Results 1 to 6 of 6

Thread: Boicotul olandez - Aspecte strategice in refuzul Olandei

  1. #1

    Post Boicotul olandez - Aspecte strategice in refuzul Olandei

    O iniţiativă interesantă a doi europarlamentari, unul român şi unul polonez, îi cheamă pe esteuropeni la o acţiune fără precedent la un asemenea nivel, la boicotul produselor olandeze. Cadrul este dat de o situaţie politică internă existentă în Olanda, unde în parlament partidul PVV (al libertăţii), un partid extremist cu un procentaj redus, şantajează executivul, asigurându-i o fragilă majoritate în parlament fără de care guvernul nu ar putea fi susţinut. În cazul în care PVV nu mai susţine guvernul, acesta cade la următoarea moţiune. Echilibrul fragil din legislativ i-a dat acestui partid extremist o marjă de manevră la care nu a visat şi care o foloseşte pentru a-şi promova programul bazat pe ura de rasă, astfel încât să poată înscrie cât mai multe puncte electorale la următoarele alegeri. Un aspect pe care marşează acest partid este atitudinea împotriva imigranţilor de orice natură care ar lua locurile de muncă ale olandezilor. Dar mai este şi un alt context exploatat cu abilitate, cel al atitudinii populaţiei faţă de o anumită parte a acestor imigranţi care s-au făcut vinovaţi de acţiuni violente, inclusiv împotriva autorităţilor statale în multe ţări din Europa Occidentală.

    Nu mă refer aici la acţiunile reprobabile ale unor conaţionali de-ai noştri şi de altă naţionalitate, ci la alte aspecte mult mai violente. Nu cred că aţi uitat revoltele de stradă care au răvăşit Franţa şi Anglia cu puţin timp în urmă, rezultate cu distrugeri, incendieri şi adevărate lupte de stradă ale imigranţilor cu forţele de ordine, mai ales cei proveniţi din Asia şi Africa (vezi Anarhia londoneză şi România). Olanda nu a trecut prin astfel de bătălii în oraşele sale, dar au fost acţiuni care au şocat populaţia ţării. Mă refer aici la asasinarea lui Theo van Gogh, urmaş al pictorului van Gogh, regizor, producător, autor şi actor, autorul unui film despre violenţa contra femeilor în unele societăţi musulmane. La 2 noiembrie 2004, în timp ce se deplasa cu bicicleta, a fost împuşcat de opt ori de către un islamist marocano-olandez, Mohammed Bouyeri, care a încercat să-l decapiteze cu un cuţit şi i-a prins în piept, tot cu un cuţit, un mesaj plin de acuzaţii contra societăţii occidentale şi a evreilor. Bouyeri a fost împuşcat în picior în timpul capturării şi a fost condamnat pe viaţă. Acest asasinat a ridicat un val de indignare în toată ţara, protestele s-au ţinut lanţ, chiar au fost raportate peste o sută de tentative de incendiere a moscheilor sau fapte de violenţă asupra unor subiecţi musulmani. PVV încearcă să câştige puncte electorale din această stare a populaţiei, dar ţinta lor este de data asta estul Europei, din moment ce pe partea cealaltă, cea mai violentă, nu pot lua prea multe măsuri. Dar chiar faptul că o fac împotriva esteuropenilor le conferă vizibilitatea unor acţiuni concrete, cum ar fi blocarea aderării la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei. Până la urmă, nu poate fi vorba de o blocare, ci de cel mult o amânare de câteva luni, dar punctele electorale se înscriu oricum. Tot în acest context se înscrie şi iniţiativa PVV de a crea un site unde cetăţenii olandezi sunt invitaţi să posteze plângeri împotriva comportamentului est-europenilor, în general.



    Boicotul ca armă

    Această atitudine, de a boicota produsele olandeze nu este o măsură care să poată fi trecută uşor cu vederea. Au mai existat şi în alte ţări şi în majoritatea cazurilor, acolo unde consumatorii s-au raliat în masă, efectul a fost imens, chiar devastator pentru cei care au fost ţinta boicotului. Pentru Olanda, o piaţă de peste o sută de milioane de consumatori cum e cea est-europeană care i-ar refuza produsele, un astfel de protest ar avea efecte teribile, ţinând cont că peste două treimi din PIB-ul Olandei depinde de exporturi. În contextul crizei economice, o scădere masivă, peste nivelul estimat din cauza crizei, i-ar face pe oamenii de afaceri olandezi să fie nevoiţi să reducă personalul, lucru care ar afecta direct guvernul, atât prin scăderea încasărilor, cât şi prin creşterea indemnizaţiilor de şomaj pentru cei disponibilizaţi. Confruntaţi cu aceste probleme, oamenii de afaceri vor face presiuni asupra guvernului, care va trebui să ia o decizie,menţine cererile PVV şi se confruntă cu o cădere economică masivă, sau renunţă la sprijinul PVV pentru a salva economia, dar riscând să cadă la următoarea moţiune. Ar mai fi calea de mijloc, să convingă PVV-ul. Dar până atunci, oamenii de afaceri au şi început să reacţioneze, doar în perspectiva unui astfel de boicot, spunând că purtarea reprobabilă a guvernului olandez dăunează comunităţii de afaceri olandeze şi obstrucţionează redresarea economică. Vorbesc de pierderea unor afaceri de două miliarde de euro, o cifră impresionantă. Şi asta înainte ca boicotul să fie instituit efectiv, deocamdată doar menţionarea lui provoacă fiori reci pe spinările afaceriştilor olandezi.

    Dar care ar fi companiile vizate de acest boicot est-european? În primul rând cele cu marca olandeză, brandurile lor: Shell, Heineken, Dove, TNT, Amstel, Lipton, Rexona, Knorr, Axe, Wolters Kluwer, Tom Tom şi altele. Închipuiţi-vă la nivelul pieţei de o sută de milioane de consumatori din Europa de Est o scădere de 20%, ca să puteţi da o dimensiune a potenţialului efect asupra exporturilor Olandei. O găluşcă pe care nici un guvern nu ar putea-o înghiţi. Orice guvern din orice ţară responsabilă ar trebui să reacţioneze în faţa unei asemenea provocări.


    România şi boicotul

    Întrebarea ce rămâne şi se pune pentru noi, ce ar reprezenta un astfel de boicot din punct de vedere al României. Să ne uităm puţin pe cifre. Olanda este principalul investitor în economia României, lucru care ridică multe întrebări asupra motivelor ascunse care stau la baza refuzului acestei ţări de a admite România în spaţiul Schengen, deoarece o admitere în acest spaţiu ar fi şi în beneficiul oamenilor de afaceri olandezi, printr-o mai bună integrare economică între cele două părţi. Ca exemplu, aduc părerea transportatorilor internaţionali, care se plâng că din cauza amânării admiterii României şi Bulgariei în acest spaţiu, pierd timp şi bani în urma staţionării TIR-urilor la punctele de trecere, un aspect deloc de neglijat, mai ales că cele două ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru admitere în Schengen, şi toate ţările din spaţiul Schengen au aprobat admiterea României şi Bulgariei, mai puţin Olanda. Dorim un spaţiu economic comun, dar unii, de fapt unul, nu îl vrea pe deplin. Revin mai încolo asupra acestui aspect, acum vorbesc de cifre.

    Dacă ne uităm strict la datele statistice, vom observa că balanţa comercială dintre România şi Olanda, defavorabilă României, în sensul că România importă din Olanda mai mult decât exportă, dar această balanţă negativă are tendinţa de a se reduce din ce în ce mai mult. Spre exemplu, deficitul comercial cu Olanda este în scădere, de la 1236,8 milioane euro în 2007 la 1129,5 milioane în 2008, apoi brusc la 543,5 în 2009, o creştere la 613 în 2010, dar care nu se compară cu deficitul aproape dublu din 2007 sau 2008. Situaţia devine interesantă dacă ne uităm pe cifrele disponibile până la 31 august 2011, adică trei trimestre din patru pentru acest an. Deficitul comercial a scăzut la 253,4 milioane euro, în urma creşterii exportului românesc faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de 47%, pe când importurile au crescut faţă de aceeaşi perioadă cu 11%. Aceste creşteri au fost realizate, la exporturile României, de maşini, aparate şi echipamente electrice (280,7 milioane euro), produse agricole vegetale (82,7 milioane) vehicule şi echipamente auxiliare de transport (21,6 milioane); produse metalurgice (20,4 milioane); produse din mase plastice şi cauciuc (12,5 milioane euro). Creşterea importurilor din Olanda (117,9 milioane) a fost realizată de vehicule şi echipamente auxiliare de transport (42,2 milioane euro); produse ale industriei chimice (26,5 milioane euro); produse agricole vegetale (10,3 milioane euro). Să fim cinstiţi şi sinceri măcar faţă de noi, această reducere a deficitului comercial se datorează creşterii continue a competitivităţii economiei româneşti în contextul concurenţial al Uniunii Europene. Acest trend nu poate decât să ne bucure, dar se pare că olandezii nu au aceeaşi părere, şi este de la sine înţeles acest lucru. Nu prea le convine o creştere economică şi competitivă a produselor româneşti care în curând le vor face probleme pe propria lor piaţă, mai ales că economia lor se bazează în proporţie de peste două treimi pe exporturi. Vă daţi seama ce ar însemna un boicot asupra bunurilor de larg consum olandeze în economia românească? În prima fază, respectiv în câteva luni, trendul se va accelera şi vom ajunge să exportăm către ei mai mult decât importăm.

    Întrebarea care se pune, ce ar fi dacă ei ar impune un boicot asemănător produselor româneşti? Răspunsul este mult mai simplu, ar fi imposibil. Nu ar avea cum. Pentru a explica acest lucru va trebui să aruncăm o scurtă privire asupra contextului politic regional, care este strâns legat de cel economic.

    După 1989, ţinând cont de calitatea slabă a produselor româneşti, am devenit o piaţă de desfacere ideală pentru toţi cei care doreau să vândă ceva, indiferent de calitate. Au trecut ani buni până să începem din nou să apreciem produsele noastre proprii, să regăsim calitatea românească şi să apreciem produsele româneşti. Încet, încet, am început să o vedem, dar această întârziere ne-a costat scump în balanţa comercială externă (vezi Altceva despre siguranţa naţională), dar astăzi vedem cum tot mai mulţi consumatori se îndreaptă spre brandurile naţionale, mai ales că înţeleg că prin această alegere plătesc salariul unui muncitor român şi păstrează banii în comunitate.

    În acest sens, ţările din jurul nostru şi-au dezvoltat companii puternice, care au devenit transnaţionale, concurente cu multinaţionalele occidentale pe anumite segmente de piaţă. Consumatorii români nu aveau o disciplină de piaţă, foarte des întâlnită în vestul Europei, unde fiecare consumator era targetat spre propriile produse naţionale. Sunt notorii exemplele cu consumatori germani care cumpără Grundig, deşi Sony era mai ieftin şi cu mai multe opţiuni, sau britanicii care se scuză că nu au găsit ceva vegetale englezeşti. Mai trebuie să adăugăm şi faptul că noi, românii, avem vecinii pe care ni i-a dat Dumnezeu, vecini care nu ne suportă deloc. Iar aceştia, din acest spirit, refuză la cumpărare produsele româneşti, este un fapt cu care va trebui să ne obişnuim. Ceea ce este ciudat este faptul că noi le cumpărăm produsele, pe motive mercantile, că poate sunt mai bune sau mai ieftine, uitând că în acest fel le alimentăm financiar scopurile politice. Astfel, am văzut fel de fel de firme vecine devenite transnaţionale care s-au extins şi fac afaceri bune în România, pe când firmele româneşti sunt pur şi simplu boicotate în vecini, doar din simplul motiv că sunt româneşti.

    O astfel de politică a făcut ca românii să nu aibă branduri sonore ca fiind româneşti, dar să furnizeze mare parte din subansamble din care sunt făcute alte branduri occidentale de succes. Excepţii notabile există, ca şi Dacia, dar sunt prea puţine faţă de potenţialul creativ existent în România. Două lucruri au împiedicat dezvoltarea mai multor transnaţionale româneşti, primul fiind neîncrederea consumatorilor români, deoarece nu ai cum să-ţi dezvolţi piaţa externă fără să te bazezi pe vânzările de pe cea internă, al doilea fiind refuzul vecinilor de a cumpăra produse româneşti, deoarece primul pas în dezvoltarea pe pieţele externe îl reprezintă pieţele vecinilor, cele mai apropiate.

    Un dezavantaj major, dar în contextul unui conflict economic cu Olanda acesta devine un avantaj. Spuneam că olandezii nu ar putea răspunde cu aceeaşi monedă în cazul unui boicot românesc asupra produselor olandeze. În primul rând, dacă consumatorii olandezi ar decide să boicoteze produsele româneşti, nu prea ar avea cum. Majoritatea produselor româneşti de pe piaţa olandeză nu au un brand propriu, ci sunt sub alte branduri, cu câteva excepţii, cum ar fi cel al vinurilor. Deci consumatorii finali nu au cum să identifice produsele româneşti, deoarece ele sunt parte a altor produse. De exemplu, cam jumătate din industria constructoare de nave din Olanda foloseşte subansamble produse în şantierele româneşti. Cum ar putea să boicoteze olandezul de rând produsele româneşti, refuzând să urce pe un vapor dacă află că jumătate din el este construit în România? Ajungem deja în domeniul ridicolului.

    Aşa putem vedea că boicotul românesc este mult mai eficient decât orice tentativă reciprocă olandeză. Şi în cazul nostru, putem boicota doar produsele clar olandeze. De exemplu, nu cred că consumatorii de lactate vor refuza să cumpere Napolact sau Milli, care este deţinut de firma olandeză Friesland, deoarece majoritatea nici nu ştiu asta. Dar boicotul numelor de marcă olandeze ar fi suficient să dea o lovitură economiei acestei ţări, lovitură care i-ar face pe decidenţii politici să revină la realitate.


    Aspecte strategice în refuzul Olandei

    Un lucru prea puţin mediatizat în acest refuz al Olandei de a permite accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, ţine şi de unele aspecte strategice prea puţin mediatizate, în presa din România deloc relevate. Este tipic, ne preocupăm mai mult de bătaia politică internă, de scuipatul permanent între partidele noastre, pierzând din vedere esenţialul, contextul internaţional. Mi se pare strigător la cer felul în care ne consumăm timpul şi energia în luptele politice interne, în timp ce în jurul nostru totul se năruie. Suntem ca şi muzicanţii de pe Titanic care cântă în timp ce vaporul se scufundă, absenţi la tot ce se întâmplă dincolo de ei, dar foarte vocali dacă careva greşeşte vreo notă muzicală. Trăim un teatru al absurdului, Eugen Ionesco ar putea fi mândru, Europa se scufundă în criză, în timp ce noi discutăm la infinit despre prezenţa opoziţiei în parlament. În anul 1453, în timp ce armatele turceşti ale lui Mohamed al II-lea, supranumit mai târziu Cuceritorul asediau Constantinopolele, liderii religioşi discutau la nesfârşit teza dacă îngerii au sex sau nu. Cam aşa suntem şi noi acum, criza zguduie întreaga lume, Uniunea Europeană se pregăteşte pentru un şoc masiv al crizei, iar noi... discutăm dacă vreo pipiţă de la televizor are silicoane naturale sau dacă opoziţia face protest sau grevă în parlament. De-ar fi trăit Caragiale în vremurile noastre, ar fi trebuit să scrie nonstop, zi şi noapte, şi tot nu ar fi fost îndeajuns pentru a prinde măcar o parte din absurdul politicii noastre interne.

    Îmi dau seama şi mă bazez în aceste afirmaţii pe mai multe lucruri, în primul rând tratarea evenimentelor grave de pe mapamond doar din perspectivă electorală, adică unii doresc şi nu doresc semnarea unui tratat care să limiteze deficitul bugetar, dar nici măcar nu o spun clar dacă o doresc sau nu, aşteptând probabil să vadă cum se marchează asta electoral. Dar subiectul este altul boicotul asupra produselor olandeze şi aspectele strategice în atitudinea Olandei de refuz al accederii României şi implicit al Bulgariei în spaţiul Schengen.

    Olanda este conştientă de importanţa transporturilor navale în viaţa sa economică, doar a avut un imperiu colonial susţinut pe flota sa. Tot aşa, ştie de însemnătatea căilor de transport pe apă, de cât este de important cine le controlează şi ce înseamnă să le administreze, taxele din tranzit şi serviciile conexe fiind un important venit pentru bugetul olandez. Cel mai ieftin transport este cel pe apă, existenţa unei căi navigabile a facilitat încă din antichitate dezvoltarea unei naţiuni sau a unei civilizaţii, cum au fost fenicienii, grecii şi alţii. În America, existenţa fluviului Mississippi şi a afluenţilor săi navigabili a avut un impact imens în viitoarea dezvoltare economică.

    Tot aşa, pentru Olanda, portul Rotterdam, cel mai mare şi important port european, are o importanţă crucială în economia europeană şi olandeză în particular. De ce mai mult decât alte porturi europene? Deoarece este la gura de vărsare a fluviului Rin, care pătrunde adânc în interiorul Europei. Mai mult, din 1992 fluviul Maine, afluent al Rinului, este legat de fluviul Dunărea pe un canal lung de 171 km. Astfel, cea mai scurtă cale pe apă dintre Rotterdam şi Constanţa este de-a lungul Rinului, Maineului, al Canalului Maine – Dunăre, de-a lungul Dunării, apoi pe canalul Dunăre – Marea Neagră şi apoi pe mare până la Constanţa. Marele avantaj economic este că de-a lungul acestei lungi căi navigabile poate fi asigurat accesul cu cheltuieli de transport minime în foarte multe puncte din centrul Europei. Olanda se bucură de această poziţie a Rotterdamului prin serviciile oferite şi taxele încasate, deloc de neglijat.





    Dar odată cu intrarea României şi Bulgariei în Schengen, o mare parte din fluxul de marfă spre centrul Europei nu va mai intra prin Rotterdam, ci prin Constanţa, aici se poate face vama, descărcarea vaselor de până la 165000 TDW şi încărcarea pe nave mai mici, de 5000 TDW sau barje fluviale de 3000 TDW, care pot forma convoaie de maximum 6, astfel încât se pot transporta pe fluviu câte 18000 TDW concomitent. Mă refer aici la fluxul de marfă din regiunea asiatică, importurile din China şi sud-estul Asiei, din Japonia şi alte părţi, pentru care traseul cel mai scurt devine cel prin Oceanul Indian, Marea Roşie, Canalul Suez, Marea Mediterană, Marea Neagră, Constanţa şi apoi calea mai susmenţionată. Astfel, s-ar putea reduce dezechilibrul de zece la unu dintre transportul pe Rin şi cel de pe Dunăre. Odată cu intrarea României în Schengen, o parte din veniturile Rotterdamului vor trece în contul Constanţei, un alt lucru care nu prea convine Olandei, motiv în plus pentru a se opune aderării României la Schengen, sub pretextul convenabil al echilibrului fragil al guvernului şantajat de PVV. Poate fi unul din cazurile în care situaţia le convine amândurora, atât guvernului, cât şi PVV.

    De aceea consider că trebuie să acţionăm şi să ne apărăm drepturile, boicotând produsele olandeze înlocuindu-le preferabil cu cele româneşti, iar unde nu se poate, cu produse similare de altă provenienţă.

    Până la urmă, un astfel de boicot ar putea avea efect, cu condiţia ca mai mulţi români să se ralieze acestuia. Ar fi o şansă ca să ne demonstrăm, în primul rând nouă înşine, că suntem importanţi, contăm şi avem un cuvânt greu de spus în afacerile europene. Avem puterea, este la noi, va trebui doar să o folosim, iar efectele ei vor putea fi mai mari decât ne aşteptăm. Este un prim pas, un precedent, care ar fi păcat să-l ratăm. Putem boicota produsele olandeze eficient, mai ales că avem alternative cel puţin de acelaşi nivel calitativ. Trebuie doar ca în faţa rafturilor de la supermarket să alegem, este dreptul nostru şi datoria noastră, iar prin alegerea noastră am putea influenţa inclusiv politica europeană faţă de noi. Încă nu ne dăm seama, dar acesta este un test, un test al voinţei noastre de a ne impune în faţa Europei ca şi un popor liber, cu drepturi şi opţiuni. Depinde doar de noi să arătăm că suntem capabili să alegem aceste opţiuni şi să ne impunem ca şi o forţă a consumatorilor care nu poate fi manipulată cum ar dori alţii.


    Cristian Negrea
    Motto Istoria noastră a fost furată, ciuntită, deturnată de zeci de ani de minciuni sau atitudini care subestimează rolul românilor în evenimentele istorice, punând sub semnul întrebării inclusiv ideea continuităţii pentru a induce în subliminalul colectiv psihologia unor toleraţi, a unui popor de sclavi, cu atât mai uşor de condus şi de manipulat. „chestiunile cele mari, în acele de ordin moral care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare şi de naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate ca să te hotărască a le compromite, coborându-te de pe terenul înalt şi sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei” (Gh. Brătianu - Acţiunea politică şi militară a României în 1919). WEB1: Cristian Negrea - Istorie, geopolitica, stiinta militara WEB2: Blogul lui Cristian Negrea WEB3: Repertoriu de lucrari : Istoria furata, ascunsa,uitata, ignorata, necunoscuta

  2. #2

    Default Re : Boicotul olandez

    Quote Originally Posted by Strike Eagle View Post

    De aceea consider că trebuie să acţionăm şi să ne apărăm drepturile, boicotând produsele olandeze înlocuindu-le preferabil cu cele româneşti, iar unde nu se poate, cu produse similare de altă provenienţă.

    Până la urmă, un astfel de boicot ar putea avea efect, cu condiţia ca mai mulţi români să se ralieze acestuia. Ar fi o şansă ca să ne demonstrăm, în primul rând nouă înşine, că suntem importanţi, contăm şi avem un cuvânt greu de spus în afacerile europene..... Depinde doar de noi să arătăm că suntem capabili să alegem aceste opţiuni şi să ne impunem ca şi o forţă a consumatorilor care nu poate fi manipulată cum ar dori alţii.

    Sa fim realisti si sa nu ne imbatam cu apa rece. In primul rand nu raspunzi la un boicot politic prin boicot economic, la unul economic prin unul cultural , la unul cultural prin unul militar,etc. In al doilea rand daca romanii nu s-au solidarizat nici atunci cand a fost vorba de viata lor politica si de viitorul lor , e putin probabil sa se solidarizeze la apelul domnului Bodu impotriva "lalelelor olandeze". In al treilea rand, daca in loc sa ne remediem problemele interne si sa ne corectam deficientele ne preocupa numai sa ne umflam muschii , chiar daca punem la podea "adversarul olandez", se va ridica altul la rand pentru ca problemele care ii deranjeaza pe toti sunt aceleasi pentru ca ce i-a deranjat pe olandezi ii va deranja si pe altii. In al patrulea rand, chiar daca s-ar realiza prin absurd , boicotul economic impotriva celui politic , acesta nu ar face decat sa ridice mingea la fileu extremismului olandez . Cateva argumente :

    Bodu-Wilders, unu la unu:

    Boicotul lalelelor contra prostiei radicale




    Europarlamentarul Sebastian Bodu ne cere sa nu mai cumparam produse olandeze, pentru a-l obliga pe premierul batav sa sanctioneze aparitia unui site cu continut discriminatoriu la adresa imigrantilor. Un boicot comercial, insa, s-ar putea sa aiba exact efectul unui bumerang: sa intareasca discursul extremist.


    " Sa nu mai cumparam lalele. Nici bere Heineken, sapun Dove, deodorant Rexona, condimente Knorr sau ceai Lipton. Au marele pacat ca sunt produse olandeze, iar Olanda e o tara condusa de o coalitie care nu ne vrea in Spatiul Schengen. Mai mult, e o tara al carei guvern nu sanctioneaza site-ul unei grupari politice extremiste creat pentru a stimula demonizarea imigrantilor. Boicot contra calcule electorale meschine. Boicot contra prostiei eurosceptice. Boicot contra radicalismului ultra-minoritar. Ideea-solutie, care starneste la prima auditie mai degraba zambete decat ingrijorare, apartine europarlamentarului roman Sebastian Bodu. Democrat-liberalul si-a gasit si un aliat polonez, in persoana colegului de la Bruxelles Jacek Saryusz-Wolski. Cei doi muschetari cer romanilor sa boicoteze toate produsele olandeze, forma de protest la care s-a ajuns, sustine Bodu, pentru ca toate celelalte metode de negociere si comunicare cu guvernul olandez au esuat.

    Desi amuzanta, ideea poate crea un precedent periculos chiar in favoarea celor pe care ii vrea redusi la tacere: extremistii din Olanda. Sebastian Bodu nu vede lucrurile asa. El nu vrea sa fie un cetatean de mana a doua, cum a declarat recent intr-un interviu pentru „Evenimentul zilei”. "


    Sursa : http://www.dela0.ro/bodu-wilders-unu...stiei-radicale


    In sfarsit, presa nu a uitat nici cine este domnul Bodu si nici prestatia sa la Administratia Finantelor Publice. Printre multe altele voia sa faca... "educatie fiscala" adolescentilor, cu sintagme de genul "S-o facem legal!". Acum are prilejul sa adapteze sintagma pentru adulti si la nivel european ( pentru cine sta sa-l asculte ).

  3. #3

    Default Re : Boicotul olandez

    Decizia unui boicot economic este un alibera si tine de fiecare dintre consumatori, nu poate fi impusa de conducerea tarii. Astfel de boicoturi se practica chiar in Olanda, desi nu sunt recunoscute ca atare, dar este vorba de atitudinea unei mari paturi de populatie olandeza care boicoteaza produsele germane, din cauza unor reminiscente istorice. De asemenea, exista in toate tarile vesteuropene, o selectie, in sensul unui boicot pozitiv, daca ii putem spune astfel, insensul ca majoritatea cetatenilor aleg produsele fabricate in propria tara, e prima optiune, boicotandu-le pe celelalte.
    In al doilea rand, boicotul impotriva produselor olandeze nu este doar pentru romani, ci 12 state central europene au adresat mesaje si cereri similare catre populatie pentru a boicota produsele olandeze.
    Mai departe, singurul stat vesteuropean care are o astfel de atitudine este Olanda, niciunul dintre celelalte, toate celelalte din spatiul Schengen au fost de acord cu admiterea Romaniei si Bulgariei in Schengen.
    Iar chestia ca asa ceva ar alimenta extremismul in Olanda mi se pare o atitudine puerila. Daca cineva te injura sau iti trage un pumn, ce faci, pleci capul ca sa nu se radicalizeze mai tare? Un exemplu extrem, asa s-a procedat in cazul lui Hitler, a fost lasat in pace, nu l-a oprit nimeni si se stie unde s-a ajuns.
    Iar eu m-am saturat de argumentul ca sa ne rezolvam problemele noastre, de parca noi am fi cei mai mari nenorociti de pe planeta asta. Credeti ca Olanda sau Occidentul nu are coruptie? De ce se tem olandezii, ca le vin droguri pe filiera romaneasca daca intram in Schengen? La ei cele usoare sunt legalizate. Ca le vin prostituate? la ei prostitutia este legala, vedeti care e situatia la Amsterdam. Ca le vin emigranti? Olanda accepta emigranti din Africa si fostele sale colonii mai multi decat ar putea sa-i furnizeze tot estul Europei. Atitudinea olandeza este cea mai pura ipocrizie. Cauzele sunt altele, si le-am expus in articol.

  4. #4

    Smile Re : Boicotul olandez

    Quote Originally Posted by Strike Eagle View Post
    Iar chestia ca asa ceva ar alimenta extremismul in Olanda mi se pare o atitudine puerila. Daca cineva te injura sau iti trage un pumn, ce faci, pleci capul ca sa nu se radicalizeze mai tare? Un exemplu extrem, asa s-a procedat in cazul lui Hitler, a fost lasat in pace, nu l-a oprit nimeni si se stie unde s-a ajuns.
    Iar eu m-am saturat de argumentul ca sa ne rezolvam problemele noastre, de parca noi am fi cei mai mari nenorociti de pe planeta asta. Credeti ca Olanda sau Occidentul nu are coruptie? De ce se tem olandezii, ca le vin droguri pe filiera romaneasca daca intram in Schengen? La ei cele usoare sunt legalizate. Ca le vin prostituate? la ei prostitutia este legala, vedeti care e situatia la Amsterdam. Ca le vin emigranti? Olanda accepta emigranti din Africa si fostele sale colonii mai multi decat ar putea sa-i furnizeze tot estul Europei. Atitudinea olandeza este cea mai pura ipocrizie. Cauzele sunt altele, si le-am expus in articol.
    Hmmm.... Probabil ca a raspunde cu o injuratura vi se pare o atitudine foarte matura probabil ceva de genul : " pe ei si pe mama lor ! " ( Cat de curand o sa strigati ""La arme, cetateni ? ", dar aceasta nu este decat o atitudine primitiva de tip Romania Mare a patriotardului demagog securist VC Tudor.
    E clar ca mai trebuie sa pierdem ceva timp ca sa explicam de ce apa este lichida pentru ca unii vad clar dar pricep diferit.

    1. Este vorba despre site-ul PVV ( adica al unui partid politic -n.n.), unde cetăţenii olandezi sunt încurajaţi să facă reclamaţii contra cetăţenilor est-europeni din Olanda, în special români, bulgari şi polonezi.

    Acum, sincer. Daca ar veni un olandez aici, v-ar fura ceasul, v-ar injura, v-ar da una in cap si v-ar lua si banii ,etc. ati vrea sa faceti reclamatie ca sa stie toti europenii , sau nu ? Daca da, aveti si dvs dreptul sa infiintati un site unde sa reclamati cetatenii olandezi,etc. Succes.

    2. Ii criticati pe olandezi pentru faptul ca la ei drogurile si prostitutia sunt legale si va laudati cu faptul ca la noi sunt...ilegale ?? Interesanta atitudine...

    3. Cititi opinia de mai jos a unui hatru roman din diaspora ( pentru evidentiere am subliniat cu bold remarcile ) si poate va aduceti aminte de faptul ca, inaintea olandezilor, noi avem de peste 20 de ani un PRM al carui presedinte s-a laudat ca "ar vrea sa manance unguri pe paine" ,etc. dar ca un facut, PRM si/sau alte partide de aceasta factura , au dreptul sa existe ...ca suntem in UE, nu ?!

    2 martie, 14:45. Goie-Diaspora

    PVV este un partid legal constituit asa cum sunt PRM si UDMR- din pacate UDMR este un partid infiintat legal pe criterii etnice!!!!!!
    Prin urmare, liderii acestui partid olandez au dreptul legal sa posteze ce vor ei si nu cred ca este treaba PM-ul sau a reginei sa interzica dreptul la exprimare libera a acestuia.
    Daca da, atunci autoritatile romane, atotcunoascatore in ale dreptului international si ale legilor democratice sa ne spuna ce lege a incalcat PVV.
    Romania sa faca bine sa-si duca crucea pe care si-a facut-o cu mana ei in ultimii 22 de ani si sa nu mai pretinda ce nu merita.
    Romania sa-si faca curatenie in propria ograda (coruptie, ignorarea legilor nationale, discriminarea propriei natii in fata ungurilor si a tiganilor, lipsa d e protectie a cetatenilor in fata politiei, a judecatorilor a medicilor si mai ales a functionarilor publici, etc.)

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/premierul-olandez-refuza-sa-condamne-site-ul-discriminatoriu-al-extremistului-geert-wilder-969406.html
    4.Daca nu olandezii , ci alti europeni ar fi facut imprudenta sa citeasca Romania Mare , unele articole ale lui CT Popescu sau su sa vada unele "talk-show-uri" de la onoratele noastre televiziuni, s-ar putea sa fi avut ei o mare surpriza , iar dvs sa nu va mai luptati numai cu Olanda....


    ...adica romanii de-aici pot fi discriminati chiar in tara lor ca asta nu e treaba Europei care n-are dreptul sa se amestece in treburile noastre si sa ne dea lectii, mai bine sa-si vada de treburile ei. Dar noi avem dreptul sa ne ocupam de olandezii lor.
    Pe scurt, va deranjeaza numai extremistii altora ca cei de aici sunt "de-ai nostri " si sunt musai... patrioti( ?). E ca in povestea aia cu hotii patriei care ca sa scape de streang vor sa o transforme in patria hotilor...
    Last edited by Arhaeus; 14-03-12 at 10:02 AM. Reason: Completari

  5. #5

    Cool Re : Boicotul olandez

    Ministerul olandez pentru Afaceri Sociale a lansat o linie telefonică specială unde cetăţenii din Europa Centrală şi de Est pot reclama problemele pe care le-au avut cu agenţiile de ocuparea forţei de muncă dubioase, a declarat astăzi ministrul de resort Henk Kamp, citat de Dutch.nl.
    Linia de asistenţă telefonică a fost deschisă oficial în aceeaşi zi în care Parlamentul European a votat moţiunea de condamnare site-ul PVV deschis pentru olandezii care vor să se plângă că şi-au pierdut joburile din cauza cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est care trăiesc în Ţările de Jos.

    Sursa : http://www.adevarul.ro/adevarul_euro...664133885.html

  6. #6

    Default Re : Boicotul olandez

    E ultima oara cand mai pierd vremea sa va raspund alegatiilor, se vede ca dvs tineti cu ursul, nu aveti decat. Mi-ati dat un citat, dar uitati doua lucruri esentiale. PRM-ul nu este la guvernare, nu este nici macar in Parlament, pe cand PVV-ul este in Parlament olandez si este la Guvernare. Daca nici aceasta diferenta nu o sesizati, nu stiu de ce imi mai pierd vremea, ma repet inca o data.Alceva, faceti o comparatie daca vine un olandez si-ti fura ceasul, etc. Domnnule, cati romani sunt in Olanda? Sau bulgari? De ce nu se opune Italia sau Spania, unde sunt cei mai multi romani, si proportional si cei mai multi certati cu legea? Cei mai multi imigranti in Olanda sunt din fostele colonii, precum si tari arabe sau africane, infractiunea este proportionala cu numarul, iar PVV a luat la tinta Romania si Bulgaria doarece numai aici poate face ceva vizibil, dar de ce nu se ia de imigratia din tarile africane, de exemplu? Mai pe intelesul dvs, ar fi ca si cum PRM-ul s-ar lua de congolezii si i-ar lasa pe unguri in pace.
    Pe mine ma mira cum de olandezii sunt brusc atat de bine informati despre cat de corupti suntem, pe cand restul statelor Schengen nu. De ce nu-i informeaza olandezii si pe acestia? Mai departe, m-as fi asteptat sa gasiti si citatele in care se spune ca ne-am facut treaba, ca nu sunt obiectii tehnice referitoare la admiterea noastra si ca Olanada a inventat tertipuri ca sa ne tina afara, tertipuri care contrazic toate tratatele si regulamentele, inclusiv cele de aderare la Schengen. Ce noroc cu vigilenta olandeza, ei sunt aparatorii Europei impotriva hoardelor de romani gata sa ia Amsterdamul cu asalt.
    Dar nu o sa mai scriu inca o data intreg articolul aici, deoarece observ ca faceti parte din acei care comenteaza la un articol fara macar sa-l citeasca.

Similar Threads

  1. Studiu comparativ între Provincia Dacia şi Basarabia privind aspecte ale ocupaţiei imperialiste
    By Bilis Ion Iustin in forum 07) Miscarea DACIA - schimbarea paradigmei
    Replies: 0
    Last Post: 20-08-13, 11:16 AM
  2. " Miracolul olandez "
    By Golem in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 07-11-11, 01:30 PM
  3. Ne puteam opri pe Nistru? Ce putea face Maresalul Ion Antonescu - Cauze strategice
    By Cristian Negrea in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 14-10-11, 10:22 AM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •