O NOUĂ CONSTITUŢIE: CUM SE FACE !

Am să descriu aici o stare de fapt prezentă şi o stare de fapt viitoare şi probabilă, pe care o puteţi constata, respectiv o veţi putea constata cu propriile simţuri. Nu discutăm despre ce conţine noua Constituţie, deoarece nu ştim. Dar putem vedea cum se face. Astăzi se conturează premisele unui vot negativ privind adoptarea unei noi Constituţii, din următoarele considerente:
--Dezbateri netransparente īn comisia de revizuire, la care presa nu are acces.
--Declaraţii de presă care conduc la ideea că demersurile constituţionale au la bază raţiuni de moment, ambiţii şi rivalităţi politice.
--Numărul mare de parlamentari care au probleme de integritate.
--Numărul mare de parlamentari care au probleme cu legea penală.
--Faptul că parlamentarii, īn reglementarea propriului statut, insistă ca nişte prevederi neconstituţionale să capete putere de lege.
--Absenţa calităţilor profesionale ale preşedintelui comisiei de revizuire, īn sensul că dl. Crin Antonescu nu este un specialist ori un profesor reputat īn drept constituţional, iar „om bun la toate“ nu există.
--Mentalitatea lui „cei mulţi decid pentru că sunt… mulţi”. Aceasta īnseamnă că accentul cade pe cvorumuri, nu pe argumente.
--Lipsa totală a cetăţeanului din cadrul acestui demers, acesta fiind considerat doar un instrument de vot.
--Stabilirea unui cvorum de 30% participare pentru validarea referendumului īntăreşte această susţinere.

Din aceste motive, urmează să se instaleze o tăcere īndelungată care aproape că va face uitat acest demers constituţional. Apoi brusc va să vină clasicul ordin de la partid, iar politicienii vor discuta en-gros īn mass-media chestiuni pe care tot ei le vor numi „principale, semnificative, importante”. Deşi se ştie foarte bine că detaliile fac diferenţa. Minciuna prin omisiune, cum spunea un fost ministru. Mai mult, va exista consens tacit, īn sensul că nu văd vreun partid care să evidenţieze punctual anumite aspecte problematice ori interpretabile şi să determine astfel cetăţenii să acorde un vot negativ. Este evident că se va discuta numai despre avantaje. S-a mai īntāmplat. Cert este că asaltul mediatic, consensul temporar la nivel politic şi prezentarea strict a avantajelor vor influenţa cetăţeanul. Dar oare principiul „crede şi nu cerceta” va funcţiona şi aici?


Constituţia unui stat este foarte importantă. Astăzi, cetăţeanul īncă poate cugeta īn linişte şi poate decide dacă va fi un veritabil beneficiar, ori dacă va fi doar „afectat” de această schimbare. Cum vom şti ce decizie să luăm īn timpul bombardamentului mediatic? Destul de simplu. La o decizie logică şi corectă cu privire la vot atāt ca participare, cāt şi ca opţiune se poate ajunge răspunzānd la următoarea īntrebare: am de gānd să citesc propunerea de constituţie īnainte să merg la urne, sau stau acasă? Deşi este ieşit din comun ca printr-un articol de presă să se īndemne la a nu ţine cont numai de presă, ci şi de logică şi corectitudine, astfel de lucruri se mai īntāmplă. Mircea Dobocan
Link sursa: http://clujmanifest.ro/opinii/o-noua...e-cum-se-face/
*******

UPA din Iasi a lansat in dezbatere publica proiectul - "CONSTITUTIA 2013"

Un nou proiect de anvergura a fost lansat de Universitatea "Petre Andrei" din Iasi. Facultatea de Stiinte Politice si Administrative si Institutul de Studiere a Ideologiilor au lansat proiectul Constitutia Romaniei. Opinii esentiale pentru legea fundamentala. Proiectul demarat de universitatea ieseana are doua componente:

1. lansarea platformei on-line Constitutia 2013, pe adresa http://www.revistapolis.ro/ro/constitutia, unde asteptam opinii referitoare la modificarile ce urmeaza a fi aduse Constitutiei;

2. organizarea unei mese rotunde, pe 30 martie 2013, cu prilejul implinirii a 90 de ani de la intrarea in vigoare a Constitutiei din 1923;

3. editarea unui volum colectiv care sa reuneasca opiniile specialistilor din domeniile drept si stiinte sociale precum si cele mai interesante comentarii de pe platforma on-line pe aceasta tema.

Prezent la conferinta de lansare a proiectului, rectorul Universitatii "Petre Andrei" din Iasi a salutat initiativa cadrelor didactice si a subliniat importanta unei dezbateri publice pe tema Constitutiei Romaniei, "o problema atat de stringenta a ultimilor ani", dupa cum a caracterizat-o rectorul. "Lansam astazi un proiect de impact si general de o problema foarte prezenta in societatea curenta, cum este Constitutia 2013. Proiectul a fost gandit de anul trecut, din luna decembrie, si am hotarat sa il lansam acum, cand problema a prins contur. Vrem sa venim cu o expertiza din partea expertilor din domeniu si consideram ca problema Constitutiei nu este a unui grup restrins de persoane, ci a intregii natiuni", a declarat Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iasi.

Initiatorul acestui proiect, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Decanul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative a declarat acest demers se adreseaza tuturor oamenilor care nu au o tribuna de unde sa isi exprime opinia in legatura cu Constitutia Romaniei. "La doar doua zile de la lansarea platformei online http://www.revistapolis.ro/ro/constitutia, avem deja 15 persoane care s-au inscris la una din cele 10 teme care au fost puse in dezbatere. Ma bucur ca proiectul gaseste interes in randul specialistilor din domenii precum stiintele sociale si drept", a completat Conf.univ.dr. Sorin Bocancea.
In cadrul proiectul, pe platforma on-line vor fi supuse dezbaterii 10 teme.
1. Romania - „stat national unitar"
2. Tipul de regim politic
3. Tipul de parlament
4. Imunitatea parlamentarilor
5. Utilizarea ordonantelor de urgenta
6. Noua organizare adminsitrativ-teritoriala
7. Statutul Curtii Constitutionale
8. Rolul referendumului in procesul legislative
9. Rolul Consiliului Superior al Magistraturii
10. Definirea drepturilor cetatenesti
In finalul proiectului "Constitutia 2013" va rezulta un volum colectiv, in parteneriat cu Editura Institutului European Iasi, compus din doua parti, una academica, cu articolele stiintifice si alta de vox-populi, care va cuprinde comentariile de pe platforma, cele mai bine argumentate. Volumul colectiv ce va rezulta va fi tiparit intr-un tiraj de 1000 de exemplare si va fi lansat in prima saptamana a lunii iunie, in cadrul Sesiunii de Comunicari a UPA din Iasi si va fi trimis tuturor parlamentarilor, institutiilor administratiei publice nationale (Presedintie, Guvern, ministere) si locale (prefecturi si consilii judetene) si mass media pana la intrarea in perioada estivala. Link sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/upa...013--1110.html

CONSTITUTIA ROMANIEI - OPINII ESENTIALE PENTRU LEGEA FUNDAMENTALA
. Proiect al Facultatii de Stiinte Politice si Administrative - Universitatea "Petre Andrei" din Iasi si Institutul de Studiere a Ideologiilor in parteneriat cu Editura Institutul European Iasi

Anul 2013 a fost declarat de către toți actorii politici din Romānia ca fiind unul dedicat dezbaterii conținutului pe care urmează să-l aibă noua Constituție a Romāniei, programată a fi adoptată īn 2013. Astfel, se impune aducerea īn discuție a formelor pe care le-a avut legea fundamentală a Romāniei de-a lungul timpului precum și a celei mai bune variante pentru viitoarea formă. Īn acest context, o dezbatere publică lansată pe o platformă on-line precum aceasta este de maximă utilitate publică.

1.) Romānia – „stat național unitar” Cel mai disputat articol al Constituției este primul, care definește Romānia ca „stat național unitar”. Īn fiecare an apar evenimente care readuc această temă īn discuție. Cei mai mulți dintre politicieni susțin că articolul va rămāne īn această formă. Politicienii ce reprezintă minoritățile susțin modificarea lui.

2.) Tipul de regim politic Īn cele două decenii de post-comunism s-au propus mai multe tipuri de regimuri politice, īncepānd cu monarhia și terminānd cu republica parlamentară. Potrivit sondajelor din această perioadă, majoritatea dintre romāni doresc republică, īn diferite forme. Unii susțin că trebuie păstrat dreptul cetăţenilor de a-şi alege direct şi nemijlocit preşedintele. De aici diputa se duce īntre cei ce susțin regimul prezidențial și cei care īl propun pe cel semiprezidențial. Apoi, intervin cei care invocă derapajele prezidențialismului din Romānia comunistă și post-comunistă și care susțin necesitatea unui regim parlamentar.

3.) Tipul de parlament Cu toate că Romānia nu este stat federal, are un parlament bicameral, alegerea pentru cele două camere făcāndu-se īn acelaşi mod. Este necesară schimbarea acestei situații, fiind propuse următoarele variante:
3.1. trecerea la sistemul unicameral (variantă susținută și prin referendum);
3.2. schimbarea modului de alegere a reprezentanţilor din cele două camere şi introducerea unor diferenţe īntre atribuţiilor acestora.


4. Statutul parlamentarilor Īn prezent, imunitatea parlamentarilor este prevăzută īn art. 72. care prevede că parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate īn exercitarea mandatului. Dar, de fiecare dată cānd un parlamentar a fost pus sub īnvinuire, imunitatea a fost utilizată ca pretext pentru sustragerea de la actul de justiție și mereu s-a redeschis discuția pe tema imunității sub cele două aspecte: lipsa răspunderii şi inviolabilitatea. Granița dintre aceste două aspecte a fost adesea īncălcată, Parlamentul avānd tendința de a se se substitui corpurilor de jurați sau de a bloca actul de justiție.

5. Utilizarea ordonanțelor de urgență Īn Constituţie, emiterea ordonanţelor de urgenţă este reglementată de art. 115, care prevede c㠄Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe īn domenii care nu fac obiectul legilor organice, īn care se va stabili, īn mod obligatoriu, domeniul şi data pānă la care se pot emite ordonanţe. Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai īn situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amānată, avānd obligaţia de a motiva urgenţa īn cuprinsul acestora”. Au existat discuții privitoare la īnțelesul sintagmei „situații extraordinare” și la momentul intrării īn vigoare a acestor acte. Dincolo de acestea dispute, toate guvernele post-comuniste au abuzat de ordonanțe de urgență, fapt ce a dus la o substituire a legislativului de către executiv.

6. Noua organizare adminsitrativ-teritorială Īn actualul context, se vorbește de regionalizarea Romāniei, proces care presupune urmărirea a două principii: principiul descentralizării politice şi principiul subsidiarităţii, potrivit căruia entitatea administrativă superioară acţionează numai dacă şi īn măsura īn care obiectivele acelei acţiuni nu pot fi īndeplinite de o altă entitate administrativă situată la un nivel inferior. Īn diferite dezbateri, s-au conturat două mari opţiuni: regionalizarea administrativă, lipsită de dimensiuni politice, care nu dă naştere unei autoguvernări politice, și regionalizarea politică, ce duce la apariţia unor entităţi decupate īn baza identităţii etnice şi culturale.

7. Statutul Curții Constituționale Īn Romānia, Curtea Constituțională a fost pusă īn situația de a rezolva probleme pe care ambiguitățile din Constituție le-au făcut posibile. De aceea, există discuții intense cu privire la rolul pe care trebuie să-l aibă această instituție. Se discută pornind de la două modele: modelul francez (īn care apare ca o instanţă politică, ce utilizează exclusiv controlul de constituţionalitate fără examinarea unui litigiu concret) și cel german (īn care o asemenea instituție are profilul unei instanţe de judecată, cu admisibilitatea controlului concret de constituţionalitate şi a recursului direct de neconstituţionalitate).

8. Rolul referendumului īn procesul legislativ Conform Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfăşurarea referendumului, „(1) Referendumul naţional constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinţei suverane a poporului romān cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui Romāniei; c) probleme de interes naţional. (2) De asemenea, se mai poate organiza si desfăşura si referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale”. Īn afară de aceste cazuri īn care poate organiza referendum, īn diferite ocazii se mai vorbește de luarea īn considerare a dreptului electoratului de a iniţia revocarea din funcţie a aleşilor și de introducerea referendumului abrogativ, care permite contestarea unei legi de către electori īnainte de a fi promulgată. Evenimentele din vara lui 2012 au readus īn discuție și condițiile organizării referendumului.

9. Rolul Consiliului Superior al Magistraturii Īn actuala constituţie, CSM este definit ca garantul independenţei justiţiei, īndeplinind rolul de instanţă de judecată īn domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. Pe fondul disputelor pe tema independenței justiției, s-a arătat că īn actuala componență a CSM există riscul ca acesta să faciliteze protejarea şi perpetuarea intereselor magistraţilor.

10. Definirea tuturor drepturilor cetățenești Forma īn care sunt definite drepturile cetăţeneşti īn actuala constituți a primit critici, indicāndu-se anumite ambiguități și erori conceptuale. S-a costatat faptul că īntre dispoziţiile privind drepturile defensive (civile şi politice) sunt intercalate fără nici o ordine decelabilă dispoziţii referitoare la drepturi social-economice. Link sursa: http://www.revistapolis.ro/ro/constitutia
***Echipa proiectului
Coordonator proiect
- Conf.univ.dr. Sorin Bocancea
Comitetul stiintific
- Prof.univ.dr. Doru Tompea
- Prof.univ.dr. Cristian Bocancea
- Conf.univ.dr. Daniel Sandru
- Conf.univ.dr. Tudor Pitulac
- Lect.univ.dr. Georgeta Condur
Moderator
- Forum: Asist.univ.drd. Adrian Tompea
- Pagina facebook: StudentCosmin Sandu
********

Forum constituțional cu membri neremunerați, condus de Cristian Pīrvulescu : Coordonatorul forumului constituţional, Cristian Pārvulescu, desemnat de Comisia pentru revizuirea Constituţiei, a declarat că structura pe care o va conduce va avea trei axe tematice, nu vor exista remuneraţii, iar dezbaterile trebuie finalizate pānă la discuţia din Parlament pe Legea fundamentală. Forumul constituțional va reuni reprezentanți ai soecietății civile, mediului academic, autorităților locale, care vor face propuneri Parlamentului pentru revizuirea Legii fundamentale.
Axele Forumului constituțional, īn viziunea lui Pīrvulescu:

1.) Axa teritorială, care să presupună forurile locale, judeţene, regionale şi naţioanale,
2.) Axa tematic㠖 care să permită specialiştilor şi organizaţiilor de diferite profiluri să se manifeste, de exemplu, un forum ecologist, un forum legat de problemele serviciilor sociale şi economice,
3.) Axa academică, care să permită specialiştilor īn drept constituţional şi īn ştiinţe sociale să se pronunţe īn acest domeniu
.
”Īn final, forumul constituţional va facilita aceste dezbateri, va elabora un raport pe care īl va pune la dispoziţia Comsiei. Raportul final va fi o sintetizare a propunerilor care au venit din partea forumurilor teritoriale, a forumurilor tematice şi a specialiştilor īn drept constituţional”, a precizat liderul Pro Democrația, citat de Mediafax. Politologul a susținut că forumul constituţional va beneficia de independenţă faţă de factorii politici, inclusiv faţă de comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei. De asemenea, Cristian Pīrvulescu a insistat asupra unui timp suficient pentru dezbaterea modificărilor propuse pentru revizuirea Constituţiei, īn caz contrar activitatea forumului devenind una inutilă. “Nu de forumul constituţional va depinde durata dezbaterilor, ci de Comisie. Dacă Comisia īşi īncepe lucrările şi noi nu putem prezenta un raport, atunci lucrările forumului vor fi inutile. (…) Au fost discuţii īn Comisie care au arătat cāt se poate de clar că există susţinere pentru cea mai largă dezbatere cu putinţă. Acest forum va fi deschis tuturor, nu numai organizaţiilor nonguvernamentale, nu numai specialiştilor despre care am spus, vom īncerca să structurăm această informaţie. Va exista un forum virtual, pe internet, deschis tuturor “, a mai afirmat profesorul.

Īn plus, el a subliniat faptul că nu vor exista remuneraţii pentru cei care vor coordona activitatea forumului. “Nu vor fi retribuţii, nu vor fi salarii, va fi o activitate voluntară, dar cheltuielile pentru organizarea dezbaterilor vor exista. Sperăm ca autorităţile locale să pună la dispoziţia forumurilor locale, judeţene, regionale săli şi īntreaga logistică a administraţiei locale, dar vom avea nevoie de o conlucrare deschisă cu Parlamentul”, a menționat Pīrvulescu.

Link sursa: http://cursdeguvernare.ro/forum-cons...irvulescu.html

Dezbate constitutia articol cu articol pe : http://www.constitutia.net/ , ne vom asigura ca aceasta comisie va intra in posesia propunerilor dvs.

CONSTITUTIA dezbatuta articol cu articol…CLIK AICI : http://www.constitutia.net/
***********

Cristian PĪRVULESCU - Aşteptīnd o nouă Constituţie

Tema modificării Constituţiei e din nou la modă. După experienţele politice ale anului 2012, ideea a trecut din planul dezirabilului īn cel al acţiunii politice... Dar, dincolo de zbaterile momentului, (mai) poate fi Romānia salvată de o (nouă) Constituţie? Altfel spus, s-ar putea construi sau reforma o societate şi o economie prin reguli cu caracter constituţional? Sau, pentru a contextualiza dezbaterea īn termenii prin care Joseph Schumpeter punea problema acum mai bine de o jumătate de secol, se poate salva capitalismul prin reglementare constituţională? Căci, dacă va rămīne doar la nivelul schimbării echilibrului īntre instituţiile politice, reforma constituţională īncepută va eşua ca toate celelalte īncercări. Iar īn cei 155 de ani scurşi de la adoptarea Convenţiei de la Paris din 1858 (căci prima Constituţie care să-şi merite numele a fost impusă Prin*cipatelor de Puterile garante), durata medie a unei Constituţii a fost de 15 ani. Ce minuni s-ar putea realiza īn doar 15 ani?

Īn acest răstimp, au existat şi exemple bune. Īn 1866, īn doar cīteva luni, inspirīndu-se copios dintr-o Constituţie democratică, cea belgiană, politicienii din Principate au pus bazele celui mai stabil regim din istoria Romāniei. Dar şi această Constituţie a fost modificată īn 1879, 1884 şi 1917, īnainte de a fi restructurată īn 1923. Cīnd, 72 de ani mai tīrziu, regimul politic inaugurat īn 1866 se prăbuşea, Romānia īncepea marea aventură a căutării celei mai bune forme de guvernare. Şi, dacă nu ne vom opri să reflectăm puţin asupra istoriei moderne, īl vom mai căuta īncă ceva vreme.

Īn 1866, după scurta experienţă a autoritarismului cuzist, liberalii romāni au īncercat să găsească nu cea mai bună formă de guvernare, ci pe cea care să limiteze abuzul şi arbitrariul celor ce se află vremelnic la guvernare. Şi, chiar dacă nu a fost o Constituţie perfectă, dovadă obsesia revizuirii ei ilustrate atīt de savuros şi de nedrept de Caragiale īn O scrisoare pierdută, totuşi Constituţia de la 1866 a dat răgazul necesar modernizării Romāniei. Chiar dacă, pe la 1884, Caragiale ironiza cu superioritate, ca un conservator ce se respecta, zelul reformator al liberalilor, paradoxul lui Farfuridi – „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, şi anume īn punctele… esenţiale… Din aceasta dilemă nu puteţi ieşi.“ – rămīne simbolul permanentei căutări a unui echilibru īntre modernitate şi tradiţie. Şi nici astăzi nu pare să fi ieşit din acest tipar.

Şi astăzi, la modificarea Constituţiei se joacă şi cererile minimaliştilor, care doresc o schimbare punctuală şi rapidă, şi aşteptările maximaliştilor, care propun o resetare a Romāniei. Iar din această dezbatere nu ar putea lipsi cetăţeanul. Căci, dincolo de modele, Constituţia rămīne o formă de adaptare a bunului-simţ (īn sensul anglo-saxon de common sens) la construcţia instituţională. Incompetenţa publicului, clamată de unii īn numele expertizei, rămīne relativă. Nu pentru că publicul ar avea īntotdeauna dreptate, ci pentru că, fără sprijinul său, orice „reformă“, oricīt de bine intenţionată, va rămīne literă moartă. Iar o Constituţie care nu va reuşi să lămurească mai mult din funcţionarea societăţii va avea viaţă scurtă. Aşa că proiectul minimaliştilor este īn contratimp cu tendinţa de constituţionalizare a cīt mai multor domenii de activitate. Drepturilor de primă generaţie (drepturile civile şi politice) şi celor de a doua generaţie (drepturile sociale) li s-ar putea adăuga drepturile de a treia generaţie (drepturile democratice: dreptul la un mediu sănătos, dreptul la pace, dreptul la diferenţă etc.).

Oricum, constituţionalizarea economiei la nivel european, care nu ţine de drepturile de a treia generaţie, ci exprimă conflictul dintre drepturile de prima şi a doua generaţie, este un proces īn plină desfăşurare. Mecanismul european de stabilitate financiară prevede ca proiectul fiecărei legi a bugetului să fie supus controlului a priori al Comisiei Europene pentru a se verifica conformitatea cu dispoziţiile comune şi abia după aceea să fie permisă dezbaterea acesteia īn parlamentele naţionale.

Mai mult, prin impunerea aşa-zisei reguli de aur, se urmăreşte ca orice stat UE ce ar īncălca norma deficitului să fie supus unei proceduri de sancţionare automată. Ba chiar, la un moment dat, Angela Merkel mergea şi mai departe şi cerea controlarea strictă a īntregului proces bugetar al statelor membre. Toate aceste proceduri presupun deja reducerea considerabilă a suveranităţii naţionale īn favoarea unei constituţionalizări la nivel european. Ar putea eluda dezbaterea despre modificarea Constituţiei din Romānia toate aceste probleme?

Cum va fi Romānia pregătită pentru o nouă Uniune Europeană? De la īnceputul construcţiei europene, acum mai bine de şase decenii, era evident că integrarea europeană īnseamnă cedarea de suveranitate. De aceea au şi existat atītea dificultăţi şi crize, căci egoismele naţionale au izbucnit destul de repede. Una dintre soluţii ar fi construcţia unui cadru federal de organizare. Dar dacă integrarea europeană presupune federalismul, atunci pentru unele state membre, cum e cazul Romāniei sau al Franţei, ar fi necesară nu doar amendarea, ci rescrierea radicală a Constituţiei naţionale.


Regimul politic, aşa cum este definit acesta de textele cu valoare constituţională (nu doar Constituţia, ci şi legile electorale sau cele privind organizarea şi administrarea teritoriului), nu este decīt un simplu instrument. El se adaptează stării de spirit generale. Iar starea de spirit actuală nu este nici cea din 1990, nici cea din 2003. Problema centrală nu este cea a raporturilor dintre instituţiile politice, ci aceea a limitării arbitrariului, oricare ar fi sursa acestuia. Succesul unei Constituţii depinde de răspunsul dat īntrebării: „Cum să procedăm astfel īncīt cei ce ne conduc să ne facă cīt mai puţin rău?“. Porniţi īn căutarea unei noi Constituţiei cīt mai apropiate de perfecţiune, am putea uita că, oricīt de bine ar fi definite instituţiile politice, oamenii sīnt şi vor rămīne imperfecţi.

Link sursa: http://www.observatorcultural.ro/Ast...s_details.html
****

Tema anului politic 2013: revizuirea Constituţiei

Politic, această temă este cea care are potenţialul de a rupe Uniunea Social Liberală şi de a polariza scena īn două noi tabere: o tabăr㠓prezidenţialistă”, care va milita pentru o republică prezidenţială sau semi-prezidenţială şi o tabăr㠓parlamentară”, care va milita pentru o republică parlamentară. Deja vedem cum tema aceasta provoacă declaraţii contradictorii īn interiorul USL.

Tema monarhistă, vehiculată din raţiuni electorale şi anti-Băsescu (jignirile preşedintelui la adresa Regelui au fost singura cauză a reacţiilor filo-monarhiste ale USL), este condamnată la uitare şi moarte lentă. Maurul monarhist şi-a făcut datoria, maurul monarhist poate să moară.

Dar Constituţia mai are o miză: a viitorului regim politic al Romāniei. Ceea ce numim “băsism” nu este altceva decāt regimul gāndit de Adrian Năstase şi de PSD-ul său. Băsescu a fost un preşedinte constituţional īn măsura īn care actuala Constituţie a fost revizuită īn aşa fel īncāt interpretarea prerogativelor prezidenţiale să īl poată favoriza pe acesta, păstrāndu-se aparenţa de democraţie. De altfel degradarea regimului democratic din Romānia nu a īnceput cu Traian Băsescu ci īn timpul guvernării Năstase, punctul nevralgic fiind adoptarea revizuirii Constituţiei din toamna lui 2003. Adoptarea aceea s-a făcut printr-un referendum fraudat, fraudă consimţită de către toate partidele şi autorităţile statului şi făcută sub privirea īngăduitoare a puterilor străine. Iar ceea ce se fundamentează pe o fraudă nu poate să fie decāt fraudulos….

Viitoarea revizuire a Constituţiei nu pare să fie nici ea obiectul şi subiectul unor dezbateri publice reale, unei reflecţii mature, pe termen lung, pline de responsabilitate. La fel ca orice lege, Constituţia se vrea modificată pentru a răspunde unor nevoi politice imediate iar dezbaterile vor avea, foarte probabil, nuanţe populiste. De aceea este obligaţia noastră, a societăţii civile, să discutăm foarte serios şi foarte responsabil chestiunea revizuirii Constituţiei, pregătindu-ne inclusiv să blocăm prin boicot, o revizuire a Constituţiei care să ne arunce din răul năstaseo-băsescian īn cine ştie ce alt experiment politic nedemocratic.
***

RE :3. Ioan Moisin( profil: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Moisin ) spune : REVIZUIREA CONSTITUTIEI. SENATORUL IOAN MOISIN A REDESCHIS CALEA REVIZUIRII CONSTITUTIEI, ASTFEL INCAT POPORUL SA POATA DECIDE ABANDONAREA FORMEI REPUBLICANE DE GUVERNAMANT (22 FEBRUARIE 1999)

Īn declaratia politica din 22 februarie 1999, Senatorul Ioan Moisin a atras atentia asupra faptului ca forma de guvernamant monarhica exista la noi din vechime, in timp ce forma republicana a fost introdusa fortat de comunisti. Analizand problema raportului dintre art. 148 şi art. 2 din Constitutie, el a aratat dreptul suveran al poporului de a alege oricand intre republica si monarhie. A fost prima tentativa de modificare a Constitutiei adoptate după Revoluţie.

Oferim mai jos declaratia, publicată apoi īn Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 21, 5 martie 1999, p. 12: „Domnul Ioan Moisin: Domnule presedinte de sedinţa, Stimati colegi, Declaratia mea se refera la problema raportului dintre art. 148 şi art. 2 din Constitutia Romaniei.

Īn art. 148 din Constitutia Romaniei, 1991, se prevad limitele revizuirii Constitutiei. Nu avem obiectii fata de nici una, cu exceptia celei privind forma republicana de guvernamant. Ea nu este o mostenire strabuna, cum ar fi teritoriul national istoric sau limba romana ca limba nationala, pe care nici-o generatie viitoare, după cum nici generatia actuala, nu are dreptul sa le revizuiasca.

Forma republicana de guvernamant a fost introdusa la noi, pentru prima data, de catre comunisti si a fost impusa in art. 148 din Constitutie ca nerevizuibila sub regimul criptocomunist existent īn 1991. Cu siguranta că taranii sau muncitorii care au acceptat, īn bloc, articolele acestei Constitutii, prin referendum, nu s-au sesizat tocmai de alin. 1 al art. 148. Acest alineat are doua implicatii:

a) incalca traditia constitutional –democratica a Romaniei. Nici-o Constitutie democratica anterioara nu prevedea o atare limitare a revizuirii. Dimpotriva, prevedeau posibilitatea revizuirii fara nici-o restrictie. Astfel, Constitutia din 1866 prevedea la art. 129, citez: „puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune reviziunei dispozitiunile din Constitutiune, anume aratate” – şi se referea la toate.

Constitutia din 1923 arata la art. 129, citez: „Constitutiunea poate fi revizuita , in total sau in parte, din initiativa regelui sau oricăreia din Adunarile legiuitoare”. Era, deci, şi mai permisiva. Nici macar regimul comunist nu a impus o limitare a revizuirii.

Astfel, Constitutia din 1952 preciza la art. 105, citez: „Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata numai prin lege votata de Marea Adunare Nationala”, iar Constitutia din 1965 nici nu pomenea de acest subiect.

Pe scurt, Constitutia din 1991 a impus o limitare fara precedent, la care nici antidemocratii nu au avut curajul sa recurga.

b) a doua implicatie este aceea că art. 148 incalca prevederile art. 2 din Constitutia actuala, care arata, citez: „suveranitatea naţionala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative şi prin referendum” – alin. (1).

Evident, suveranitatea presupune şi dreptul de modificare a Constitutiei. Spre exemplu, īn Constitutia din 1923, suveranul putea avea initiativa modificarii Constitutiei. Sa ne gandim ca nici Constitutiile regaliste nu au impus o limita a suveranitatii poporului, ceea ce a facut astazi ca sa putem avea o republica. Bun. Poporul a aprobat in 1991. Poate sa o tina tot aşa cat doreste, dar īn viitor, candva, daca nu mai vrea republica, daca el va vrea altceva, iar Constitutia il va opri sa-si manifeste optiunea suverana, ce suveranitate a poporului mai este aceea? Si cum poate o generatie sa hotarasca asupra optiunii, la fel de suverane, a unei generatii viitoare, care poate fi totusi alta?

Asa se strecoara un principiu nedemocratic īntr-o societate democratica. Urmarile nu pot fi salutare. Intorcandu-ne la art. 148, intrucat se prevede existenta limitelor revizuirii, nu putem sa cerem o revizuire directa a prevederilor continute in el, cu privire la forma republicana de guvernamant. Dar observăm ca nici un articol din Constitutia actuala nu prevede interzicerea unei actiuni legislative de revizuire a limitei de revizuire.

Pornind de pe acest teren inatacabil, voi initia un proiect de lege privind revizuirea limitei de revizuire prevazuta in Constitutia actuala. Prin aprobarea unei asemenea initiative, conform procedurii de revizuire a Constitutiei, s-ar restitui, in sfarsit, poporului dreptul integral la exercitarea suveranitatii. Va multumesc”.

Link sursa: http://romanianneocon.wordpress.com/...-constitutiei/
***


Modificarea Constitutiei: UDMR vrea limbi regionale, statut special, nu si stat national


Modificarea Constitutiei a intrat in linie dreapta - fiecare grup parlamentar a trimis comisiei pentru modificarea legii fundamentale asa-numitele "teze politice", principiile sale pentru revizuirea ce va avea loc in vara. UDMR a trimis Ziare.com propunerile sale de modificare a Constitutiei, in care pune accent pe drepturile minoritatilor si aduce in discutie introducerea limbilor regionale in zonele in care predomina nationalitatile conlocuitoare.

Intre cele 27 de teze se gaseste si eliminarea sintagmei de stat national din Constitutie, posibilitatea acordarii unui statut special pentru regiunile unde majoritatea populatiei apartine minoritatilor, reprezentarea proportionala a acestora in institutiile statului, eliminarea institutiei prefectului. Pe langa asta, restrangerea atributiilor presedintelui, limitarea ordonantelor de urgenta si a asumarilor de raspundere, dar si trecerea Ministerului Public in subordinea Ministerului Justitiei se regasesc si ele pe lista.

Vezi propunerile UDMR pentru revizuirea Constitutiei:

1. Eliminarea caracterului national al statului, definirea Romaniei ca "stat suveran si independent, unitar si indivizibil", care "are ca fundament solidaritatea cetatenilor" sai.

2. Recunoasterea minoritatilor nationale istorice ca factori constitutivi ai statului.

3. Forma de guvernamant: parlamentar, alegerea Presedintelui de catre Parlament.

4. Limba regionala - In zonele unde o minoritate nationala are o pondere semnificativa, limba acestei minoritati se va considera limba regionala. Conditiile utilizarii unei limbi regionale se vor reglementa prin lege organica.

5. Drepturile minoritatilor nationale - introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor nationale sau minoritare si principiile inscrise in Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

6. Introducerea obligatiei autoritatilor de a consulta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale inainte de luarea unor decizii care le privesc, respectiv abtinerii statului de a lua "masuri care modificand proportiile populatiei din arii locuite de persoane apartinand minoritatilor nationale ar putea avea drept consecinta pierderea drepturilor si libertatilor in principiile inscrise in Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale, si Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare."

7. Se va asigura reprezentarea proportionala a minoritatilor nationale in conducerea institutiilor statului. Modalitatile de exercitare a acestui drept se vor reglementa prin lege organica.

8. Protectia mediului. Protejarea spatiilor verzi.

9. Elemente de transparenta in procesul decizional si legislativ.

10. Garantarea dreptului de proprietate privata.

11. Structura Parlamentului - departajarea clara a modalitatilor de alegere si a competentelor celor doua camere.

12. Incompatibilitatile.

13. Referendumul.

14. Clarificarea raporturilor interinstitutionale dintre puterile statului astfel:
- dintre Parlament si Guvern
- in interiorul puterii executive dintre Presedinte si Guvern
- dintre Parlament si Presedinte
- dintre Presedinte si puterea judecatoreasca (ex. eliminarea prerogativei Presedintelui de a participa la sedintele CSM)
- Parlament si puterea judecatoreasca
- Guvern si puterea judecatoreasca

15. Clarificarea obligatiei presedintelui Romaniei de a numi persoanele propuse pentru anumite functii de catre autoritatile competente, respectiv posibilitatea acestuia de a refuza in anumite limite aceste numiri.

16. Eliminarea posibilitatii angajarii raspunderii Guvernului pentru un proiect de lege.

17. Eliminarea posibilitatii Guvernului de a emite ordonante de urgenta.

18. Administratia publica locala - autonomia locala.

19. Introducerea posibilitatii acordarii, prin lege organica, unui statut special anumitor zone traditionale.

20. Descentralizarea serviciilor publice.

21. Desfiintarea totala/partiala a institutiei prefectului, restrangerea atributiilor acestuia la controlul legalitatii actelor adoptate de autoritatile publice locale.

22. Sistem electoral proportional pentru alegerea Camerei Deputatilor (reglementare constitutionala).

23. Autoritatea judecatoreasca

- definirea mai clara a raspunderii magistratilor pentru erorile judiciare savarsite.
- compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - limitarea recrutarii membrilor doar la "judecatorii care au o vechime de cel putin 5 ani intr-o curte de apel".
- competenta si compunerea Consiliului Superior al Magistraturii

24. Ministerul Public si Statutul procurorilor - Clarificarea caracterului Ministerului Public ca o autoritate care face parte din executiv, condusa de Ministerul Justitiei, care propune procurorul general si seful Directiei Nationale Anticoruptie.

25. Curtea Constitutionala

26. Revizuirea Constitutiei - Limitele revizuirii Constitutiei sa se restranga la garantarea independentei, indivizibilitatii si integritatii teritoriale a statului roman, respectiv democratiei constitutionale, pluralismului politic si al independentei justitiei.

27. Economia si finantele publice
http://www.ziare.com/politica/consti...tional-1223629
*********

Modificarea Constitutiei: Vezi zecile de articole pe care USL le vrea schimbate


USL, desi e alcatuit din 4 partide, a trimis un set comun de propuneri comisiei de modificare a Constitutiei. In documentul trimis Ziare.com USL, spre deosebire de celelalte formatiuni parlamentare, a introdus multe elemente generale si putine concrete, ceea ce ii lasa o libertate mai mare in dezbaterile ce vor urma.

Citeste mai jos propunerile USL pentru modificarea Constitutiei si articolele ce vor fi modificare:

1. Protectia cetatenilor romani din afara frontierelor tarii art. 7
2. Relatiile internationale ale Romaniei art. 10
3. Raporturile dintre dreptul international si dreptul art. 138 (?); art. 148;
4. Stabilirea unei date certe a alegerilor parlamentare, prezidentiale si locale art 63; art. 81

5. Imbunatatirea regimului juridic al drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale art. 18; art. 19(?); art.24; art.26; art. 27; art. 28; art. 37; art. 44(?); art. 53
6. Intarirea rolului Parlamentului:
- reprezentarea organizatiilor minoritatilor nationale in ambele Camere;
- durata mandatului Camerelor;
- instituirea unui sistem bicameral diferentiat ;
- eliminarea traseismului politic;
- raporturile Parlamentului cu Guvernul art. 62; art.63; art. 64-65 si art. 75-76; art. 140 (inclusiv posibilitatea completarii actualelor dispozitii constitutionale cu noi texte);art.70;art. 113 -115

7. Instituirea unor noi modalitati de consultare populara; regimul juridic al referendumului art. 90

8. Stabilirea fara echivoc a rolului presedintelui Romaniei art.80-81; art. 84; art. 86-88-89; art. 91-92; art. 95

9. Delimitarea raporturilor dintre presedintele Romaniei si Guvern art.103; art. 107; art. 108;

10. Crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni art. 3; art. 120-123

11 Intarirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii art. 133-134

12. Intarirea rolului si atributiilor Curtii Constitutionale art.146-147


DESCARCA : Propuneri USL Constitutie
*****

Modificarea Constitutiei: Vezi cele 10 teze ale PDL

Partidul Democrat Liberal propune 10 teze politice, bazate pe rezolutia adoptata la Consiliul National de Coordonare din 22 februarie, care contine principii care pornesc de la un Parlament unicameral cu 300 de oameni si merg pana la limitarea deficitului bugetar si a imunitatilor parlamentare, a spus pentru Ziare.com senatorul Alin Tise, care e membru in Comisia de Modificare a Constitutiei.

Iata cele 10 teze politice ale PDL:

1 Punerea in aplicare a referendumului din 2009, la are oamenii au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral, cu maxim 300 de parlamentari

2 Reorganizarea administrativa a tarii si descentralizare puterii dinspre centru spre teritoriu.

3 Limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.

4 Revizuirea imunitatii parlamentare , astfel incat sa se refere doar la declaratiile politice si sa mentina Inalta Curte de Casatie si Justitie ca si competenta pentru incetarea mandatului unui parlamentar.

5 Clarificarea situatiilor in care Guvernul isi poate angaja raspunderea la o singura data pe sesiune parlamentara, cu exceptia legii bugetului si a asigurarilor sociale. De asemenea, stabilirea unui termen pentru ordonantele de urgenta, cu incetarea valabilitatii lor daca Guvernul nu le trimite la timp in Parlament.

6 Stabilirea conceptului de avere dobandita licit sau ilicit pentru a se putea face confiscarea in cazul unor infractiuni.

7 Definirea atributiilor in politica externa, reglementarea lor intre institutiile statului - Guvern, Parlament, Presedintie.

8 Sanctionarea Parlamentului in cazul suspendarii nereusite a presedintelui sau daca nu pune in aplicare un referendum. Propunerea noastra e de a se dizolva Parlamentul in asemenea cazuri, sa existe o raspundere cand populatia invalideaza referendumul.

9 Redefinirea statutului Avocatului Poporului dupa recomandarile Comisiei de la Venetia, astfel incat sa nu poata fi abuziv schimbat de Parlament

10 Intarirea rolului Curtii Constitutionale in justitie, astfel incat sa nu poata fi sub influenta Parlamentului

Grupurile parlamentare au avut termen luni, 11 martie, ora 16.30, pentru trimiterea acestor teze politice.
***

Modificarea Constitutiei: Tezele PP-DD, ca de obicei, cele mai interesante


Tezele Partidului Poporului Dan Diaconescu, trimise Ziare.com, sunt in numar de 24 si cuprind cateva propuneri-surpriza. Printre ele se regaseste votul obligatoriu, introducerea senatorilor de drept in Parlament, adica fostii sefi de stat, mitinguri fara autorizatie, raspundere patrimoniala pentru functionarii care dau dovada de grava neglijenta samd.

Inainte de asta, insa, grupurile parlamentare PP-DD propun ca pana in data de 15 mai 2013 - data la care Comisia urmeaza sa inceapa discutarea efectiva a propunerilor de revizuire a Constitutiei - sa fie organizata o ampla consultare a poporului, relativ la urmatoarele teme:

a. Forma de guvernamant - republica parlamentara, republica prezidentiala, republica semiprezidentiala sau monarhie constitutionala;

b. Infaptuirea justitiei sa se realizeze - exclusiv prin instante judecatoresti (cum este in prezent) sau printr-un sistem mixt (instante judecatoresti in baza verdictului dat de jurati in cazul tuturor infractiunilor grave si infractiunilor de presa, instante fara jurati in toate celelalte cazuri).

c. Modernizarea administratiei publice prin introducerea dreptului la o buna administrare.

1. Infiintarea regiunilor. Acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de nationalitate, origine etnica sau limba. Regiunile vor fi administrate de Consiliile regionale, presedintele si consilierii regionali urmand a fi alesi prin vot direct.

2. Parlamentul nu va putea ratifica tratate internationale daca acestea restrang drepturile cetatenilor romani si/sau aduc atingere traditiilor si obiceiurilor specifice poporului roman.

Orice tratat international a carui ratificare de catre Parlament s-a hotarat cu o majoritate mai mica de 3/4 va fi supus unui referendum de aprobare.

3. Statul are - in conditiile legii - obligatia asigurarii asistentei judiciare fiecarui cetatean roman care nu realizeaza venituri sau obtine un venit calculat pe membru de familie sub salariul minim pe economie.

4. Celui retinut sau arestat i se aduc deindata la cunostiinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau arestarii, invinuirea precum si temeiurile de drept si de fapt ale faptei de care este incriminat. Obligatia autoritatilor judiciare de a aduce la cunostiinta elementele de fapt si de drept ale faptei de care este incriminat un cetatean trebuie sa subziste pe tot parcursul urmaririi penale.

5. Interzicerea dreptului de a candida cetatenilor cu drept de vot aflati in executarea unei sanctiuni penale, exceptand situatia in care condamnarea survine unei infractiuni savarsite din culpa.

6. Organizarea si desfasurarea, in mod pasnic, a mitingurilor, demonstratiilor, procesiunilor sau oricarei intruniri nu poate fi conditionata in nici un fel, fiind suficienta informarea prealabila a autoritatilor locale competente.

7. Munca in folosul comunitatii nu constituie munca fortata.

8. Dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale nu pot fi restranse.

9. Orice persoana are dreptul de a beneficia, in raporturile sale cu administratia publica, de un tratament impartial, echitabil si intr-un termen rezonabil. Procedura administrativa reglementata prin lege va asigura dreptul persoanei de a fi ascultata inainte de luarea oricarei masuri individuale care o priveste, dreptul de acces la propriul dosar si obligatia de motivare a deciziilor.

10. Instituirea raspunderii patrimoniale a demnitarilor si functionarilor in cazul exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.

11. Sistemul legal de impuneri trebuie sa fie predictibil. Nicio modificare legala cu caracter fiscal nu va putea produce consecinte intr-un termen mai mic de un an de la data adoptarii prin lege.

12. Avocatul Poporului va urmari respectarea de catre administratia publica a principiilor bunei administrari si va formula recomandarile necesare. Asupra recomandarilor formulate de Avocatul Poporului Parlamentul se va pronunta prin hotarare.

13. Votul este obligatoriu, in conditiile legii organice.

14. Camera Deputatilor este aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

Senatul este ales prin vot uninominal la nivelul regiunilor, potrivit legii electorale. Prin derogare de la aliniatul 2, presedintii Romaniei care si-au incheiat mandatele, fara aplicarea prevederilor Art. 95 si Art.96, vor detine mandate de senator pe toata durata vietii.

Numarul deputatilor si senatorilor se stabileste prin lege organica, in raport cu populatia tarii, dar nu va putea fi mai mare de 300 de persoane.

Prin lege speciala se va asigura un nivel minimal de reprezentare a femeilor in Camerele Parlamentului, in Parlamentul European si in Consiliile locale si judetene.

15. Deputatul sau senatorul care isi da demisia din partidul in cadrul caruia a candidat la alegerile in urma carora a dobandit aceasta calitate pierde mandatul de la data demisiei din partid.

16. Numarul de mandate eligibile este limitat la maximum doua, pentru fiecare tip de mandat.

17. Presedintele Romaniei desemneaza primul-ministru la propunerea majoritatii parlamentare.

18. Referendumul poate fi initiat si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot provenind din cel putin 1/2 din judetele tarii. Vointa poporului, exprimata prin referendum, va fi legiferata in mod obligatoriu in maximum 6 luni de la data referendumului, in caz contrar, Camera Deputatilor si Senatul sunt dizolvate de drept.

19. Daca urmare a referendumului pentru demiterea presedintelui, desfasurat urmare a suspendarii acestuia de catre Camera Deputatilor si Senat, presedintele nu este demis, Camera Deputatilor si Senatul sunt dizolvate de drept.

20. Ordonantele pot fi emise doar in perioadele de vacanta parlamentara.

21. Justitia se infaptuieste de ICCJ si de instantele de judecata stabilite de lege, in cazurile penale vinovatia putand fi stabilita de jurati.

Avocatii si procurorii se bucura de deplina egalitate procesuala in fata instantelor judecatoresti.

22. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit exclusiv din judecatori si din membri ai societatii civile. Membrii judecatori sunt alesi de adunarile generale ale judecatorilor, iar reprezentantii societatii civile sunt desemnati de Camerele reunite ale Parlamentului.

Ministrul Justitiei si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii.

23. Membrii Curtii Constitutionale sunt desemnati din randul judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

24. Parlamentul va elabora legi speciale care sa garanteze secretul corespondentei, al convorbililor telefonice precum si al comunicatiilor electronice.

Link sursa: http://www.ziare.com/politica/consti...lorate-1223572
*****

Parlamentul a votat componenta comisiei care va avea misiunea nobila de a revizui Constitutia Romaniei.

Anticipand probabil bataliile politice dure care vor urma, conducerile formatiunilor politice au trimis in comisie oameni mai degraba devotati partidelor lor, decat specialisti sau profesionisti de marca. Putini sunt cei care au intr-adevar pregatirea si experienta politica necesara pentru a da increderea cetatenilor ca Legea Fundamentala va fi imbunatatita in acord cu interesele lor, parand sa prevaleze interesele clasei politice. Astfel, regasim in comisie senatori si deputati fara doctorat sau macar masterat, dar si fara o experienta politica minima. In schimb, nu si-au gasit loc nici academicianul Dinu C. Giurescu, aflat la primul mandat de parlamentar (deputat PNL), nici fostul premier Calin Popescu Tariceanu, in prezent senator PNL. De asemenea, nici deputatul PNL Vlad Nistor, doctor in Istorie, presedintele Senatului Universitatii din Bucuresti; fost decan al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti, fost director al Institutului de Studii Diplomatice din Universitatea din Bucuresti, in prezent director General al Institutul Diplomatic Roman, nu a fost cooptat in comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei. Nici senatorul Mihai Razvan Ungureanu (vicelider al grupului PDL), doctor in istorie, cu studii postuniversitare la Oxford, fost presedinte al Institutului Roman de Studii Strategice si fost premier al Romaniei, nu va face parte din comisia pentru revizuirea Constitutiei.

Prima actiune din activitatea Comisiei de revizuire a Constitutiei o va reprezenta constituirea forumului constitutional, a anuntat viitorul presedinte al Comisiei, Crin Antonescu. "Forumul constitutional nu vegheaza la activitatea Comisiei, este cadrul in care se asigura o dezbatere publica larga si care va preceda lucrarile finale, in sensul optiunilor de vot ale membrilor Comisiei. Acest forum constitutional se va constitui cat mai repede. Va fi, de altfel, prima actiune a acestei Comisii si, probabil, la inceputul saptamanii viitoare ori la prima reuniune a Comisiei, vom demara toate procedurile. Forumul este un organism deschis. Practic, toate organizatiile, institutiile care doresc sa participe la aceste dezbateri sunt binevenite", a explicat liderul PNL, intrebat fiind in ce masura specialistii in drept constitutional din aceasta tara vor fi consultati in vederea revizuirii Legii Fundamentale.

Lista senatorilor si deputatilor care au fost desemnati sa faca parte din aceasta comisie si o scurta prezentare a fiecaruia.

PSD:


Ioan Chelaru (vicepresedinte) (n.1953): De profesie avocat, este doctor in stiinte juridice, decan al Baroului Neamt. A absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie si Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi, precum si cursurile de pregatire de la Institutul Diplomatic Roman. Este la cel de-al treilea mandat de senator.

Florin Iordache (secretar) (n.1960): A absolvit Facultatea de Mecanica si Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova. Are un doctorat in "Relatii economice internationale". A absolvit si cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Roman. A fost viceprimar al orasului Caracal. Este la cel de-al patrulea mandat de deputat.

Toni Grebla (n.1953): Este de profesie avocat. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Bucuresti. A fost prefect de Gorj si prim secretar la Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Oficiul European al Natiunilor Unite si alte organizatii internationale din Geneva. Este la al doilea mandat de senator.

Ciprian Nica (n.1958): A absolvit Facultatea de Drept Sibiu si Facultatea de Drept Bucuresti. Este doctor in stiinte juridice. De asemenea, a absolvit cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Roman. Este la cel de-al doilea mandat de deputat.

Gheorghe Emacu (n.1958): Este de profesie avocat. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, este doctor in drept. A ocupat o serie de functii de consilier sau de conducere in Ministerul Apararii Nationale si in Ministerul de Interne. Este la primul mandat de deputat.

Daniel Florea (n.1972): A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si a finalizat cursurile doctorale fara sustinerea lucrarii. Are un masterat in Management si Marketing in domeniul transporturilor navale, operatiuni bancare si burse la Academia Navala "Mircea cel Batran" si un masterat in securitate si Aparare Nationala la Universitatea Nationala de Aparare "Carol 1". A absolvit cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Roman. A profesat ca judecator si avocat. Este la primul mandat de deputat.

Gabriela Podasca (n.1985): A absolvit Facultatea de litere a Universitatii Bucuresti. Are un masterat in "Comunicare politica. Marketing politic si electoral" la SNSPA. A absolvit un curs de protocol si comunicare la Institutul Diplomatic Roman. A fost consilier la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul si la grupul parlamentar PSD din Camera Deputatilor. Este la primul mandat de deputat.

Ovidiu Dontu (n.1969): A absolvit Facultatea de Drept si un masterat in Stiinte Politice la Scoala Academica Ovidiu Sincai. Detine un certificat profesional in management. A detinut diverse functii la Camera de Comert si Industrie Suceava. Este la primul mandat de senator.

Viorel Chiriac (n.1962): A absolvit Facultatea Stiinte Juridice si Administrative, detine licenta in Stiinte Administrative. A ocupat diverse functii de tehnician si consilier. A fost director coordonator la APIA Brasov. Este la primul mandat de senator.

PNL:

Crin Antonescu (presedinte), (n.1959): A absolvit Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie - Filosofie, fara a-si lua doctoratul. La activitati profesionale, acesta a inscris functiile de profesor la gimnaziu in Tulcea si Vaslui, muzeograf la Muzeul Judetean Tulcea "Delta Dunarii", apoi profesor la liceul "Spiru Haret", Tulcea. Incepand din 1992, Crin Antonescu a intrat in Parlament, mai intai ca deputat, iar din 2008 ca senator. A ocupat si functia de ministru al Tineretului si Sportului in perioada 1997-2000.

Tudor Chiuariu (n.1976): Este doctor in drept, titlu obtinut la Facultatea de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi. Este de profesie avocat si a ocupat functia de ministru al Justitiei in Guvernul Tariceanu. A detinut un mandat de deputat, iar in prezent este senator.

Petre Roman (n.1946): A absolvit Facultatea de Energetica a Politehnicii din Bucuresti si si-a luat doctoratul in stiinte la Institutul Mecanica Fluidelor din Toulouse. Petre Roman a fost primul premier al Romaniei dupa Revolutia din 1989 si a detinut functia de ministru de Externe in Guvernul Isarescu. A detinut doua mandate de senator, in prezent fiind la cel de-al treilea mandat de deputat.

Alina Gorghiu (n.1978): Este absolventa a "Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative" din cadrul UCDC si a obtinut anul trecut titlul de doctor in drept, specializarea drept penal, in cadrul Universitatii Al. I. Cuza din Iasi. De asemenea, detine o licenta la "Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative", Universitatea Pitesti. Din 2008 este deputat.

George Scutaru (n.1973): Detine un masterat in Relatii Internationale la Facultatea de Istorie, a Universitatii Bucuresti. A fost corespondent PROTV si Mediafax la Moscova, director general al unei agentii de consultanta si monitorizare de presa, iar din 2004 deputat.

Dan Motreanu (n.1970): A absolvit Facultatea de Filozofie-Istorie la Universitatea de Vest Timisoara. A fost profesor de istorie si cultura civica Alba Iulia, redactor la ziarul Observator si corespondent Mediafax Alba si consilier judetean, Consiliul Judetean Alba. Intre anii 2006-2007 a detinut functia de ministru al Agriculturii. Este la cel de-al treilea mandat de deputat.

PDL:


Valeria Schelean (vicepresedinte) (n.1981): Este de profesie avocat. Are masteratul in Dreptul Afacerilor, la Universitatea "Nicolae Titulescu", Facultatea de Drept. A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Specializarea Administratie Publica. Este la primul mandat de deputat.

Alin Tise (n.1974): Detine un masterat in Drept, Stiinte Juridice, la Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, un masterat in Administratie Publica, Universitatea Babes-Bolyai, si un masterat in Audit si Convergenta Contabila, Universitatea Babes-Bolyai. Este de profesie avocat, a ocupat functiile de prefect si presedinte al Consiliului Judetean Cluj. In prezent este la primul mandat de senator.

Gabriel Andronache (n.1974): A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, detine un master in drept public si institutii publice la Universitatea Transilvania, Brasov. A fost consilier juridic la Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, sef Serviciu juridic la Directia Judeteana pentru Protectia Copilului, Brasov si viceprimar al municipiului Brasov. Este la cel de-al doilea mandat de deputat.

PP-DD:

Daniel Fenechiu (vicepresedinte) (n.1969): Este de profesie avocat. In 9 decembrie a castigat primul mandat de parlamentar, fiind ales deputat.

Haralambie Vochitoiu (n.1970): Este de profesie inginer minier. In 2000 a absolvit Facultatea Stiinte Politice. Are un masterat in Securitatea muncii, un masterat in Afaceri Europene si un masterat in Economie Sociala. A ocupat mai multe functii de director executiv sau general in diverse firme. Este la primul mandat de parlamentar, fiind ales in 9 decembrie senator.

UDMR:

Mate Andras Levente (vicepresedinte) (n.1974): Este de profesie avocat. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii "Dimitrie Cantemir" din Cluj-Napoca. In prezent este la al treilea mandat de deputat.

Minoritati:

Varujan Pambuccian (secretar) (n.1959): Este doctor in matematica, titlu obtinut la Facultatea de Matematica a Universitatii Bucuresti. In 9 decembrie 2012 a castigat al cincilea mandat de deputat, in calitate de reprezentant al minoritatilor nationale.

PC:

Bogdan Ciuca (vicepresedinte)(n.1968): Este doctor in stiinte juridice. In 2010 a absolvit cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Roman. Din 1997 profeseaza ca notar, iar din 2008 ca si conferentiar la doua universitati din Galati. Este la cel de-al treilea mandat de deputat.

Link sursa: http://www.ziare.com/politica/consti...itutia-1218635

******

Alina Gheorghiu : Revizuirea Constitutiei

Este un subiect care, desi poate parea tehnic, va trebui sa fie dezbatut extrem de serios, atat de partidele politice, cat si de societatea civila, pentru a ajunge la un produs constitutional care sa duca la o pace sociala pe care ne-o dorim cu totii. Subiectul asta asa de complex nu poate fi discutat, asa pe picior, sau īn conditiile pe care incerca sa le impuna presedintele Traian Basescu. Asta daca va aduceti aminte de trocul pe care presedintele ni-l propunea intr-o buna-dimineata, cand spunea ca este dispus sa renunte la mandatul sau de presedinte daca acceptam sa adoptam proiectul de revizuire propus de el, proiect pe care, va aduc aminte ca, in iunie 2011, Curtea Constitutionala a Romaniei a dat un aviz negativ pentru ca, bineinteles, era foarte prost croit si nu corespundea intereselor romanilor.

Tocmai de aceea vreau să vă cer parerea asupra a cateva propuneri pe care USL le are cu privire la modificările ce fac referire la puterea legislativă.

- īn noua Constituție vor trebuie să fie stabilite anumite reguli maximale cu privire la sistemul electoral, astfel īncāt legea electorală să nu mai poată fi modificată radical ori de cāte ori interesul unei guvernări o cere la final de mandat.

- mult dezbătuta temă bicameralism versus unicameralism: dorim menținerea bicameralismului diferenţiat. Așa cum am mai spus, Senatul ar trebui să reprezinte colectivităţile locale. Ca atare se renunță la ideea de dublă reprezentare, pe care o considerăm și noi inutilă.

- atributiile celor doua Camere: Camera Deputaţilor ar trebui să aibă prioritate īn faţa Senatului īn ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei, ceea ce presupune, evident, o discuție foarte serioasă atunci cānd va ajunge proiectul la nivel parlamentar, pentru a renunța la īmpărţirea „negociat㔠a materiilor legislative, așa cum este acum, īntre Camera Deputaţilor şi Senat.

- un sistem de vot şi o durată a mandatului diferite pentru senatori şi deputaţi, prin care membrii din Camera Deputaţilor să fie aleşi pe liste, iar cei de la Senat prin vot uninominal şi să reprezinte regiunile/colectivităţile locale.

- combaterea traseismului politic: prin referendum local se poate retrage mandatul parlamentarului „traseist”.

- reglementarea moţiunii constructive de cenzură, după modelul german, și anume demiterea primului-ministru să conducă automat la desemnarea altui prim-ministru.

- accentuarea controlului asupra activităţii Guvernului prin utilizarea mecanismelor deja reglementate īn Constituţia actual㠖 īntrebările, interpelările și moţiunile simple, dar care, din păcate, nu sunt folosite așa cum ar trebui să fie folosite, poate ar trebui să le dăm mult mai multă forță.

- introducerea unor mecanisme constituţionale noi prin care primul-ministru ar putea fi obligat să prezinte Parlamentului la īnceputul fiecărei sesiuni parlamentare un raport cu privire la activitatea derulată īn perioada vacanţei parlamentare, precum şi obiectivele de īndeplinit pentru perioada sesiunii parlamentare care va urma ;

- precizarea dreptului Guvernului de a stabili urgenţele de legiferare pe ordinea de zi a Parlamentului, precum şi realizarea unui partaj de competenţe īn materie normativă īntre Parlament şi Guvern ;

- supunerea actelor juridice ale Parlamentului unei cenzuri exterioare de tip jurisdicţional, fie instanţelor de drept comun şi/sau instanţe care realizează controlul de constituţionalitate a legilor, pentru că noi credem că autonomia parlamentară nu semnifică absenţa unui control exterior de tip jurisdicţional, fără ca această necesitate să genereze o altă extremă periculoasă, şi anume excesul acesta īn control.

- raportul dintre Parlament și Guvern – funcția primară de legiferare va rămāne Parlamentului și că vom găsi pārghii pentru ca majoritatea dintr-o Cameră a Parlamentului să nu-și ofere necondiționat sprijinul pentru orice proiect al Executivului.

- īn mod clar, trebuie limitată și instituția asumării de răspundere a Guvernului și cred că se poate discuta impunerea unor termene fixe, ferme pentru aprobarea, modificarea sau respingere unor ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență īn ambele Camere.


Link sursa: http://www.alinagorghiu.ro/2012/11/2...-constitutiei/

*******
LINK :
©® Document-[NC-01][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 1. Forma de guvernamant
©® Document-[NC-02][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 2. Teritoriul national
©® Document-[NC-03][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 3. Pensiile
©® Document-[NC-04][] Constitutia si imprumuturile statului - opinie pentru domnul Cojocaru, de Ioan Rosca
©® Document-[NC-05][] Statul poate rastalmaci: pensionarii lui de ''suflet'' si pensionarii de ''pripas''!
©® Document-[NC-06][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 4. Economia
©® Document-[NC-07][] Noua Constitutie a Romaniei-Propuneri: 5. Proprietatea
©® Document-[NC-08][] COMUNICAT : Conform articolului 150 din Constitutia Romaniei
©® Document-[NC-09][] Noua constitutie 2013 - manual de utilizare: Legea fundamentala se cere fondata!
©® Document-[NC-10][] Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor comunicatul nr.1
*******