Results 1 to 4 of 4

Thread: Provincii nsngerate - Romnia era prinsa ntre doua ultimate (cap-II-)

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Arrow Provincii nsngerate - Romnia era prinsa ntre doua ultimate (cap-II-)

    Pe 6 Ian.1918 Sfatul Tarii a trimis pe Ion Inculet la Brest Litovsk sa contracareze acţiunea Ucrainenilor la semnarea păcii de către Rusia. La numai 2 zile, pe 8 Ianuarie 1918 presedintele Wilson a rostit Mesajul celor 14 puncte istorice ce anunţau eliberarea popoarelor din robie pe baza cărora urma sa se instaureze pacea. Incheierea păcii de la Brest Litovsk a dat posibilitate nemtilor sa retragă din trupe si sa le trimită pe frontul din Apus. Si tot urmare acestei "păcii" ucrainenii anunţa independenta s socotind teritoriul lor din Caucaz pana la Carpati.

    Sfatul Tarii pe 24 Ianuarie 1918 a proclamat independenta Republicii Moldoveneşti după ce n jurul Chisnaului se produseseră incidente sngeroase, cadavrele unui general si colonel rus fiind cioprtite de bolşevici care n smulseseră din tren, iar doua zi a fost eliberat Chisinaul.
    In acelasi timp, pe 23 Ian.1918 la Petrograd Trosky declara ca va da sprijin revoluţionarilor de la Odesa conduşi de Cristian Racovschi si M. G. Bujor ca sa răstoarne regimul din Romnia.

    Frămntările din Moldova n legătura cu presiunile germane au dus la demisia lui I. C. Bratianu si numirea generalului Alex. Averescu ca prim ministru. Tot n aceiasi zi bolşevicii au intrat n Kiev (2 Feb. 1918) si au arestat misiunea militară romna condusa de generalul Coanda, pe 9 Feb.).
    Romnia era prinsa ntre doua ultimate: cel al Bolşevicilor de la Odesa cu Racovschi care cereau evacuarea Basarabiei (16 Feb.) si cel al germanilor care ceruse pe 6 Feb. sa nceapă n 4 zile discuţiile pentru pace, iar trupele de cavalerie ale lui Makensen au ocupat au ocupat jud. Hotin pe 12 Feb.
    Ca riposta a declarării independentei Basarabiei de către Sfatul Tarii, bolşevicii de la Petrograd au arestat pe ministrul Constantin Diamandy si la intervenţia Corpului diplomatic din Petrograd a fost eliberat si expulzat.

    Tezaurul romnesc pe 14 Feb. a trecut n mna Consulului general francez, dar Sovietul a socotit confiscat tezaurul si a forţat predarea cheilor. Consulul francez n-a facut-o dect după semnarea unui protocol redactat si semnat n fata consulului american si englez din Petrograd.
    Romnia a fost nevoita pe 5 Martie 1918 sa semneze Preliminariile păcii de la Buftea care au fost foarte grele cu toate ca acceptaseră punctul de vedere al Romniei asupra Basarabiei.
    Cu o săptămna nainte, pe 28 Feb. 1918 Lenin a semnat pacea de la Brest Litovsk prin care cedau Polonia, Letonia, Estonia, Lituania si Finlanda si retragerea din Ucraina pe care imediat au ocupat-o germanii.

    Consiliile judeţene ale jud. Bălti, Soroca au cerut Chisinaului sa se facă de urgenta Unirea cu Tara. Ion Inculet, Pantelimon Halippa si Daniil Ciugureanu au mers la Iaşi pentru a discuta problema cu guvernul si reprezentanţii Antantei. Delegaţia a fost primita foarte călduros de reprezentantul Franţei care le-a spus: "Faceti Unirea ct mai repede posibil... este perfect n vederile presedintelui Franţei Georges Clemenceau..."
    Pe 27 Martie 1918 Sfatul Tarii de la Chisinau s-a ntrunit, discutiile au fost scurte si Const. Stere a fost tranşant:
    "Sa tineti seama ca problema nu priveşte numai destinele noastre, dar n egala măsura si pe acelea ale copiilor noştri si nepoţilor... Cel mai mare păcat a-ti face astăzi daca a-ti permite ca lucrarea sa ramna fara rezultat, pentru ca multe generaţii vor mai trece pnă se va mai ivi un astfel de moment asa de favorabil..."
    BASARABIA A FOST PRIMA CARE A DESCHIS DRUMUL UNIRII PE 27 MARTIE 1918, cu 87 voturi pentru, 3 contra si 36 abţineri.
    Cicerone IONIŢOIU. Provincii nsngerate [C.I.-0043]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 02-04-10 at 10:53 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Treptele spre unire-Zorii eliberării popoarelor se iveau

    La Londra pe 19 Martie 1918 Conferinţa Aliaţilor constata: "Romnia este victima torentului de dominare, iar toate pacile de acest fel (referitor la Buftea), noi nu le putem recunoaşte pentru ca ne propunem ca prin eroism si stăruinţa sa lichidam cu, politica de spoliatiuni pentru a face loc unui regim de pace durabil prin organizarea dreptului." Prin eroism a nceput campania generalului Ferdinand Foch n 1 Iulie 1918 n Champagne care a făcut ca retragerea germanilor sa se transforme ntr-un dezastru pe zi ce trecea.

    Peste un sfert de milion de romni transilvăneni părăsiseră fronturile si peregrinau ntlnindu-se cu fraţii celorlalte naţiuni oprimate, purtaţi de la vetrele lor sa apere un fals conglomerat n plina dezagregare.
    Revoltele izbucnesc ba n Berlin, apoi la Budapesta si completate cu cele din porturile Adriaticei arata tabloul ţi lăsau impresia ca haosul se instalase si n centrul Europei.

    Pe 4 Oct.1918 mpăratul Wilhelm cere armistiţiu urmat de mpăratul Carol al Austriei pe 7 Oct., dar Preşedintele Wilson le răspunde pe 8 Oct.ca nu este posibil atta timp ct trupele lor se afla pe teritoriile guvernelor asociate.

    Prăbuşirea

    Pe 17 Oct. 1917 n Parlamentul de la Viena, deputatul bucovinenilor, George Grigorovici, a anunţat ca "Unirea romnilor e un ideal si o ţinta pe care romnii o vor urmării totdeauna si n veci...
    In noaptea de 17/18 Oct 1918 a nceput revolta n mijlocul armatei de la Budapesta care va duce la schimbarea guvernului după mpuşcarea Iu Tisza.

    Pe 18 Oct. 1918 n Parlamentul de la Budapesta Alexandru Vaida a citit DECLARAŢIA n numele poporului romn anunţnd drepturi egale, ranguri egale si liberi. In aceiaşi zi Preşedintele Wilson anunţa dezmembrarea Austro-Ungariei care cuprindea 17 naţionalităţi.
    Avalanşa prăbuşirii continua pe 19 Octombrie cnd n Parlamentul de la Budapesta, cehii, croaţii, slovenii si srbii anunţa ca se declara independenţi, nemairecunoscnd ca autorităţile austro-ungare sa vorbească n numele lor.
    Prohodirea imperiului ncepută de Vaida Voievod la Budapesta a fost continuata pe 22 Octombrie de deputatul bucovinean Isopescu Grecul care n Parlament a spus printre altele: "...soarta conaţionalilor de pe teritoriu austro-ungar va fi egala pentru toţi..."
    In aceiaşi zi de 22 Oct. Lenin anunţa la Moscova ca monarhia habsburgica se destramă n state naţionale si "pretutindeni bate la uşa revoluţia muncitoreasca". Deja trimisese pe Bela Khun care era amestecat n revolta de la Budapesta si urma sa-l trimită si pe Cristian Racovschi, bulgar de origine, socotit de Trosky reprezentantul social democraţilor romni, ca diplomat la Budapesta după ce nu reuşise sa destabilizeze Romnia.

    Un alt anarhist, amiralul Miclos Horty pe 23 Oct. 1918 a răsculat marinarii din porturile Adriaticei (Fiume, Pola, Triest) mpotriva imperiului austro-ungar.

    Pe 24 Oct. la poalele Alpilor Dolomiti, pe rul Piave n lupta ce a avut loc au căzut zeci de mii de oameni, iar italienii au făcut 400.000 prizonieri pe care i-au dus n lagarele italiene.

    Nici nu se mai putea vorbi de front.
    Romnii deja erau pe drumul Vienei unde Locotenentul Iuliu Maniu mpreuna cu Isopescu Grecul făceau ordine si ncercau sa se impuna ca o forţa organizata si hotarta.
    In Tara Romneasca Bulgarii trebuiau sa părăsească Bucurestiul pnă la 25 Octombrie iar Turcia ncepuse sa depună armele.

    Viena ncetase n acest sfrşit de Octombrie sa mai fie centrul imperialismului sălbatic austro-ungar, el devenise centrul celor 50.000 de romni ntorşi de pe fronturi, care după ce depuneau jurămntul către Consiliul National Romn, primeau instrucţiuni si se ntorceau n Transilvania.
    Aici la Viena răsuna oraşul de pasul cadenţat si vocea moţului care n ritmul lui "Desteapta-te romne" nlocuise valsul Dunării albastre. Ei, moţii, la cererea generalului Straeger Steiger asigurau liniştea vienezilor intraţi n panica din cauza trupelor debusolate ce nu ştiau ncotro sa meargă si ce sa mănnce.
    Generalul Boeriu care devenise secretarul Consiliului National Roman, prin colonelul Herbey asigura legătura cu Aradu unde era sediul instalat, iar Maniu trimetea ca delegaţi la Paris pe Ionel Mocionii si V. V. Tilea pentru legaturi cu Aliaţii, nsărcina pe ministru plenipotenţiar Ioan Erdeli la Budapesta ca sa obtina recunoasterea organizaţiei naţionale si militare a romnilor din Transilvania de către ministrul de război Bartha si sa nu fie siliţi soldaţii sa depună jurămnt pe steagul maghiar, a instituit o Comisie de lichidare care sa reprezinte interesele romnilor din fostul imperiu pnă la numirea unui ministru plenipotenţiar n Viena.
    In capitala Austriei s-a scos ziarul romnesc "Timpuri noi" cu misiunea si rolul de informare si educaţie naţionala a soldaţi lor ce se ntorceau de pe front.

    Iuliu Maniu continund sa-si exercite si misiunea militară ce o primise de la CNR s-a extins atribuţiile si spre Budapesta, Praga si Transilvania n vederea pregătirii preluării conducerii administrative si militare pe care o avea n vedere pentru Unire.

    Cnd guvernul imperial de la Viena a ncercat sa ridice rezervele alimentare de la Praga, muncitorii au declanşat greva generala si după manifestaţii de strada Comitetul National Ceh a proclamat pe 30 Oct. Statul National Ceh si s-a unit cu Slovacia si deoarece soldaţii erau răspndiţi pe front au cerut sprijin lui Iuliu Maniu la Viena care a creat la Praga "Legiunea militară romana" sub comanda lui Alexandru Simion, ajutorul de comandant al Regimentului 2 Braşov punndu-i la dispoziţie si oameni din Reg. 37 Oradea si 51 Cluj.
    Romnii au arestat pe comandantul austriac si au deschis depozitele de armament si muniţie populaţiei pentru a se organiza rezistenta pnă la ntoarcerea ostaşilor. Au stat la Praga ostaşii romni pnă la 26 Noiembrie 1918

    In acest context de anarhie mpăratul Wilhelm fuge pe 28 Oct. 1918 n Olanda unde va abdica.

    Pe 1 noiembrie 1918, ţinuturile poloneze răpite de ruşi si austrieci se unesc si se declara independente sub conducerea generalului Josef Pilsudschi n Statul polonez.

    Bucovinenii deja ncepuseră sa-si rezolve problema mai ales ca mpăratul Ungariei Carol anunţase printr-un manifest federalizarea imperiului, fapt ce nu mai era posibil.
    Ziarul "Glasul Bucovinei" apărut pe 22 Oct.1918 si care adunase intelectualii bucovineni, chiar din primul număr a anunţat convocarea unei Adunari Constituante la Cernăuţi pentru 27 Oct.1917.

    La aceasta data a declarat suveranitatea naţionala si hotaraste unirea cu celelalte ţari romneşti. Aceasta adunare constituanta se mpotriveste orice divizarea a Bucovinei militnd pentru ntelegerea cu toate popoarele conlocuitoare si a ales un Consiliu National format din 50 membri avnd ca preşedinte pe Dionisie Bejan si un guvern din 14 secretari de stat sub conducerea lui Iancu Flondor.
    Iancu Flondor a somat pe guvernatorul austriac al Bucovinei, pe Etzdorf sa predea administraţia guvernului romn ales.
    Acesta a căutat sa cştige timp tergiversnd. Intre timp, n jurul lui 1 Noiembrie au intrat n Cernăuţi circa 700 de ucraineni dezertori din armata austriaca n plina descompunere si sub conducerea unui locotenent Vorobetz au nceput jafurile, crimele si teroarea asupra locuitorilor oraşului Cernăuţi ngrozindu-i prin atrocităţile comise, pretindeau ei, n numele Marii Ucraini din Caucaz la Carpati.

    S-a ntmplat ca pe 3/4 Noiembrie 1918, o companie romneasca din reg. austriac 309 sa dezerteze din Transnistria unde făcea paza după pacea de la Brest Litovsk si sa vina spre Tara pentru a se preda trupelor romne. Compania era condusa de sublocotenentul maramuresan Ilie LAZAR Cu multe peripeţii aceasta companie a intrat n Piaţa din Cernăuţi fara sa ştie ca oraşul este ocupat de trupe ucrainene n debandada.
    Proaspătul guvern bucovinean n fata lipsei unei forte armate de apărare a apelat la Guvernul romn de la IAŞI CARE A APROBAT, ca divizia 8-a de sub conducerea generalului Iacob ZADIG sa plece spre Cernăuţi pentru stabilirea ordinii.

    La compania romneasca staţionata n Piaţa Cernuţilor s-a prezentat prof. Sextil Puscariu care a arătat pericolul ce era asupra romnilor, si faptul ca Iancu Flondor cu guvernul erau ameninţaţi si el era ascuns n Palatul Mitropoliei. In fata acestei situaţii Ilie Lazar s-a pus la dispoziţia bucovinenilor si Sextil Puscariu a adus cţiva tineri bucovineni care i-au dus pe transilvăneni la adăpost pnă a doua zi.
    Avioanele romneşti au zburat asupra oraşului aruncnd manifeste prin care anunţau sosirea lor.

    Intraţi n panica, ucrainenii toata noaptea au jefuit si carat tot ce le cădea la ndemna spre Sniatin. După aceasta "noapte de groaza" s-a aşternut bucuria asupra locuitorilor.

    Iancu Flondor a doua zi nsoţit de Ilie Lazar si 5-6 ofiţeri romni proveniţi din armata austriaca au mers pe la autorităţi sa preia conducerea administrativa a oraşului si regiunii.
    Pe 6 Noiembrie 1918 guvernatorul a predat imperiul (puterea) romnilor, generalul Fischer care conducea jandarmeria si n timpul războiului a mpuşcat foarte mulţi romni s-a predat si promitea baronului Flondor supunere desăvrşita numai sa nu fie mpuşcat.

    In locul generalului austriac a fost instalat locotenentul romn Dan ca sef al jandarmeriei. Mergnd pe drumul preluării puterii, la primărie Iancu Flondor a instalat pe preotul profesor Sandru iar pe edificiu a fost nfipt primul steag romnesc după 174 de ani, de către Ilie Lazar si tnărul bucovinean Nicoara.
    Acesta echipa care preluase puterea, n frunte tot cu Iancu Flondor au n ntmpinarea armatei romne pe care au ntlnit-o la 50-60 km. spre sud, ntr-o mica gara.

    PE 10 Noiembrie, capul coloanei romneşti cu regimentul 29 Dorohoi, de sub comanda colonelului Gheorghiu s-a oprit n suburbia Cernautiului, comuna Ceahor, iar a doua zi, 11 Nov.1918 generalul Zadig Iacob nsoţit de colonelul Rovinaru au ajuns la Casa Naţionala unde erau autorităţile, fiind făcuta o primire extraordinara. Apoi armat a continuat curăţirea terenului pnă la Ceremus si Nistru.

    Ioan Nistor, preşedintele refugiaţilor bucovineni de la Iasi, s-a ntors impreuna cu aceştia pe 23 Noiembrie, cu un mesaj din partea regelui Ferdinand si guvernul Iancu Flondor a cooptat 12 fruntasi din rndurile refugiaţilor, iar Ion NISTOR a fost nsărcinat cu redactarea Actului Unirii.
    Joi 28 Noiembrie 1918 s-a ţinut congresul n sala de marmura a Mitropoliei din Cernăuţi unde 74 de membrii au votat n unanimitate Unirea Bucovinei n vechile ei hotare pnă la Ceremos, Colacin si Nistru.
    La festivitate au participat si reprezentanţi ai polonezilor, germanilor, transilvănenilor din partea Basarabiei au sosit: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan si Vladimir Cazacliu.
    Cicerone IONIŢOIU. Provincii nsngerate [C.I.-0044]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 02-04-10 at 10:28 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Transilvania si Banatul se unesc cu Ţara

    După ce organizase etapele pe drumul Unirii, Iuliu Maniu a plecat spre Arad si n drum s-a oprit la Budapesta a purtat discuţii cu saşii n legătura cu ceea ce se va crea n Transilvania, dar Ungaria nu vrea sa se despartă dect de Slovacia si Croaţia. Guvernul ungar a trimis pentru tratative la Arad pe ministrul Oskar Jaszi care a sosit pe 13 Nov. 1918, tocmai cnd n com. Belis de la izvorul Someşului Cald, la 35 km. sud de Huedin, avusese loc masacrul ngrozitor cu arderea pe rug a 45 tarani romni de către jandarmii unguri bolsevizati trimişi de la Budapesta.

    Discuţia a fost amnata pnă la venirea lui Iuliu Maniu care era pe drum si cnd pe 15 Noiembrie ungurii nu doreau dezlipirea Transilvaniei de Ungaria si au ntrebat prin Oskar Jaszi: n definitiv ce vor romnii, Iuliu Maniu prin doua cuvinte a rezolvat: DESFACERE TOTALA.

    Si asa s-a ntmplat. Pe 20 Nov. Consiliul National Romn a facut declaraţia "Către popoarele lumii" si anunţa Adunarea de la Alba Iulia pe 1 Dec.1918 unde s-a votat de cei 1228 delegaţi: UNIREA CU TARA.
    Au participat si delegaţi de la Bucuresti, de la Chisinau si Cernauti, mplinindu-se ntregirea neamului romnesc, prin Unirea tuturor romnilor din Transilvania, Banat si tara ungureasca.
    Acţiunea de guvernare a Consiliului Dirigent ncepea paralel cu trecerea armatelor romneşti n Transilvania pentru a opri acţiunile devastatoare ale bandelor lui Bela Khun care ucideau pe bieţii tarani romni.

    Cu toate ca prin Armistiţiu ncheiat la Belgrad trupele romne nu puteau nainta dect pnă la Mureş, restul teritoriului fiind ocupat de trupele franceze, n fata atrocităţilor bolşevice, Iuliu Maniu, ignornd dispoziţiile Consiliului suprem aliat, a ncuviintat ca trupele romne conduse de generalul de cavalerie Rusescu de sub comanda generalului Traian Mosoiu sa izgoneasca bandele comuniste. Si romnii nu s-au oprit dect la Budapesta extirpnd flagelul comunist din centrul Europei pe 3 Aug. 1919.
    In acest timp Conferinţa de Pace ne-a impus hotare prin care aproape 2 milioane de romni din nordul Maramureşului, cmpia ungureasca, Banatul srbesc, valea Timocului si din Bulgaria si chiar Transnistria rămneau n afara Romniei. Aceasta a dus la retragerea lui Ionel Bratianu de la Conferinţa de Pace n semn de protest pentru nerespectarea angajamentelor din 4 Aug.1916 luate de Aliata la intrarea n război.
    Politica agresiva a URSS
    Imperialismul rusesc, fie ţarist, fie comunist a urmărit prin provocări sau agresiuni teritoriale sa-si extindă influenta mpotriva vecinilor săi.

    De aceasta pacoste n-a scăpat nici Romnia. Nereuşind provocările din Ungaria si Transilvania, Lenin si Stalin au ncurajat infiltrarea comandourilor si provocarea de incidente sngeroase pentru destrămarea Romniei.

    La Congresul de la Harcov din 1919 acelasi Racovski cu Bela Khun acuzau pe social democraţii din Romnia de trădare si oportunism pentru ca participaseră la Unirea Romniei, după aceia la Congresul III si următoarele tot trădători erau socotiţi pentru ca nu ajutau crearea organizaţiilor clandestine n vederea pregătirii revoluţiei comuniste n Romnia si au creat o filiala, PCR-ul care sa popularizeze problema dezmembrării unor provincii din statul romn, directiva data chiar de Stalin n 1923.

    In scopul urmărit s-a nfiinţat pe 12 Oct.1924 Republica Socialista Autonoma Moldoveneasca incitnd pe basarabeni sa se afilieze si trimiţnd numeroase comandouri ce au eşuat.
    Au fost 22 de infiltraţii comuniste n Basarabia.
    După introducerea terorii n HESS, numai ntre Decembrie 1931 si Martie 1932 au trecut n Romnia peste 1.110 ţărani fugiţi din cauza colectivizării sngeroase n timp ce la Nistru grănicerii au mpuşcat 14 ţărani, au rănit 24 si din Nistru au fost pescuite cadavrele a 9 romni. Exista memoriu a 300 ţărani scăpaţi atunci care protestează asupra tratamentului de exterminare la care erau supuşi de politia ruseasca.

    Pe 26 Martie 1932 Nicolae Iorga vorbind n Parlament la 14 ani de la Unirea Basarabiei a descris sălbăticiile la care erau supusi romnii de pe ambele maluri ale Nistrului.
    Subliniind barbaria ruseasca merita de reţinut Cristian Racovski, cel care a luptat att pentru răsturnarea regimului din Romania si din Ungaria, participnd la vărsări de snge si solicitnd dezmembrarea statului Romn, a fost mpuşcat din ordinul lui Stalin.

    Asemănătoare a fost si soarta lui Lucretiu Patrascanu care a făcut jocul URSS-ului căreia i-a subjugat Romnia.

    Trecnd peste foarte multe aspecte sngeroase ajungem la trgul murdar germano rus din 23 August 1939 după care a urmat evacuarea a zeci de sate din regiunea Liov ocupata de ruşi si concentrarea a numeroase forte armate n Aprilie 1940 n vederea invadării Romniei. Deci totul era premeditat. Iar ultimatumul mincinos de 3 zile din 26 Iunie 1940, nu a fost dect un pretext.
    Ce a urmat este de neimaginat n raporturile diplomatice internaţionale.
    Tot pe 26 Iunie Berlinul anunţa ca Germania este ocupata cu războiul contra Angliei si are nevoie de linişte n Balcani, dar se poate ajunge la o nţelegere prin unele sacrificii ce pot fi compensate prin schimb de populaţie.

    La răspunsul Romniei de prelungire a termenului si de purtat discuţii, Molotov pe 28 Iunie comunica nemulţumirea fata de răspunsul Bucureştiului si anunţa nceperea operaţiunii, adică nceperea evacuării ncepnd de la ora 14 din 18 Iunie 1940 pe o durata de 4 zile. Si chiar n cursul acelei zile URSS ocupa oraşele Cernauti, Chisinau si Cetatea Alba. Restul trupelor vor intrat n 4 zile.
    Mai mult ruşi ncerca impiedicarea retragerii trupelor si n acest interval de 4 zile.

    Pe 28 Iunie rusii provoacă incidente sngeroase la Herta care nici nu figura n zona ceruta de ei pentru evacuare.

    Pe 29 Iunie generalul Mitrea V. si o serie de funcţionari CFR din Cernăuţi au fost arestaţi de sovietici. In aceiaşi zi la Ioveni (sud Chisinau) au fost dezarmate 2 regimente de artilerie. Un alt batalion de infanterie a fost dezarmat la Bălti.

    Pe 30 Iunie se continua dezarmarea unităţilor romneşti la Comrat si Cismilia, Belgradul si Renii ocupate de ruşi iar populaţia ce se evacua maltratata si mpiedicata, iar trenurile oprite.

    La 1 Iunie dezastrul a fost si mai mare. O brigada de cavalerie, romneasca a fost oprita sa treacă Prutul, la Badragi au fost pierderi si ofiţeri capturaţi si făcuţi prizonieri trimişi peste Nistru.

    Si mai grav, pe 3 Iulie rusii au pătruns 20 km. din n Maramureş spre Baia Borsa .

    Actele de barbarie comise de ruşi au nceput din prima zi cnd au pus piciorul pe acest teritoriu si continua de peste 62 de ani.
    Să dăm glas faptelor.
    La Cernăuţi s-a instituit un comitet al poporului sub conducerea lui Sallo Brun şi Glaubach care se proclamase şi primar pe deasupra, pentru a avea mai multă autoritate sovietică. Deţinuţii au fost eliberaţi şi au trecut la acte de terorism mpotriva armatei, dezarmnd-o; mpotriva populaţiei, jefuind-o şi mpotriva autorităţilor, devastndu-le. Şi Catedrala Sf. Nicolae a fost devastată, apoi dinamitată iar "odoarele sfinte batjocorite.

    In aceste ore de groază, de declanşare a bestialităţii sovietice, au fost omorţi: Pădureanu (inspector financiar), Preotescu (inspector), Racoci (directorul nchisorii), Mateescu Constantin, Pascal Nicolae şi Stog (comisari), şeful gării, preoţi şi conducători administrativi.

    La Vijnita (lngă frontiera cu Polonia), şeful sanatoriului a silit personalul romnesc să nu se refugieze n Romnia, iar percepţia din localitate a fost prădată, n timp ce funcţionarii erau schingiuiţi.

    Chişinăul a cunoscut zile de groază sub conducerea lui Steinberg instalat ca preşedinte al sovietului orăşenesc, n trupele care se retrăgeau, populaţia neromnească ce fraterniza cu invadatorii, arunca cu pietre, apă fierbinte şi oale de noapte pline cu murdării.

    Aceiaşi soartă au avut-o studenţii teologi şi funcţionarii ce se scurgeau pe strada Alexandru cel Bun, n căutarea unor mijloace de transport spre tară. Trenurile ticsite cu lume pnă şi pe acoperişuri, plecau cu mare ntrziere. Populaţia era nspăimntată de Etea Biner şi medicul Derevici care ntocmeau liste cu numele acelora cari urmau să fie executaţi de criminalii avocatului Carol Steinberg, care cutreierau oraşul.
    Elevii Liceului militar se retrăgeau amărţi, n timp ce localul n care nvăţaseră, era dinamitat şi aruncat n aer. Oraşul avea un aspect dezolant, ca după trecerea vandalilor. Monumentele de artă erau distruse, edificiile publice şi locuinţele demnitarilor devastate, iar Statuia lui Ştefan cel Mare şi a Regelui Ferdinand batjocorite.

    Biserica Facultăţii de Teologie a fost transformată n dormitor pentru soldaţii sovietici, iar Mitropolia a ajuns sală de dans, n timp ce obiectele preţioase din aur şi argint au dispărut.

    Soroca a trecut prin momente apocaliptice datorită conducerii Comitetului popular instalat de sovietici şi care era format din Minai Flexor, Onac Alexandru, Ion Cutubal, Petre Sfecla (nvăţător) şi Gheorghe Lupaşcu (fost prefect al FRN-ului). Banda acestora a oprit camionul care transporta tezaurul Băncii Naţionale şi l-au prădat.

    Funcţionarii şi preoţii au fost perchezitionati şi mpiedecaţi să se refugieze. Vladimir Mustafa, Gabriel Eustatiu şi Stănescu au fost omorţi după ce au ndurat chinuri bestiale.

    La Tighina locuinţele Romnilor erau devastate de bandele ce cutreierau oraşul ncercnd să mpiedice populaţia să-l părăsească. Elevele Şcolii Normale au trecut prin momente de groază.

    Şeful Staţiei de cale ferată din Căuşani (la sud de Tighina), a fost sechestrat şi terorizat, mpiedecndu-se plecarea trenului, pentru ca să poată fi jefuiţi călătorii ce se refugiau spre punctul de frontieră de la Reni.

    Ciadr-Lunga, comună nstărită aşezată pe traseul Romneşti-Bolgrad, a cunoscut orgia prin chinuirea şi omorrea perceptorului şi notarului din localitate.

    Preotul din comuna Romncăuti, localitate situată la circa 60 Km. est de Hotin, a fost bajocorit şi omort.
    Şeful postului de jandarmi din comuna Abaclia a fost de asemenea omort.

    La Cetatea Albă, preoţii , poliţiştii şi funcţionarii au cunoscut barbaria dezlăntuită de Alexei Burman şi Carol Huma. Eusebiu Popovici, preotul catedralei locale a fost mpuşcate de un anume Zuckerman. Alti preoţi printre care Micanor Maleschi şi grefierul Iosif Ştirbu au plătit cu viata n timp ce se predau bisericile.

    Şirul acestor fărădelegi este nesfrşit.
    Dra de snge nevinovat străbate de la Storojinet trecnd prin Cernăuca, Hotin, Comorova, Trnova, Cotiugeni, Călăraşi, Mănăstirea Ciocrdita, Bulboaca, Sălcuta, Romneşti, Cahul, Bolgrad, Ismail, Chilia Noua, urmele neputnd fi şterse nici de Dunăre si nici de Marea cea Mare care au străjuit hotarul din timpul lui Ştefan.
    Si urme care nu se pot şterge reprezintă si cei respinşi de la repatriere (dintre cei 70.000 care au cerut), si după torturi, mpreuna cu deputaţii din Sfatul Tării, au luat drumul Siberiei.
    Au rămas n schimb bucăţi de "Katyn" pe teritoriu romnesc, n număr de 340 mpuşcaţi n ceafă si cu minile nfăşurate cu srma ghimpata, aruncate n grădina Consulatului Italiei (str. Viilor nr. 125), str. Grenoble nr. 159, descoperite, dar cte alte" zeci si sute de victime zac căci "podit de oseminte si pămntul basarabean".
    Pentru a şterge urmele "raptului" răufăcătorul pe 2 August 1946 a sfşiat prada aruncnd o parte din nord si alta din sud, Ucrainei.
    Si pentru a-si mplini opera de distrugere a Romniei, paralel cu invazia Basarabiei, după modelul aliatului german, ministru rus de la Budapesta ncurajndu-i pe unguri, le declara ca Uniunea Sovietica se "dezinteresează" de Transilvania. Molotov (ministru de externe rus) a promis ungurilor că le va satisface propunerea transferării a 12.000 maghiari din cele 5 sate bucovinene si a dat dispoziţie ca navele ungureşti aflate la Reni si Ismail să primească liber, ca si vasele germane.

    U.R.S.S-ul a fost si n spatele smulgerii Cadrilaterului de către Bulgari (din 7 Sept.1940), mergnd si mai departe, ntrebnd Berlinul dacă ar putea Rusia da aceleaşi garanţii Bulgariei pe care le dăduse Germania.

    Cu ochii mereu ndreptaţi pe teritoriul romnesc a mai răpit 5 insule(Tătarul Mare, Dalerul Mare, Dalerul Mic, Maican si Limba) de pe braţul Chilia si a schimbat talvegul Dunării prin dragare. Deocamdata Germanii i-au asigurat pe Ruşi că nu intervin n incidentele cu Romnia: Herta, Dunăre si repatrierea romnilor din Basarabia.

    La repatrieri se adăuga numărul refugiaţilor care ajunsese la peste 70.000 de romni basarabeni, a căror situaţie se degradase din cauza colectivizărilor si a deportărilor care ncepuseră. Disperarea ajunsese aşa de mare că satele plecau n grupuri masive, mai ales n Bucovina de nord, ca sa treacă n Romnia.
    Masacrul din 1 Aprilie 1941 de la Fntna Albă pe Şiret este grăitor.
    La presiunile ruseşti din ce n ce mai accentuate de recunoaştere a răpirilor, guvernul romn pe 26 Mai a dat următoarele instrucţiuni ambasadorului Gr. Gafencu la Moscova:

    "Domnule ministru, guvernul romn nu este de loc grăbit de a relua negocierile romno-sovietice cu privire la delimitarea liniei de demarcaţie. Intr-adevăr, este mai bine ca rapirea Basarabiei si Bucovinei de Nord să rămnă caracterizata ca un act de forţă, pe care Romnia nu l-a acceptat, dect ca atare. Nu avem nici un interes de a legaliza acest act, oferind sovieticilor un titlu juridic pentru deţinerea acestor provincii".
    Pe 13 Iunie 1941 a urmat un nou val de deportări, si mai masiv, n care au intrat 22 648 moldoveni din Basarabia care au luat drumul Kazahstanului si regiunii Tomsk.
    Dar cum Rusia trădase n 1939 pe Anglo-francezi trecnd de partea germană, acum, pe 22 Iunie 1941 Nemţii i-au trădat pe ruşi lărgind aria celui de al doilea război mondial.

    Cicerone IONIŢOIU. Provincii nsngerate [C.I.-0045]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 02-04-10 at 11:10 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  4. #4
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Transferarea genocidului rus

    Odată cu răpirea Basarabiei si Bucovinei de nord au nceput aceleaşi operaţiuni de exterminare ce au avut loc la răsărit de Nistru si pe teritoriu romnesc. Mulţi romni ce nu se evacuaseră n sfrşitul lui Iunie 1940, văznd urgia ce se abătuse peste ei au ncercat sa treacă clandestin n Romnia. Unii au reuşit dar cei mai mulţi au fost ucişi. Perfidia ruseasca provocatoare care urmarea dispariţia elementului romnesc prin agenţi puşi n slujba ocupantului au ncercat sa ndemne pe unii sa plece pentru ca grănicerii au primit ordin sa-i lase sa treacă nchiznd ochii.

    Astfel, n noaptea de 6/7 Februarie 1941 circa 400 de persoane n majoritate tineri din comunele Buda, Coteni, Boian, Horecea, Corovia si altele din jurul raionului Noua Suliţa si Herţa au ncercat sa treacă Prutul ngheţat. Prin viscol si nameti, fiind vnduţi de cozile de topor au fost reperaţi si grănicerii au tras asupra lor avnd loc un groaznic masacru. Numai 57 de persoane au reuşit sa ajungă n Romnia. Cteva zeci au fost arestaţi si duşi n temniţă de la Cernăuţi. Cei morţi au fost ngropaţi n trei gropi comune, poate si mai multe, din albia Prutului.

    După eliberarea Basarabiei n Iulie 1941 a fost descoperita o groapa comuna cu 107 cadavre care au fost duse si nmormntate n cimitirul din com. Mahala. Restul gropilor comune au fost acoperite de viiturile Prutului din luna Aprilie 1941 si nu s-au mai descoperit. Supravieţuitorii, chiar răniţi au ajuns n temniţa NKVD de la Cernăuţi unde pe 13 Iunie au fost mpuşcaţi si ngropaţi n cimitirul militar din Cernăuţi.

    Măcelul de la Fntna Albă: 1 aprilie 1941


    In satele de pe valea Şiretului Mic au nceput n luna Martie 1941 măsurătorile n vederea nfiinţării colhozurilor iar zvonuri le care circulau anunţau ncorporarea tineretului n armata sovietica n timp ce echipele de activişti ridicau dările pentru stat, maturnd hambarele, si cei ce se opuneau, se zvonea ca vor fi duşi n Siberia.

    Alţii bănuiau ca poate, ca si la nemţi si germani li se va drumul sa plece n Romnia. In aceasta atmosfera, agitaţia a fost mare, si sătenii de prin satele Camenca, Corceşti, Volcinetul Vechi, Patrautii de Jos si de Sus au plecat cu prapori si cruci, ncolonaţi, ca sa depună cerere de plecare la raionul de la Adncată.

    Era sfrşitul lunii Martie 1941.Toata aceasta atmosfera a fost creata de agenţii NKVD-ului, unul din ei - Kobeli Izidor - spunnd ca s-a primit ordin ca cei care vor sa plece sa depună cereri iar unii funcţionari (Reif Guşata si Druciuc Gheorghe) ntocmeau astfel de cereri lund 5 ruble fiecăruia. Aceşti tarani porniţi pe drumul Romniei nu s-au mai ntors. La Suceveni n rugăciunea ce au făcut-o la pornire au implorat: "Asculta Atotputernice lacrimile noastre si ne ajuta sa scăpam de stăpnirea păgna care ne chinuieşte si distruge biserica".

    Coloana a luat-o prin pădure 8-9 km. pnă au ajuns n poiana Varniţa văzndu-se nconjuraţi pe 3 pari de armata. Erau 2500-3500 ncolonaţi pe 2 km. Era cam ora 19 seara cnd a nceput măcelul. Morţii si răniţii ce nu se puteau mişca au rămas pe loc si a nceput vnătoarea după ceilalţi. Arestaţii au fost duşi spre Adncată si Cernăuţi.

    A treia zi a nceput ngroparea celor de pe teren. Erau traşi de cai si aruncaţi n gropi, unii chiar mişcau si peste ei au turnat var. Zona a fost arata si s-au plantat molizi tineri interzicndu-se accesul. Nici azi nu se ştie numărul morţilor. Se vorbeşte de sute. Dar cţi numai Dumnezeu ştie.
    Urmările: proces si deportări masive
    Romnii care au fost porniţi pe drumul spre Romnie au trecut prin anchete dure ala care au participat generalul Jucov si deputatul Hrusevschi. După torturile NKVD-ului care a nscenat procesul au fost condamnaţi prin dosarul 12696/1941 al Trib. militar un număr de 22 tarani .Dintre ei, Grijincu Vasile a lui Ion a fost condamnat la moarte si a murit la Sverdlovsk nainte de pronunţarea sentinţei.

    Restul au fost 16 condamnaţi la cte 10 ani si 5 la 8 ani nchisoare. Din lotul de 22 condamnaţi au supravieţuit doar trei, restul murind la Sverdlovsk exterminaţi prin foame, frig si lipsa de ngrijiri medicale după torturile din ancheta.

    Intre timp se ntocmeau liste cu romnii presupus ca ar fi voit sa plece n Romnia si cu cei presupuşi ca adversari ai URSS si pe 13 Iunie au fost ridicaţi si trimişi bărbaţii n Siberia iar femeile, bătrnii, copii si bolnavii n Kazahstanul de Sud.

    Peste 20.000 de persoane si ce cei din Basarabia au fost deportaţi. Cei nchişi sau răniţi ce ncercaseră sa plece la Lunca si Fntna Alba au fost scoşi, mpuşcaţi si ngropaţi la Cernăuţi.
    Un fapt deosebit de important este răspunsul guvernului romn din 26 Mai 1941 trimis ambasadorului Grigore Gafencu, la insistentele ruşilor de recunoaşterea răpirii ţinutului Herta si a insulelor de pe Dunăre (cinci) printr-un protocol:

    "Domnule ministru, guvernul romn nu este deloc grăbit de a relua negocierile romno-sovietice cu privire la delimitarea liniei de demarcaţie. Intr-adevăr este mai bine ca răpirea Basarabiei si Bucovinei de Nord sa ramna caracterizata ca un act de forţa, pe care Romnia nu l-a acceptat dect ca atare. Nu avem nici un interes de a legaliza acest act oferind sovieticilor un titlu juridic pentru deţinerea acestor provincii romneşti."

    Genocidul mpotriva basarabenilor şi bucovinenilor


    Zi şi noapte, n grupuri mici sau n Valuri uriaşe au fost ridicaţi si condamnaţi n lagăre de exterminare, pe tot cuprinsul Rusiei, pnă n Kamciatka.
    Condamnaţi penal au fost 15.500 n 1946; 21.707 n 1947 si 6.903 in primele luni din 1949. In afara de cei deportaţi.

    In noaptea de 6/7 Iulie 1949 au fost deportaţi peste 35.000.
    Pe 1 Aprilie 1951 deportaţi peste 15 mii de romni.

    Ministrul de interne Kruglov pe 17 Feb.1950 ntr-un raport secret adresat lui Stalin menţiona: "Numărul Moldovenilor deportaţi pentru totdeauna, cu statutul de - colonişti speciali - se ridica la 94.792 persoane.

    La aceste cifre se adaugă si zecile de mii omorţi prin nfometarea organizata n 1946-1947.
    O alta cifra cutremurătoare este cea de 2.750.000 nchişi n anul 1953 la moartea lui Stalin si care se găseau n 500 colonii de munca forţată, 60 complexe penitenciare si 15 lagăre cu regim special, aceştia pe baza nscenărilor judiciare n afara celor 10 milioane deportaţi pnă n Kamciatca.

    Pe 27-03-1953 au fost eliberaţi 1.200.000 dintre condamnaţi.

    Hrusciov Nichita declara pe 24 Februarie 1956, n public: comunismul a provocat n URSS o imensa tragedie, n perioada cultului personalităţii, fara a pune n discuţie responsabilitatea ntregului partid fata de societate, fata de omenire.

    Tragedia nenorocitului sistem comunist s-a resimţit pnă n ce le mai ndepărtate sat si comune ale Basarabiei si Bucovinei. Nu a fost sat sa fi fost trecut cu vederea, dar sa exemplificam cteva:

    BASARABIA: CRUZESTI 139 morţi, MERENI 276 morţi, COTUIGENI 173 morţi, HARTOPUL MARE 159 morţi, FETESTI 235 morţi, LEOVA 290 morţi, CHIPERCENI 178 morţi, CAHUL 418 morţi, CAUSENI 252 morţi, SLOBOZIA 172 morţi, CARACUSENI 440 morţi, DREPTCAUTI 180 morţi, DONDUSENI 220 morţi, LOPATNIC 247 morţi, ULMU 194 morţi, ZAICANI 409 morţi, ORHEI 522 morţi, BALTI 1374 morţi, TIGANCA 63 morţi, CORJEUTI 515 morţi, LARGA 491 morţi, TARNOVA 234 morţi, FALESTI 193 morţi, CIUCIULENI 309 morţi, TICHINA 663 morţi, SOROCA 515 morţi, CHISINAU 2610 morţi; si asa continua cifrele n cele circa 1.000 de localităţi de unde am primit date asupra victimelor comunismului.

    BUCOVINA: MAHALA 602 morţi, GODINESTI morţi 34, MOLNITA morţi 62, OSTRITA 136 morţi, HORBOVA morţi 52, PILIPAUTI 104 morţi, SUCEVENI 109 morţi, CORPACIU 117 morţi, TEREBLECEA 236 morţi, BOIAN 179 morţi, CRASNA 276 morţi, PATRAUTII 192 morţi, MAIDAN 87 morţi. si asa continua cifrele n cele 40 localităţi de unde am primit date.
    De reţinut ca toţi care au făcut parte din Sfatul Tarii ce a proclamat UNIREA din 1918 au fost arestaţi si exterminaţi, iar cei ce reuşiseră sa treacă n Romnia au fost extrădaţi. De asemenea toţi care au deţinut funcţii administrative după 1918, ca primari, notari, jandarmi, administratori financiari si perceptori au fost condamnaţi si exterminaţi.
    După 23 August 1944 teroarea s-a continuat si mpotriva bucovinenilor si basarabenilor care au fost ceruţi de URSS sa fie extrădaţi.


    Fruntaşii Basarabiei au ncercat sa meargă la autorităţi pentru a cere sprijin, dar Gheorghiu Dej nu a primit delegaţia, iar Petru Groza i-a primit dar le-a spus: "Din cauza voastră, a basarabenilor nu putem stabili relaţii bune si sincere cu guvernul URSS"
    Pantelimon Halippa a fost predat ruşilor la 69 de ani si a fost condamnat la 25 de ani munca silnica si rentors n tara după moartea lui Stalin a continuat sa stea n temniţa. Si totuşi după ce a ieşit acest nenfricat luptător s-a adresat preşedintelui Statelor Unite cu un Memoriu, la 24 Ianuarie 1973 ncheind:

    "Fara o justa soluţionare a problemei hotarelor etnice, pace durabila n Europa si n lume nu poate fi aşteptata".
    Dar după 1990?

    Guvernul fesenist creat prin lovitura de stat a lui Iliescu n-a fost n stare sa folosească ocazia oferita de eşuarea punciului de la Moscova si ulterior de prăbuşirea regimului comunist al lui Gorbaciov pentru a obţine rentregirea Tarii prin revenirea Basarabiei si Bucovinei la locul de baştină.

    "Diplomaţia" romna n-a folosit momentul proclamaţiei independentei Republicei Moldova din 27 Aug.1991.
    Iar n 1997 Emil Constantinescu a cedat Ucrainei, nordul si sudul Basarabiei (inclusiv Bucovina, de buna voie si nesilit de nimeni iar parlamentul, ruşinos act, a ratificat.

    Cicerone IONIŢOIU. Provincii nsngerate [C.I.-0046]
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 02-04-10 at 11:24 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Replica-BNR are doua scopuri: financiar si politic
    By Chitu Constantin in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 0
    Last Post: 12-11-12, 12:22 PM
  2. Romnia ntre Yalta şi Potsdam. Capitularea Germaniei
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 16-10-11, 03:25 PM
  3. Europa triburilor - Romania are doua perspective clare de viitor in fata
    By Cristian Negrea in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 0
    Last Post: 20-08-11, 07:21 PM
  4. China vs US: faza a doua ?
    By flavian in forum Alternative: sociale, politice, economice, monetare, energetice
    Replies: 0
    Last Post: 03-06-11, 05:50 PM
  5. Provincii nsngerate-Identitatea istorica a Basarabiei si Bucovinei (cap-I-)
    By Cicerone Ionitoiu in forum Romnii de lngă Ţară
    Replies: 4
    Last Post: 02-04-10, 09:34 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •