Results 1 to 2 of 2

Thread: Ana Pauker şi Gheorghiu-Dej hotărseră soarta Romniei la Moscova

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Ana Pauker şi Gheorghiu-Dej hotărseră soarta Romniei la Moscova

    Generalul Rădescu s-a angajat n guvernare pentru suprimarea miliţiei narmate şi amnarea reformei agrare pnă după ntoarcerea ostaşilor de pe front. Comuniştii au acţionat mpotrivă, socotindu-le acţiuni prioritare şi abordnd şi altele, numai si numai pentru a obstrucţiona activitatea guvernamentală. Lucreţiu Pătrăşcanu, vorbind la Curtea de Casaţie, a subliniat ca prioritate pedepsirea autorilor materiali ai războiului şi pe cei care prin cuvntul şi sfatul lor au constituit un suport moral al regimurilor dictatoriale trecut."

    Punnd astfel problema, o mulţime dintre oportuniştii ce făcuseră jocul dictaturilor au fugit spre stnga, devenind clientela politică a puterii moscovite. Şi tot el, n cor cu ceilalţi acoliţi din guvern, s-a pronunţat pentru reforma agrară imediată. Şi Ion Hudiţă, ministrul Agriculturii, a trecut la ntocmirea Proiectului de reformă agrară, cu comisia formată din Gh. Zne, Gh. Cipăianu, Romulus Zăroni şi Vasile Luca.

    Referitor la avocaţii publici, Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a luat sarcina să-i epureze el, indiferent la ce minister s-ar găsi, şi astfel şi-a mai găsit o clientelă politică. A nceput cu epurarea magistraţilor, anunţnd că se va ocupa imediat şi de cei de la Apel şi a avertizat că pentru Tribunalele populare nu are nevoie de sute de magistraţi.

    n nvăţămnt, Ştefan Voitec s-a plns că la epurarea lui Gheorghe Brătianu se opune Dinu Brătianu, iar Iuliu Maniu i-a făcut o caldă apărare. Va ncepe epurarea şi la studenţi, iar ministrul Voitec a anunţat că la Politehni*că, unde era cel mai greu, au fost primiţi 97 de evrei din 243 de solicitanţi. I s-a atras atenţia să pună accentul pe elementul muncitoresc şi ţărănesc. Voitec s-a plns că are solicitări de nscriere n anul III şi IV de către studenţi fără studii. A reuşit la Medicină să mai bage 80 de studenţi evrei şi, după nfiinţarea Universităţii de la Cluj, se va mai băga un lot. Nu-i putem băga pe toţi la Bucureşti, dar i vom băga n provincie, n condiţii bune de cazare", a dat asigurări Voitec.

    Ajunseseră la sfrşitul anului 1944 şi comuniştii nu reuşiseră să pună mna pe putere. n zilele Crăciunului a sosit la Bucureşti corespondentul Agenţiei Tass", V. Morev, care mpreună cu Lucreţiu Pătrăşcanu şi Vasile Luca au analizat" cauzele ntrzierii. Poziţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu referitoare la criza celui de-al doilea guvern Sănătescu era relevată de Morev:Sarcina partidului constă n pătrunderea n aparatul de stat, n armată şi la sate şi n cucerirea acolo a posturilor de comandă ", iar pentru izolarea lui Maniu: F.N.D. trebuia să facă front cu liberalii." Pătrăşcanu se plngea că popularitatea lui Maniu era n creştere, fiindcă marile manifestaţii organizate de F.N.D., precum şi intervenţia britanică din Grecia" au ngrijorat lumea, care s-a aruncat n braţele lui Maniu ". Tot Pătrăşcanu găsea că o altă cauză a ntăririi poziţiei lui Maniu a fost nlăturarea lui Penescu din Ministerul de Interne, care după părerea luiar fi avut intenţia de a ncuraja o sciziune n P.N.Ţ., prin separarea unei aripi condusă de Mihalache. " Vasile Luca, n schimb, era de părere căRădescu este nemulţumit de dorinţa lui Maniu de a impune guvernului dictatura sa politică " şi ar fi fost gata să demisioneze cnd Maniu s-a opus la arestarea criminalilor de război şi la reforma agrară.

    Rusii continuau cu abuzurile faţă de armata romnă, denaturnd n permanenţă realităţile. Un exemplu elocvent l constituie faptul că circa 400 de soldaţi romni, căzuţi prizonieri la nemţi n luptele de la Tisa, au evadat din lagăr şi s-au predat trupelor sovietice, care nsă i-au socotit şi ei prizonieri. La sesizarea Statului Major Roman - cnd aceştia ajunseseră n tren spre a fi transportaţi n Rusia - ruşii au motivat că soldaţii au fost făcuţi prizonieri n luptă şi nu pot fi eliberaţi. De asemenea, a fost semnalată şi situaţia unor militari romni ridicaţi de prin gări n locul soldaţilor unguri care fugiseră. Ruşii aveau nevoie de număr şi de ct mai mulţi sclavi.

    Nicolae Rădescu, ca prim-ministru, n analiza situaţiei făcută pe 30 decembrie 1944, a subliniat eforturile extraordinare făcute pentru ndeplinirea armistiţiului, acţiune socotită de ameliorare de către Vşinski, iar n ceea ce priveşte continuarea războiului menţiona că n loc de 12 divizii s-au trimis 14 divizii. n ncheierea discursului din 30 decembrie, făcea un Apel către Aliaţi" n vederea legalităţii şi libertăţii, ca să fie ajutat să realizeze condiţii elementare şi indi*spensabile n materie de circulaţie şi transporturi, manifestndu-şi dorinţa că trebu*ie să ncetăm a mai fi nvinşii din 1944 şi să devenim n 1945 partizanii unei victorii comune.

    Salvarea ţării va depinde de ajutorul Aliaţilor." Tot cu ocazia Anului Nou, ntr-un articol publicat n Dreptatea", pe 3 ianuarie, Iuliu Maniu spunea că romnii vor şti să lupte şi acum ca şi n trecut cnd respinseseră naţionalismul-creştin al lui Goga, legionarismul dezechilibrat şi pervers, antisemitismul absurd, frontul carlist, tirania aventuroasă antonesciană", tot aşa acum va lepăda de la sine şi recentele ncercări ale Frontului Patriotic, ale Frontului Plugarilor şi ale altor fronturi, care sunt camuflări străvezii ale Partidului Comunist, menite a fi undiţe pentru a prinde naivi. El a denunţat cu această ocazie şi metoda deghizată prin care comuniştii ncercau să se strecoare la putere, sub haina unor foşti naţional-ţărănişti ca Mihai Ralea şi Anton Alexandrescu.

    Dacă acestea erau luările de poziţii pe faţă n favoarea poporului romn, n schimb liderul comunist Gheorghiu-Dej fugea la Moscova, să-şi consolideze poziţia şi mai mult, pentru a primi indicaţii la linia ce trebuia s-o urmeze, defalcată n două faze: pregătitoare pnă la jumătatea lui februarie, şi de atac după 15 februarie, n vederea acaparării puterii prin forţă. Trupele romne participau cu succes la cucerirea Ungariei, unde se dădeau, la nceput de an, lupte pe străzile Budapestei, oraş pe care Malinovski se lăuda că l-am făcut după asemănarea Stalingradului şi cred că-i vor trebui o sută de ani ca să se refacă la loc".

    Şi Gheorghiu-Dej se lăuda că Moscova i-a sugerat că dacă ar fi n Romnia un guvern n care ei să aibă ncredere, ne-ar da imediat Ardealul, toţi prizonierii şi toată libertatea n interior. La 15 ianuarie, Marele Stat Major comunica primului-ministru că au fost descoperite gărzi narmate şi depozite ale PCR, Uniunii Patrioţilor şi Madoszului (Uniunea Populară Maghiară), n mai multe oraşe din ţară. După ntoarcerea delegaţiei de la Moscova, Gheorghiu-Dej declara ziariştilor pe peronul Gării de Nord că Viitorul Romniei depinde de hotărrea de a urma linia unei sincere prietenii faţă de popoarele Uniunii Sovietice."

    n situaţia tulbure creată, oportuniştii căutau să-şi găsească salvarea. Printre ei cel mai neliniştit n ceea ce priveşte viitorul propriu era Tătărăscu, care din nou bătea la uşa sovieticilor, de data aceasta la Dangulov, urmărind să-i denigreze pe vechii si adevăraţii liberali: n toate declaraţiile mele, m-am pronunţat pentru orientarea către URSS. Aceasta reprezintă baza politicii mele şi, prin aceasta, politica mea diferă de cursul conducerii oficiale actuale a Partidului Naţional-Liberal, care i susţine pe ţărănişti n orientarea lor către puterile occidentale". ntrebat despre ţărănişti, el declara că l consider pe Mihalache ca un om politic capabil şi sunt convins de succesul său n actuala confruntare cu Maniu. " (Timpul a confirmat că disputa a fost un vis de coşmar care-l obseda pe Tătărăscu, ca pe toţi foştii colaboraţionişti).

    Tot cu acea ocazie a mai spus că Maniu rămne unicul dintre fruntaşii politici ai Romniei" cu care el se confruntă ntr-o aprigă luptă de peste 20 de ani. Maniu nu a deţinut niciodată puterea n mod solid şi nu este capabil de o activitate constructivă. n ntreaga sa activitate, el s-a situat n fruntea opoziţiei şi de aceea şi-a făcut capital politic." Caracterul josnic al acestor afirmaţii constă n faptul că au fost făcute n faţa unui străin, care urmărea subjugarea ţării. Şi mai grav, din partea acestui cameleon politic, a fost sugestia lui către noii stăpni, n căutarea cărora alerga:Or, este necesar să facem astfel ca n ţara d-voastră poziţia lui Maniu să nu influenţeze opinia publică despre Romnia. Numai cnd Maniu va fi obligat să se retragă, problema nţelegerii reciproce se va simplifica evident".

    Cu această ocazie Tătărăscu n-a insistat prea mult asupra posibilităţilor de cola*borare cu Mihalache şi a sărit la sfaturile ce i le dădea lui Pătrăşcanu, bănuit că ar putea fi omul nr. 1 n PCR. Mai trziu nu se va sfii să-l blameze pe Lucreţiu Pătrăşcanu, n timpul procesului acestuia, arătnd" acţiunile de trădare ale acuzatului. Este interesant că tocmai un trădător l făcea pe fostul colaborator din timpul regimului comunist, tot trădător. Şi la ultimul cuvnt, revoltat de acuzaţiile nedreptăţile ce i se aduceau, pe care el la rndul lui le adusese altora, Pătrăşcanu a spus tribunalului: Scuip pe toate acuzaţiile ce mi se aduc, inclusiv ale colaboraţionistului Tătărăscu", pe care scuipndu-l, i-a spus: Minţi, porc bătrn!".

    După ce a ieşit de la Dangulov, Gută Tătărăscu a continuat să se facă auzit şi de Moscova şi de uneltele lor trimise n ţară pentru instaurarea unui regim comunist. Devenise clar pentru oamenii politici de la nceputul anului 1945 că el urmărea să devină tovarăş de drum" al barbariei răsăritene. Pentru a-l fixa n istorie, ziarul Dreptatea" a publicat pe 17 ianuarie un articol intitulat: Rolul domnului Tătărăscu n provocarea dezastrului ţării."

    Indicaţiile lui Gheorghiu-Dej aduse de Ia Moscova

    1. ntreprinderea unei acţiuni avnd drept scop căderea guvernului Rădescu şi formarea unui cabinet compus numai din reprezentanţii F.N.D.

    2. Eliminarea din viaţa publică a lui Iuliu Maniu, preşedintele P.N.Ţ.

    3. nceperea propagandei pentru mpărţirea imediată a pămntului.

    Aceste indicaţii au fost transmise ca instrucţiuni către micile grupări create de PCR şi care făceau parte din F.N.D. (după interpretarea populară cei Fără neam şi Dumnezeu"). n şedinţele F.N.D. pnă la sfrşitul lunii s-au prelucrat aceste indicaţii, lăsndu-se argumente n favoarea lor. De exemplu, Vasile Luca socotea că trebuie să turnăm puţină culoare n guvernul ce-l vom face şi nu putem veni acum cu chestiunea că nu recunoaştem factorul constituţional" şi că participarea unor re*prezentanţi ai partidelor democratice, ca Tătărăscu sau Lupu, era necesară pentru calmarea străinătăţii, iar pe plan intern va da ncredere fabricanţilor şi forţelor economice din ţară - că dacă e Tătărăscu şi vor zice că nu se poate pune problema confiscării averilor.

    Referitor la părerile comuniştilor asupra celor doi oameni, tot n cursul şedinţelor, Gheorghiu-Dej l-a etichetat: Lupu, porcul acela bătrn stă acolo şi dovedeşte ncă o dată că locul lui este la cimitir"; iar Vasile Luca spunea despre celălalt: Şi linia lui Tătărăscu o putem combate mine... II putem şi aresta dacă ncearcă să danseze n altă parte." Acestea erau părerile despre tovarăşii de drum". Discutnd posibilităţile declanşării unei crize de guvern, Lotar Rădăceanu sugera n şedinţele F.N.D., ca posibil ca motiv, să se bazeze pe problema agrară sau pe cea alimentară. Pnă la sfrşitul lunii, discuţiile n F.N.D. s-au nvrtit n jurul programului pe care trebuia să-l facă public, n vederea unei guvernări, ce trebuiau s-o obţină folosind forţa şi asupra lui Maniu, care trebuia contrat" cu Tătărăscu. Dar nainte de toate se gndeau la motivele ce ar fi putut sta la baza declanşării crizei, fiindcă spunea Rădăceanu că au mai dărmat" două guverne şi erau să se pomenească cu unul de tehnicieni. Acum trebuia să se ferească să dezlănţuiască o criză din care să nu iasă un guvern al nostru. "
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 11:08 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : Ana Pauker şi Gheorghiu-Dej hotărseră soarta Romniei la Moscova

    n ceea ce priveşte planul de spargere a partidelor, Şerban Voinea spune că au făcut o greşeală n modul cum i-au atacat pe Lupu şi Mihalache. Ct despre Maniu, recunoaşte că e un om cu bun capital electoral, şi ca reprezentant al Ardealului, pe care trebuie să-l izoleze. După ce a nceput să fie atacat Maniu, parcă sunt mai apropiaţi, spunea acelaşi Şerban Voinea. Vasile Luca afirma că, n nsărcinarea avută, a discutat cu dr. Lupu, care a fost de acord cu programul F.N.D. şi gata să acţioneze pe baza lui, promiţnd că urmează să-l convingă şi pe Ion Mihalache. Dar n-a reuşit. Lupu are pretenţia să fie prim-ministru. Acum le venea propunerea să-l aştepte şi pe Maniu, fiindcă Mihalache a propus să discute chestiunea şi cu Maniu. Aşteptarea lui Maniu nsemna diversiune şi deci mpiedicarea chestiunii, după părerea lui Luca. Tot Luca sublinia faptul că o colaborare cu ei depindea de acţiunea de masă a frontului, oblignd aceste elemente opoziţioniste să colaboreze cu forţa cu F.N.D..

    „Acum vedeţi că Partidul Naţional-Ţărănesc, de furie, de isterie, ia poziţie de clasă şi pune clasa burgheză să nu se lase nşelată de program şi de platformă, Program mai ieftin dect cel din trecut - cum spun ei, este o momeală de care clasa burgheză trebuie să se apere." (Vasile Luca)

    Tătărăscu l-a invitat pe Gheorghiu-Dej, după ntoarcerea de la Moscova, l-a felicitat pentru rezultatele obţinute şi i-a expus planul lui, fiind gata să intre n F.N.Ţ) să facă declaraţii scrise n presă, să participe ntr-un guvern, cu condiţia ca acolo să nu fie şi Iuliu Maniu. Şi Vasile Luca spunea: „Cnd membrii P.N.Ţ. au cerut ca Tătărăscu să fie trecut pe liste (la vinovaţi de dezastrul ţării), l-am apărat şi just am făcut pentru că poate că Tătărăscu este mai puţin vinovat ca Maniu.„ (Dar istoria i-a jucat festa lui Vasile Luca, că tovarăşii lui l-au arestat şi a murit tot n nchisoare, ca Maniu). Gheorghiu-Dej i-a luat apărarea lui Tătărăscu, cu toate că apărea dizgraţios n fata opiniei publice, din cauza Tatar-Bunarului pentru că spunea că este gata să ia poziţie mpotriva lui Maniu. Şi a adăugat Gheorghiu-Dej:„ Vă pot declara deschis că la Moscova nu se face deosebire ntre Maniu şi bestiile de Antonescu. Locul lui este aici şi el va fi judecat de popor. Să nu-şi nchipuie că va putea să se ascundă sub masca democraţiei." Aceasta este o dovadă n plus a imixtiunii sovietice n Romnia, dovedind că a stat n spatele nscenării procesului de la Tămădău.

    Celălalt mare vinovat de aservirea Romniei dominaţiei ruseşti, Lucreţiu Pătrăşcanu, a venit cu o altă tactică de sciziune a partidului majoritar: „L-am văzut pe Lupu şi separe că naţional-ţărăniştii vor să facă bloc n spatele lui Lupu, adică să-i facă jocul lui Maniu." (Naivitatea lui Pătrăşcanu n această problemă s-a văzut ntr-un an de zile). Contrazicndu-l asupra atitudinii lui Lupu, Luca a spus că acesta, ntr-o discuţie avută cu el, i-a mărturisit că nu merge cu F.N.D. pentru că aceştia l-ar folosi n scopul ruperii partidului „şi după aceea l-ar da peste gard " şi, conchide Luca, „ Lupu s-ar putea să treacă n fruntea luptei mpotriva noastră".

    Ştefan Voitec se ridică şi spune că o conlucrare cu Tătărăscu este o imposibilitate, fiindcă acesta a fost un mare farsor din punct de vedere politic, nu reprezintă nimic şi nu ar fi nici un succes n lumea muncitorească, fiindcă nu trebuie uitat că, pe lngă Tatar-Bunar, reprezintă Oradea Mare, reprezintă lacheul principal al Regelui Carol, pe acela care l-a dus n alianţa cu Germania, este o experienţă tristă. El acceptă alianţa cu F.N.D. pentru a-şi reface situaţia politică şi ca să iasă la suprafaţă. Şi Lucreţiu Pătrăşcanu insistă ca Tătărăscu să fie folosit ca un instrument foarte bun mpotriva lui Maniu. El va trebui totuşi păstrat ca o rezervă, cum crede Gheorghiu-Dej, şi chiar mai mult:

    „Eu nu mă uit la Tatar-Bunar, mă uit la ce ar putea face Tătărăscu, la ceea ce l-am determina noi să facă n interesul F.N.D. Dacă Maniu a vrut să-l pună n fruntea criminalilor de război, trebuie să aibă şi a avut un motiv serios ca să scape de acest tip nedelicat pentru el, de acest adversar periculos... Eu rog pe tovarăşii noştri să-şi revizuiască poziţia şi să ncepem acţiuni de tratative cu grupuri, sau persoane izolate pentru a disloca de jos n sus Partidul Naţional-Ţărănesc, pentru ca elementele izolate să intre n F.N.D. şi să adncim procesul de dezagregare la care s-a pretat P.N. Ţ. şi să spargem noi frontul lor, aşa cum am hotărt noi, dar nu ei să spargă frontul nostru.''

    Tocmai cnd aveau loc aceste discuţii n F.N.D., mai mult pe problema găsirii de oameni de suprafaţă spre a-i ajuta, n loc să discute programul, atunci n Consiliul de Miniştri din 29 ianuarie 1945, subsecretarul de Stat Virgil Solomon a cerut arestarea lui Gheorghe Tătărăscu şi judecarea lui drept criminal pentru dezastrul ţării.

    Preocuparea impusă de Dej, după venirea de la Moscova, era căutarea de „mijloace" prin care să lovească n Partidul Naţional-Ţărănesc, ştiindu-l că este cel mai puternic, şi că va susţine pe primul-ministru n acţiunile de salvarea ţării, contrar obiectivului lor de a dărma şi acest guvern.

    Un străin face portretul lui Iuliu Maniu

    n timp ce unii fără neam şi Dumnezeu l atacau pe ctitorul Romniei Mari, repre*zentantul guvernului american de la Bucureşti, Burton Y. Berry, n raportul pe care l nainta pe 15 ianuarie la Washington, vorbind despre situaţia din Romnia, comunica: „Unicul partid cu cea mai puternică influenţă politică din ţară este astăzi Partidul Naţional-Ţărănesc. Această poziţie este, după cum se recunoaşte, datorită locului pe care domnul Maniu l ocupă n opiniile poporului romn. Chiar opozanţii lui i admiră cu invidie integritatea, simplitatea şi strania sa abilitate politică, care l clasifică ncă drept cea mai proeminentă figură politică din ţară. Priza pe care el o are şi acum la public s-a bazat pe fuziunea dintre concepţia naţională romnească şi aceea a covrşitorului element ţărănesc al ţării.

    Cu tot respectul pentru cei trei locţiitori ai lui, care acţionează ca un comitet executiv cnd el lipseşte din Bucureşti, domnii Ion Mihalache, Nicolae Lupu şi Mihai Popovici, este recunoscut de toată lumea că lor le lipsesc calităţile şi poziţia pe care le posedă domnul Maniu, necesare n acest moment partidului... Şefii de partid se bizuie att de mult pe domnul Maniu, nct se ştie că el s-a plns că atunci cnd el este plecat din Bucureşti nu se face nimic şi că i se cere permanent sfatul n chestiuni mărunte prin mijloace cum ar fi telefonul sau mesageri speciali... n problema minorităţilor, dl Mihalache a spus că minorităţile etnice trebu*ie să aibă toată libertatea, cu condiţia ca ele să nu devină un instrument al ţărilor străine pe pămntul patriei lor adoptive. ...

    n cel mai delicat punct, acela de a ataca pe comuniştii romni fără a ataca Uniunea Sovietică, domnul Maniu a indicat calea. El a spus că Romnia trebuie să se opună oricărei ncercări de a identifica Partidul Comunist Romn cu Rusia Sovietică. Partidul Naţional-Ţărănesc se poate diferenţia prin opiniile şi programul său de orice partid politic din ţară, dar aceasta nu-l mpiedică să-şi menţină orientarea tradiţională a politicii externe, o orientare la care nu a renunţat niciodată de la nceputurile sale pnă astăzi. "

    Este interesant acest minunat portret făcut de un diplomat, la faţa locului, n comparaţie cu poziţia Moscovei, subliniată de Gheorghiu-Dej, mai sus, prin ameninţarea că Maniu „ nu se va putea ascunde sub masca democraţiei" - hărăzindu-i cu doi ani nainte soarta.

    Agenţia „Reuter" a transmis pe 18 ianuarie, din discursul lui W. Churchill, punctul de vedere asupra Romniei: „ Soarta a decis ca Anglia să ia parte şi să decidă asupra chestiunilor din Mediterana şi din Orientul Apropiat...Recent, Bulgaria şi Romnia au trecut sub controlul autorităţilor militare sovietice. Secretarul de Stat al afacerilor străine, atunci cnd a fost la Moscova, a ajuns la o nţelegere cu Mareşalul Stalin, potrivit căreia Marea Britanie şi Uniunea Sovietică vor urmări o politică comună n aceste două ţări. Această nţelegere nu ridică nici o chestiune a mpărţirii teritoriilor sau a stabilirii unor sfere de influenţă după război. Scopul este de a evita n cursul acestor zile critice orice fricţiuni ntre marii aliaţi. Eu am schimbat personal, n numele guvernului britanic, telegrame cu mareşalul Stalin asupra dificultăţilor care se ridică şi asupra a ceea ce trebuie făcut pentru evitarea lor. Permanent preşedintele Roosevelt a fost informat. "

    Ctă diferenţă ntre ceea ce se spunea n discurs şi realitatea din Romnia, unde ţara era lăsată la discreţia ruşilor şi aşa va rămne, după cum vom vedea, o jumătate de secol, cu urmările ce vor fi nregistrate după aceea. Dar trgul fusese făcut din octombrie şi ţăranul romn rămăsese lăsat pradă nchisorilor de exterminare din Rusia sau Romnia şi aruncat, ce mai rămăsese din el, prin „colhozurile" romneşti - nu contează ce nume li s-a dat.

    La Moscova, Ana Pauker şi Gheorghiu-Dej hotărseră soarta Romniei. Raportul informativ al filialei de la Bucureşti a Biroului american pentru informaţii strategice pri*vind pregătirile n vederea instaurării unui guvern democratic, comunica la Washington pe 30 ianuarie, din discuţiile cu un prieten al lui Lucreţiu Pătrăşcanu, că la Moscova s-a discutat impunerea unui nou guvern care-i va elimina din viaţa politică pe Iuliu Maniu şi adepţii lui Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker vor contribui la această campanie de schim*bare guvernamentală. Din altă sursă comunistă s-a anunţat pe 1 februarie o mare demonstraţie pentru demascarea guvernului care va cădea. Vina pentru rezultatele slabe n ndeplinirea armistiţiului va fi aruncată pe P.N.L. şi P.N.Ţ., demascaţi ca sabotori.

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-068)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Marirea si decaderea Anei Pauker-Partidul Comunist Roman, cap-I-S5
    By Dicomes in forum Raportul Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste
    Replies: 0
    Last Post: 30-05-12, 03:31 PM
  2. Conferinta de la Moscova (16-25 decembrie 1945) si consecintele ei
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 21-10-11, 09:35 AM
  3. Moscova discuta de pe pozitii de forta. Trupele U.R.S.S. prezente ...
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 21-10-11, 09:28 AM
  4. Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, 12 septembrie 1944 - Viaţa politică
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 19-02-11, 09:04 AM
  5. Epoca Gheorghiu-Dej
    By Transylvanus in forum Republica Populară Romnă -1947-1965
    Replies: 0
    Last Post: 28-03-10, 02:51 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •