fosta Basarabie răpită) cu România :

    Motto > În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: « Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România».

    Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

    Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
    Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
    Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

    Actul unirii din 27 martie 1918, înscris cu litere de aur în istoria României,va rămâne pe veci legal şi sfânt, neputând fi niciodată denunţat de nimeni!Cea urmat după 28 iunie 1940, documentele de arhivă, cercetările istoricilor din Republica Moldova şi alte ţări, atestă de o manieră indubitabilă, că a fost un rapt tălhăresc, criminal - o consecinţă directă a tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939 privind partajul „sferelor de influenţă" între cele două regimuri totalitare ale secolului XX.

    Parlamentele multor state au considerat înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernele sovietic şi german, ca nulă ab initio şi au cerut lichidarea consecinţelor ei politico-juridice, fapt relevat şi în Declaraţia de la Chişinău din 28 iunie 1991.

    La 27 august 1991 Parlamentul de la Chişinău PROCLAMA solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE .

    Dacă clasa politică ar fi înţeles că Declaraţia de Independenţă este un document sfânt şi ar fi urmat calea decolonizării, decomunizării , modernzării şi dezvoltării, astăzi aveam o altă situaţie politică, alte perspective. Trebuia urmată strict buchia Declaraţiei de Independenţă. Astfel, prin ignorarea fățișă a spiritului și conținutului Declarației, la cei aproape 22 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova încă mai luptă să arunce la groapa istoriei greaua moştenire sovietică. Bilanţul acestei perioade de timp este cumplit tragic: două conflicte separatiste, o armată străină pe teritoriul statului, o soicietate divizată pe criterii etnice, o treime din cetăţeni plecaţi peste hotare, o limbă fără denumire, mimarea democraţiei, capturarea statului cu toate instituţiile sale de către grupări oligarhice corupte şi mafiote, interesele vitale ale poporului total neglijate, regres socio-economic pe toate dimensiunile. R.Moldova a devenit cel mai sărac stat din Europa - la propriu şi la figurat.

    Geneza acestui handicap îşi are originea în
    minciuna ce a produs dezbinare şi haos în societate, mutaţie în mentalitatea populaţiei din Basarabia încă de la 1812 – unealtă a politicii de colonizare, deznaţionalizare şi genocid. Acestea sunt adevărurile istorice care trebuiesc spuse cu toată tăria şi demnitatea, conştientizate şi asumate fără ură şi părtinire, ca bază pentru o reconciliere civică profundă şi durabilă. Altă abordare a dus şi va duce la menţinerea poporului român în umilinţă şi rătăcire istorică, va duce la demolarea patrimoniului şi valorilor naţionale prin impunerea falsurilor şi valorilor străine neamului românesc.

    În ciuda eforturilor factorilor externi şi interni, ostili neamului românesc, s-a produs o coalizare a forţelor intelectuale şi progresiste ale românilor de pretutindeni, rezultând cu crearea la 22 februarie 2012 a unei mişcări unioniste de larg consens naţional – „Consiliul Unirii”, succesor şi continuator al cauzei Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991 de către un grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti.

    Aastfel se impune necesitatea ieşirii la rampă a forţelor de orientare unionistă, cu un nou proiect politic, social, economic şi geopolitic, pragmatic şi sincronizat cu acţiuni şi paşi reali spre reîntregire… În activitatea sa , CU se ghidează de conceptul de program, expus în „MANIFESTUL UNIONIŞTILOR”, promovându-şi cu consecvenţă moţiunea sa de integrare europeană, prin unirea (reîntregirea) cu România.

    Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an cu mare încărcătură simbolică în destinul neamului. Nicolae Bălcescu, ne-a lăsat o lege: „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă, dar Naţiunea odată distrusă, este definitiv dispărută!” De această povaţă se ghidează în activitatea şi acţiunile sale Consiliul Unirii – platformă unionistă a tuturor românilor. Înfaptuirea statului naţional a permis naţiunii române sa-si puna în valoare energiile, capacitaţile sale creatoare în slujba progresului socio – economic. România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria modernizării autentice, aducându-şi pe plan internaţional o contribuţie substantială la opera de pace si securitate.

    Fiind constienţi şi convinşi, că starea de separare actuală a României, în totală contradicţie cu mostenirea pe care anul 1918 ne-a lasat-o, trebuie sa fie indreptată şi că reunificarea prin înlăturarea irevocabilă a consecinţelor Tratatul Ribbentrop-Molotov,pentru R. Moldova, fiind şi unicul mijloc sigur, de a atinge scopul suprem :îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi integrarea în UE, recuperarea decalajelor economice considerabile faţă de Ţara-Mamă, apoi faţă de mediile pe UE :

    1. Ţinem sa aducem omagiul nostru celor 86 de deputaţi, români - basarabeni din Sfatul Ţării, care prin semnăturile lor au devenit adevăraţi părinţi fondatori, dar şi martiri ai României Întregite.

    2. Menţionăm că, pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an cu mare încărcătură simbolică în destinul neamului, că actul unificării statului naţional unitar român în 1918 a fost, în mare măsură, rodul puternicei solidarităţi a neamului românesc, exemplu ce ar trebui să fie urmat şi de contemporanii noştri.

    3. Prin activarea Consiliului Unirii, îndemnăm românii de pretutindeni, inclusiv din diaspora, sa aibă în agenda lor ca prioritate absolută, susţinerea eforturilor pentru readucerea R. Moldova in cadrul României Reîntregite și facem apel către toate partidele liberale și democratice de dreapta, ca forțe politice pro-românești și pro-unioniste din R. Moldova, să dea dovadă de maturitate politică, înţelepciune şi să gaseasca modalitatea, în interesul național, să se unească într-un front comun, constituind o forță puternică, credibilă și reprezentativă a populației majoritare românești din Basarabia.

    4. Propunem Parlamentelor de la București și de la Chișinău să inițieze o ședință comună, în care să se evoce evenimentul din 27 martie 1918, să se adopte o poziție comună și unitară în problema națională, în concordanță cu idealurile unității naționale ale statului unitar Român şi spiritului Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova din 27 august 1991, să reconfirme actul unirii din 27 martie 1918, aducând ajustările respective în Constituţia României.Ziua de 27 martie 1918 să fie declarată sărbătoare națională.

    5. Cerem ca autoritățile române, de pe ambele părți ale Prutului, să facă angajamente publice și să asigure fondurile necesare pentru restabilirea din anonimat a monumentului, distrus de către Armata Sovietică în 1944, - “Turnul Dezrobirii Basarabiei” în s. Ghidighici, mun. Chișinău, cu edificarea ulterioară a Memorialul Patimilor Româneşti, care reprezintă omagiul adus martirilor români ai ocupației sovietice, conformându-se declarației politice din 9 iunie 2009, prezentată în plenul Senatului de Președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, care susținea necesitatea construirii acestui Memorial la inițiativele românilor din întreaga lume.

    6. Considerăm că cele două guverne de la București și Chișinău au datoria morală să întreprindă masuri concrete politice și diplomatice pentru a sensibiliza opinia publică internațională, instituțiile Uniunii Europene și celelalte state, asupra dorinței poporului român pentru reunificare printr-un process asemănător celui prin care cele doua foste state germane au devenit un singur stat. 87,25% dintre români sunt de acord cu Unirea (Sunt rezultatele unui sondaj realizat de către Centrul Român de Studii şi Strategii şi publicat la 17 august 2012, care au scos în vedere, că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor României sunt de acord cu o eventuală Unire a României cu Republica Moldova).

    7. În scopul realizarii dezideratului reîntregirii Ţării, Consiliul Unirii propune partidelor politice şi societăţii civile, spre discuţie, următorul proiect de concept (viziunea unioniştilor ) procedural de Reîntregire a Ţării:

    Premiza: Iniţierea proiectului să fie susţinută de ambele Parlamente şi coordonată la nivelul de societăţi civile.
    Conţinutul structural al Conceptului:

    1.Pregătirea şi elaborarea unui studiu istorico-juridic în problema consecinţelor ruperii teritoriului de la Est de Prut (perioada 1812 - 2012);


    2. Argumentarea şi elaborarea scenariului Reîntregirii:

    2.1. Etapă I – pregătitoare:

    ŘŘŘ- elaborarea proiectelor politice, culturale şi socio-economice, în scopul consolidării societăţii de pe ambele maluri ale Prutului, în susţinerea ideii de Reîntregire a Ţării, după model german ;

    ŘŘŘ- pregătirea (cu strângere de semnături) şi înaintarea către autorităţile române a unei petiţii de revindicare a dreptului la cetăţenia română prin adoptarea unui act normativ conform căruia toţi basarabenii şi bucovinenii, care au depus în condiţii legale o cerere de redobândire a cetăţeniei române la Ministerul Justiţiei sau la Consulatul României din Chişinău, Cernăuţi sau Odesa, să fie recunoscuţi ca cetăţeni români şi repuşi în drepturile cetăţeneşti prin eliberarea de către MAI a actelor de identitate.

    Noi, basarabenii ”suntem români și punctum”. Statul român nu ne-a retras cetățenia, noi nu ne-am dezis de ea. Deci suntem cetățeni romăni cu întrerupere în timp de ocupație străină. Cazul nostru e analogic cu cel al Mitropoliei Basarabiei.

    2.2. Etapă II – anularea consecinţelor Pactului Molotov-Ribentrop şi realizarea actului Reîntregirii prin deciziile Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău;


    3. Apriori procesului propriu-zis de Reîntregire:


    3.1. Elaborarea şi punerea în acţiune a unui plan strategic de acţiuni comune pentru sincronizarea proceselor social-economice, elaborarea şi realizarea proiectelor comune, în special privind modernizarea societăţii şi dezvoltarea Infrastructurii;

    3.2. Iniţierea şi negocierea cu UE, SUA şi România a unui plan multidimensional de modernizare, a unui Plan MARSHALL.

    Proiectul elaborat urmează a fi mediatizat pe larg, pentru discuţii şi îmbunătăţiri din partea societăţii civile, partidelor politice şi a Instituţiilor de stat de pe ambele maluri ale Prutului, aprobat ulterioar de către ambele Parlamente.

    România reîntregită de mâne, noi o vedem prin przma potenţialului uman şi atuurilor economice ale României modernizate, cu care ne vom mândri noi, copii şi nepoţii noştri :țară cu o populaţie mai mult de de 25 milioane de locuitori, a doua mare piaţă în Europa Centrală. Poziţia sa geografică, geopolitică, tezaurul naţional, importanţa resurselor naturale, potenţialul intelectual şi o mână de lucru calificată - sunt factori favorizanţi.

    Dumnezeu să ajute naţiunea româna să-şi implinească idealul naţional al reîntregirii.

    Consiliul Unirii
    27 martie 2013 Chişinău
    *******
    COMUNICAT: PP-LC Militeaza pentru Reintregirea Patriei

    Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor - NOUA Constitutie a Romaniei 2013


    ***
    Last edited by Constantin Cojocaru; 27-03-13 at 03:27 PM.
    Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest : GATA PDF : Grafice de evaluare
    PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Valentin Cojocaru's Avatar
    Join Date
    May 2010
    Posts
    146
    Blog Entries
    1
    Rep Power
    200

    Default Răspuns la: Catre Romanii de pretutindeni - Memorandum pentru Reintregirea Romaniei

    “27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a R. Moldova”, tema conferintei de la Palatul Parlamentului (...) Parlamentul României va găzdui dezbaterea ,,27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”. Evenimentul organizat de Platforma Civică „Acţiunea 2012” în parteneriat cu Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni si Consiliul Mondial Român va avea loc marţi, 26 martie, de la ora 14:00, în sala „Nicolae Bălcescu” a Palatului Parlamentului, transmite Romanian Global News. La dezbaterea prilejuită de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România vor participa oameni politici din partea tuturor partidelor, reprezentanţi ai societăţii civile cu preocupări legate de problematica reunirii celor două state româneşti, profesori, cercetători şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Prutului.

    Dezbaterea de la Parlamentul României se înscrie într-o serie de evenimente organizate de Platforma Civică „Acţiunea 2012” în mai multe localităţi din dreapta şi stânga Prutului, pentru a marca sărbătoarea Unirii. Institutul Cultural Român în parteneriat cu Platforma Civica ‚Acțiunea 2012”, organizează concerte la Cahul şi Chişinău, spectacol de teatru la Bălţi, spectacolul inedit de reconstituire istorică la Chişinău, ,,LECŢIA DE ISTORIE: DACII ŞI ROMANII”.

    Platforma Civica ‚Acțiunea 2012” organizeaza marşuri unioniste la Iaşi, Balş, Craiova, Galaţi, flash-mob-uri, recepţii, concurs de artă discursivă.

    Actul Unirii cu Basarabia, votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918, stipula că ,,Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.


    Link : http://www.rgnpress.ro/rgn_13/catego...mentului-.html
    ********

    [/]Ioan Rosca [/] Am luat cuvîntul la această conferinţă, pentru a face cîteva sugestii privind modul în care am putea combate confuzia în care au fost înglodate constiinţele de pe ambele maluri ale Prutului, care face ca Unirea să nu aibă susţinerea firească şi explică de ce batem apa în piuă an de an, fără nici un progres real către ţinta declamată la festivităţi. Am propus să ne asumăm un război de sens (pe care îl pierdem amăgindu-ne de-a pacea)- limpezind pentru poporul rătăcit următoarele subiecte:

    1. Cum s-a produs martirizarea Basarbiei de către URSS, în cadrul genocidului comunist, care a lovit românii prinşi în direct în ghearele Moscovei, mai cumplit decît pe cei zdrobiţi dincoace- prin intermediul PCR. Discutăm despre viciile administraţiei româneşti în interbelic sau despre greşelile lui Antonescu , în loc să vorbim continuu şi apăsat despre trenurile care au dus la moarte o bună parte din populaţia românească - pentru a face loc ocupanţilor?

    2 Cine s-a împotrivit reunificării, atunci cînd a apărut marea ocazie din 1990-92? Românii de rînd sau garniturile lăsate de ruşi la cîrmă. la Bucureşti şi Chişinău? I-au respins ţăranii din Miorcani pe fraţii lor de peste rîu, sau conducătorii fesenişti trădători, în frunte cu Ion Iliescu şi Petre Roman- şi azi lideri ai USL? Cum să cucerim inimile moldovenilor , dacă nu le explicăm clar din ce cauză nu au fost primiţi acasă?

    3. Facem liste pro-unioniste, lansăm apeluri petetice, şi ne mirăm că nu au efect. Deşi vrem toţi unirea şi nimeni nu ne contrazice… ea tot nu se face. Cînd avem curajul să facem şi celelalte liste, a celor care nu vor unirea, ca să ştim cu cine luptăm, pe cine ar trebui să acuzăm de înaltă trădare, dacă învingem? Dacă nu silim bişniţarii politici cameleonici să işi arate clar culorile pe acest subiect, vor spune că nu erau contra, dar nu i-a întrebat nimeni (dacă se ajunge la unire) sau că erau evident contra (dacă separarea pe Prut devine corectă politic)

    4. Cînd începem să tratăm lucid şi cinstit legătura dintre idealul reunificării şi curentul anti-naţional al contopirii în Europa, cu pierderea oricărei autonomii şi specificităţi? Este "europenizarea" noastră un obstacol contra unirii, încît ea nu mai poate fi concepută, decît prin visata intrare a Moldovei în Europa? Cum am ajuns să pledăm pentru întărirea graniţei pe Prut, ca să fim primiţi în Shenghen? Vrem să mitraliem moldovenii care vor încălca acest nou zid al Berlinului? Atîta ipocrizie pe acest subiect nu ne face pe toţi să pierdem timpul şi onoarea?

    În rezumat, am susţinut că trebuie să aperi adevărul şi atunci cînd nu poţi face dreptate. Intervenţia mea a fost apreciată , dar nu a putut avea efecte concrete, rămînînd şi ea în zona retoricii. Au mai vorbit: domnul Cernea de la Partidul Verde, Eugen Tomac, Eugen Popescu- organizator, Doru Braia , domnul Dima din SUA, Aurelian Mihai, Ion Petrescu, Radu Bagdasiu, amasadorul Moldovei, Ghenadie Brega, Antonie Popescu, senatorul Liviu Bumbu etc.

    Sper sa fie undeva reflectată întîlnirea , deşi nu prea am văzut media în sala (la palatul parlamentului). Eu voi povesti doar un episod, care mi-a produs o impresie puternică. In finalul întîlnirii, a luat cuvîntul reprezentantul patriarhiei, care a amintit rolul bisericii în întărirea spiritului unităţii naţionale. Apoi a anunţat că va citi un fragment din cuvîntarea patriarhului Daniel , cu ocazia sfinţirii unei cruci monumentale, inaugurate în Basarabia (cred- la Nisiporeni) din fonduri strînse de biserici din România. Se făcea în discurs o comparaţie între înălţarea de pe cruce a lui Isus cu cea care va urma… după răstignirea poporului român. Efectul acestei retorici puternice nu se risipise, cînd cineva s-a ridicat si a pus întrebarea: este adevarat că respectivul monument a fost cedat apoi bisericii ruse? Pretotul nu a mai spus nici un cuvînt , dar cineva din Basarabia a explicat: ei au cerut lui Daniel de cîteva ori bani pentru îngrijirea monumentului- şi au fost refuzaţi… Ca atare, l-au dat rusilor, care s-au angajat să-l îngrijească pe banii lor. S-a lăsat o umbră grea în sală. Ne-am amintit toţi pînă unde merge eroismul şi elanul rrrrromânesc….

    Link: http://www.facebook.com/groups/36747...tal_comments=3
    ********
    Reunificarea nu este împotrivă, este pentru /…/ Aceasta a fost una dintre concluziile dezbaterii ,,27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, care a avut loc marți, 26 martie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012, în parteneriat cu Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Consiliul Mondial Român.

    La evenimentul care a marcat împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România au participat oameni politici din partea tuturor partidelor, reprezentanţi ai societăţii civile cu preocupări legate de problematica reunirii celor două state româneşti, profesori, cercetători şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Prutului. Dintre aceștia, numim câțiva care au luat cuvântul în timpul dezbaterii: ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, parlamentarii din Legislativul de la Bucureşti: Viorel Badea, Eugen Tomac, Radu Zlati, Remus Cernea, Octavian Liviu Bumbu. Acestora li s-au alăturat Doru Braia, Ioan Roșca, Radu Baltasiu și Ghenadie Brega. Dezbaterea a fost moderată de Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, care a deschis evenimentul cu referire la Unirea Basarabiei cu România din 1918: „Noi credem că acea Unire de atunci a rămas în sufletul nostru, al fiecărui român de pe o parte sau alta a Prutului și momentul respectiv ne va marca trecutul, prezentul, dar și viitorul. În sensul acestui prezent și acestui viitor aș vrea să avem o dezbatere deschisă despre ceea ce înseamnă, ceea ce va însemna de aici încolo viitorul celor două state românești”.

    De asemenea, Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, a considerat evenimentul drept „un prilej de a ne edifica asupra viitorului nostru”. În plus, „în context, exemplele din istorie sunt cele mai concludente pentru a atrage concluziile de rigoare și alege opțiunea care ne va readuce acasă , în Europa”, a mai adăugat acesta.

    Vicepreședintele din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, a declarat că stare de spirit asociată întâlnirilor de acest fel ar ar trebui adusă „și în familiile noastre pentru că dacă Basarabia a fost smulsă cu forța acum ceva vreme în urmă, acum nu avem niciun fel de scuză ca să nu facem așa fel încât să o readucem acasă. Consider că problematica basarabeană este o chestiune care ține mai mult de politica internă a României decât de politica externă”, a concluzionat Badea.
    Reprezentatul Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco, a afirmat că „unica variantă a integrării europene este unirea Basarabiei cu România- calea cea mai scurtă de integrare euro-atlantică. Nu avem altă speranță decât România. De aceea e nevoie ca politicienii din România să-și extindă atribuțiile de responsabilitate asupra tuturor românilor indiferent de locul unde se află. Nu vă limitați la alte granițe, decât cele etnice”.

    Deputatul Remus Cernea a adus la cunoștință participanților la dezbatere faptul că a semnat un proiect de lege care vine în favoarea celor care doresc să câștige calitatea de cetățeni ai României şi că proiectul ar reduce foarte mult costurile procedurilor necesare „pentru a se obține din nou cetățenia română”. „Avem o istorie a traumelor. Speranța mea e ca la nivelul societății, politicului, să facem efortul de a depăși această istorie a traumelor într-o istorie a construcției și cred că o reunificare cu Rep. Moldova este o reunificare din care toată lumea ar avea de câștigat. Nu este o reunificare făcută împotriva cuiva, care să aducă tensiuni suplimentare sau acțiuni care să pericliteze alte țări din jur sau minorități naționale. Dimpotrivă, România unită ar fi un spațiu al garantării drepturilor tuturor cetățenilor săi, indiferent de etnia lor, de naționalitatea lor, de religia lor”.

    Valeriu Saharneanu, jurnalist și politician de la Chişinău, a declarat că „nu avem altă speranță decât România”, iar clasa politică din România trebuie să dea dovadă de responsabilitate.

    Deputatul PNL Radu Zlati consideră că în momentul de față modelul german de unificare nu se mai poate aplica. În schimb, ar trebui să se stipuleze în Constituție faptul că Rep. Moldova și România reprezintă același stat, pentru ca neafirmarea oficială a acestui fapt ar putea „jena o unire”. De asemenea, în viziunea acestuia, România ar trebui să facă un efort de reconciliere cu trecutul său.

    Eugen Tomac, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaților, a precizat că fuga de identitate este o mare problemă. De asemenea, acesta consideră că ar fi nevoie de o politică comună a celor două state și de cooperare în plan cultural. Tomac a expus succint proiectul privind modificarea costurilor referitoare la redobândirea cetățeniei pentru cei care doresc acest lucru – costurile vor fi reduse cu 90%. De asemenea, s-a exprimat cu privire la necesitatea ca posturile de televiziune prin cablu din Rep. Moldova să emită și în România.

    Jurnalistul Doru Braia a fost de părere că modul în care este numit procedeul prin care se corectează o nedreptate, „redobândirea cetățeniei” face trimitere la o acțiune agresivă, de aceea, ar trebui redenumită în „redarea cetățeniei”. „ A fi român înseamnă respect”, a conchis acesta.

    Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a expus pe scurt problemele care țin de administrația publică, de necesitate educării persoanelor care lucrează în domeniu, de necesitatea integrării prin educație și de aspecte care țin de infrastructura din Rep. Moldova. Radu Baltasiu a concluzionat că, urmând modelul Școlii Sociologice de la București, din perioada interbelică, ar trebui ca prin cunoașterea spațiului să aducem Rep. Moldova la același nivel cu România, pentru a determina, astfel, necesitatea creării unui Centru de Excelență, cu misiune, pentru spațiul basarabean.

    Din partea Acțiunii 2012, Elena Podoleanu a punctat în discursul său că „astăzi, când ne aflăm în preajma zilei de 27 martie, este mai potrivit ca oricând să vorbim despre redobândirea cetăţeniei române de către basarabeni care, print-un act istoric nedrept şi criminal au fost despărţiţi de Ţara mamă. [...] Legea cu privire la acordarea cetăţeniei este, dacă vreţi, un act de dreptate pentru cele 3 milioane de români de peste Prut. Este un act de dreptate nu pentru faptul că vom putea munci peste hotare sau pentru că vom putea circula liber. Este un act de dreptate pentru că putem veni acasă fără a face parte din categoria “cetăţenilor străini”. Vom putea veni acasă, în România, fără a sta ore în şir la cozi pentru a lua o viză, fără a avea un nr de zile limitat pe care, odată ce îl depăşeşti, achiţi o amendă din simplul motiv că ai ţinut să mai zăboveşti în frumoasa Românie. Pentru mine cetăţenia română nu înseamnă paşaportul vişiniu. Cetăţenia română este recunoaşterea unui adevăr, acela că moldovenii sunt români şi că Basarabia, oricât ar vrea să nege unii, e România”, a subliniat aceasta.

    Principalele concluzii ale dezbaterii fac referire la necesitatea înființării în România a unui „Minister al reunificării sau reintegrării naționale” și la măsuri care vor veni în ajutorul celor ce-și doresc redobândirea cetățeniei românești. Un exemplu ar fi proiectul de reducere a costurilor aferente redobândirii cetățeniei române cu 90%. O altă concluzie ar fi necesitatea ca posturile TV din Republica Moldova să emită și în România. În plus, un alt aspect care ar trebui rezolvat ține de infrastructura Republicii Moldova, de integrarea prin educație și de finalizarea gazoductului Iași-Ungheni.

    Dezbaterea poate fi urmărită aici. InfoPrut menționează că la dezbatere au fost prezenți 16 parlamentari. De asemenea, în articolul de față am redat unele dintre intervențiile reprezentative pentru tema evenimentului.

    Link: http://www.infoprut.ro/2013/reunific...te-pentru.html

    VIDEO: Dezbaterea cu tema „27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova” : http://www.privesc.eu/Arhiva/15672/D...blicii-Moldova

    *******

Similar Threads

  1. COMUNICAT: PP-LC Militeaza pentru Reintregirea Patriei
    By Constantin Cojocaru in forum Partidul Poporului – PP-LC (Dr. Constantin Cojocaru)
    Replies: 0
    Last Post: 10-02-13, 07:02 PM
  2. Memorandum pentru REINTREGIRE
    By worldcongress in forum 04) Congresul Mondial Român – World Romanian Congress
    Replies: 0
    Last Post: 02-02-12, 02:43 PM
  3. Românii din afara hotarelor sau românii de pretutindeni …
    By Leonidas in forum Diaspora: exilul, emigraţia, migraţia
    Replies: 0
    Last Post: 13-08-11, 01:36 PM
  4. Scrisoare deschisa, către românii de pretutindeni-Ovidiu Bufnila
    By Golem in forum Situaţia României: criza identitară, politică, socială, sistemică
    Replies: 0
    Last Post: 28-09-10, 10:37 AM
  5. APEL - Catre Domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei
    By Constantin Cojocaru in forum Apeluri - Precizari
    Replies: 0
    Last Post: 18-05-10, 12:38 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •