Results 1 to 1 of 1

Thread: Legionarii la comunişti erau buni, la ţărănişti erau fascişti

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Legionarii la comunişti erau buni, la ţărănişti erau fascişti

    Pe 29 august, legionarii au făcut un Apel" n care printre altele subliniau: ....Recunoaştem schimbările ce se produc şi ne dăm seama că n faţa lor nu putem rămne indiferenţi. Se anunţă că - Garda de Fier - organizaţia noastră politică se desfiinţează, foştii membri sunt ndemnaţi să se nscrie n oricare din partidele Blocului Naţional Democrat, sub ndemnul conştiinţei."

    Presa comunistă din URSS şi acoliţii lor din Romnia scriau de zor şi atacau pe Iuliu Maniu că intenţiona să legalizeze mişcarea legionară. Iuliu Maniu declara:Şeful mişcării legionare rămas n ţară, mpreună cu av. Horaţiu Comaniciu, prof. Ion Costea şi alţii, mi-au declarat n ziua de 16 decembrie 1942, n numele organizaţiei din care făceau parte, că s-au convins că mişcarea legionară se află pe un drum greşit. Mi-au declarat că sunt hotărţi a schimba hotărrea lor politică şi a păsări orientările de pnă acum, recomandnd organizaţiilor lor să se desfiinţeze, lăsnd singuraticilor legionari să aleagă liberi acţiunea politică pe care vor s-o mbrăţişeze. I-am sfătuit să nu facă nimica deo*camdată, să stea retraşi, evitnd orice manifestări individuale, sau colective, şi să nu facă nici o declaraţie publică."

    Imediat după 23 august 1944 Iuliu Maniu i-a spus lui Comaniciu: E cazul acum, că hitleriştii nu mai sunt n ţară, să mărturisesc tuturor venirea Legiunii alături de democraţia romnească, ncă de acum doi ani."

    Pe 29 august, legionarii au făcut un Apel" n care printre altele subliniau:Recunoaştem schimbările ce se produc şi ne dăm seama că n faţa lor nu putem rămne indiferenţi. Se anunţă că - Garda de Fier - organizaţia noastră politică se desfiinţează, foştii membri sunt ndemnaţi să se nscrie n oricare din partidele Blocului Naţional Democrat, sub ndemnul conştiinţei."

    Pe 29 august 1944, Iuliu Maniu, ntr-o scrisoare publicată n Dreptatea", spunea că i s-a adus la cunoştinţă de unii membri autorizaţi ai Conducerii mişcării legionare de mai mult de doi ani, că au luat decizia de a revizui orientările de politică externă şi internă a grupării lor: Proclamaţia d-voastră arată n mod perfect sentimentele patriotice şi pline de nţelegere pentru idealurile democratice ce ies biruitoare din această luptă şi pentru concepţia de justiţie socială ce este religia n această lume, a timpurilor ce trăim. Pentru toate aceste raţiuni eu cred că toate energiile pline de valoare ce s-au grupat n jurul Mişcării ar face mai bine de a ncerca să se alăture altor grupări politice, aşa cum conştiinţa şi convingerile lor le dictează. " Acesta a fost punctul de vedere al lui Iuliu Maniu, ca - democratic şi după conştiinţă - fiecare să meargă unde va crede de cuviinţă.

    Iată şi punctul de vedere comunist, spus răspicat prin cei mai autorizaţi emisari ai lui Stalin, trimişi n Romnia s-o subjuge: Ana Pauker, n discursurile ei ţinute n faţa demonstranţilor, n timpul prezenţei n ţară a lui A.L Vişinski:Cnd spunem legionar, cnd spunem fascist, nu nţelegem aşa cum nţeleg unii domni din actualul Guvern şi din trecutul Guvern. Nu nţelegem muncitorul, funcţionarul, ţăranul, care n dorinţa lui de o viaţă mai bună şi-a plecat urechea la nşelători, pe care i-a crezut că-i vor binele. Nu nţelegem pe acela care, neluminat ncă la minte, s-a lăsat nşelat. Nu, Muncitorul, ţăranul, funcţionarul care căutnd binele a mers pe o cale greşită, lăsndu-se nşelat, acela este FRATELE NOSTRU al tuturor. Cu el mpreună mergem la bătălie, cu el mpreună distrugem pe acei nşelători şi răufăcători fascişti care i-au stricat lui şi ne strică nouă, tuturor."

    Iar Vasile Luca şi el i ncurajează pe foştii legionari, lundu-le apărarea:Ministerul de Interne arestează pe muncitorii şi ţăranii care au mbrăcat odată cămaşa verde, dar nu-i arestează pe conducătorii legionari."

    Alte declaraţii binevoitoare n sensul acceptării celor ce vin la ei" au făcut şi Gheorghiu Dej, şi Lucreţiu Pătrăşcanu. Ecoul s-a simţit imediat. S-au făcut nscrieri, au pornit n marş şi preoţi cu crucea-n frunte", urcndu-se chiar pe scaunul ministerial. Şi unul A. Vojen, onorat de Ana Pauker, a cinstit-o şi el pe ea, nlesnind pe cei ce făcuseră o cauză străină" cu hidra fascistă, ca să ncheie Pactul Pătrăşcanu - Ana Pauker, Teohari Georgescu". Iar Maniu rămnea mereu cel ce făcea jocul fasciştilor", cerndu-i-se chiar moartea pentru aceasta, după cum vom vedea. Cei ce se ncolonaseră şi mergeau din miting n miting vor rămne buni tovarăşi de drum, pnă după arestarea lui Maniu, cnd le va veni rndul să fie judecaţi pentru că se infiltraseră n snul mişcării muncitoreşti, s-o saboteze. A urmat epurarea unei bune părţi dintre ei, şi trimitea prin nchisori. Istoricii trebuie să-şi revizuiască directivele primite pnă n 1989 şi să-i redea lui Maniu ce i se cuvine: Demnitatea.

    Cererea de audienţă sau denunţarea fratelui"

    Pe 30 noiembrie 1944, ficţiunea politică Partidul Socialist-Ţărănesc" a fuzionat cu Frontul Plugarilor, deci doi aviatori politici şi-au dat mna: Groza cu Ralea. Pentru a profita de prezenţa n ţară a trimisului Moscovei, Mihai Ralea a solici*tat audienţă şi Vişinski consemna pe 6 decembrie, n scrisoarea trimisă lui Molotov: Astăzi, l-am primit, la rugămintea sa, pe Ralea. El mi-a povestit cu plăcere şi "amănunţit diverse fapte ce ţin de situaţia politică din Romnia."

    Şi a nceput cu turnătoriile, cum o făcuse Lucreţiu Pătrăşcanu, ntre patru ochi, la Moscova. Şi Ralea i-a spus că Rădescu l-a contactat şi i-a propus să intre ntr-un guvern fără comunişti, mpreună cu Groza, dar Regele n-a dorit acest lucru. I-a precizat lui Vişinski că Regele este nconjurat de persoane influente şi reacţionare precum: Ştirbei (prietenul lui Maniu), Strcea, Ausschnit, Niculescu-Buzeşti. Ralea consideră că ultima criză guvernamentală este opera lui Maniu, pe care el l caracterizează ca pe un opoziţionist şi intrigant de profesie." (Uitase că umblase după Maniu ca să-l reprimească n P.N.Ţ., fiind dispus să dea orice declaraţie i-ar fi cerut.) Ralea priveşte cu optimism rezultatele luptei la ţară ale F.N.D. mpo*triva lui Maniu. Cea mai mare parte dinamică a liberalilor l urmează pe Tătărăscu, care poate fi folosit drept adversar al lui Maniu. "

    Tot n aceeaşi zi de Sf. Nicolae, Lucreţiu Pătrăşcanu, din proprie iniţiativă, s-a dus la S. P. Kirsanov, locţiitorul şefului Secţiei Politice a Comisiei Aliate de Control, spunndu-i printre altele că guvernul Rădescu reprezintă un pas napoi n raport cu guvernul precedent al lui Sănătescu. Criticnd tactica PCR a adăugat: Noi nu avem o politică. Acţiunile noastre cuprind elemente ntmplătoare, inconsecvente şi ntructva isterice. Am nce*put prematur ofensiva contra guvernului. Mai potrivit era să folosim posturile deţinute n guvern pentru izolarea lui Maniu, ndepărtarea din prejma sa a naţional-liberalilor şi cştigarea organizaţiilor locale ale Partidului Naţional-Ţărănesc." Lucreţiu Pătrăşcanu s-a plns şi mpotriva tovarăşilor Ana Pauker şi Vasile Luca, veniţi din URSS.

    Dezlănţuirea comuniştilor se ndrepta şi contra lui Dinu Brătianu, fiindcă şi preşedintele P.N.L. adresase lui Vişinski un memoriu cu privire la ncălcările Convenţiei de Armistiţiu de către ruşi (27 noiembrie). Sub ameninţarea executării condiţiilor de armistiţiu, Vişinski a stat o lună de zile, timp n care s-au instalat două guverne, şi a căutat tot timpul să se informeze asupra celor mai bune metode de a crea o bază trainică n Romnia, ce trebuia să devină o trambulină pentru Balcani, de unde trupele sovietice, aprovizionate şi cu alimente şi cu carburanţi, să poată deschide drumul pnă la Adriatica. De aceea era nevoie de instalarea unui guvern dominat de comunişti n Romnia - pentru asigurarea politicii strategice a Kremlinului.

    n Bulgaria vecină, după baia de snge a schimbării paşnice", n Frontul Patriotic au nceput fricţiuni ntre agrarieni şi comunişti, folosindu-se tot metode violente pentru a se asigura dominarea marionetelor moscovite.

    n Iugoslavia au căutat să-şi impună deocamdată preponderenţa prin Tito, care avea şi el planurile lui, iar n Albania, prin mijlocirea lui Tito, a reuşit să se impună Enver Hodja cu regimul lui comunist ce va crea dificultăţi Moscovei.

    Un Front Naţional Ungar al Independenţei, din Ungaria, a venit impus de la Moscova, după discuţiile avute acolo, n timp ce la noi se termina criza Sănătescu cu nceperea alteia, cu generalul Rădescu, sub privirile lui Vişinski.

    Generalii hortyşti erau invitaţi la guvernare. Celor ce discutau instalarea la Budapesta, Stalin le-a spus: Ar fi trebuit subliniat mai puternic apărarea proprietăţii private şi dezvoltarea iniţiativei particulare. Formule mai flexibile. Mai ales declaraţi clar că proprietatea privată rămne. La fel ca manifestul polonez Vorbiţi mai flexibil despre epurarea aparatului administrativ. Nu fiţi zgrciţi cu cuvintele."

    n acest timp, polonezii trăiau o tragedie. Ei, ca şi romnii care apăraseră secole de-a rndul cultura occidentală de barbaria răsăritului, erau bruscaţi de Churchill iar Mikolajczyk, şeful guvernului din exil, s-a văzut nevoit să cedeze presiunilor anglo-americane. Şi popoarele eliberate" continuau să se bată cu cuvntul, singura armă ce le mai rămăsese, aşteptnd adevărata eliberare, n speranţa căreia vor fi măcinate cteva generaţii.

    De la Moscova, Lucreţiu Pătrăşcanu fusese prelucrat ca pe toate căile să distrugă alianţa democrată ţărănist-liberală şi mai ales pe Maniu. n toate discuţiile pe care le va avea cu conducătorii Moscovei, la cererea lui, ntotdeauna va aduce vorba de Maniu. n procesul care i-a fost nscenat de foştii lui tovarăşi, s-a apărat tot cu acţiunea ce a dus-o tot timpul mpotriva lui Maniu.

    Astfel, n declaraţia din timpul anchetei, pe 18 noiembrie 1949, se justifică precum că ntr-un document cerut de Secretariatul Partidului n noiembrie 1944, pentru a fi nmnat lui Vişinski, el susţinea ca partidul comunist să utilizeze din plin guvernele de colaborare, pentru a pătrunde n masa micii burghezii săteşti, dar şi a celei orăşeneşti, izolnd pe cei mai serioşi adversari ai noştri, pe Maniu şi acea parte a conducerii P.N.Ţ. care-l urmează. Am propus deci o colaborare temporară cu liberalii, care să ducă, ntr-un prin stadiu, la izolarea şi slăbirea poziţiilor lui Maniu, atunci adversarul nostru nr. 1. Odată cu formarea unui guvern cu liberalii, am ncercat o spărtură la P.N.Ţ. (cu dr. Lupu sau alţii) aşa nct aici să aducem o slăbire a poziţiilor lui Maniu"

    Uita să se laude şi cu faptul că sub conducerea Ministerului de Justiţie de către el s-a făcut nscenarea procesului lui Iuliu Maniu şi că el a fost ţinut la Minister pnă ce Maniu a fost condamnat, spre satisfacerea dorinţei lui. Şi la scurt timp după aceas*ta, drept mulţumire, tovarăşii de drum i-au hărăzit aceeaşi soartă pe care o hărăzise el celui ce-l ajutase financiar n timpul prigoanei" de la Poiana Ţapului.

    După solicitarea aprobării lui Vişinski pentru a fi atacat Iuliu Maniu, imediat au răsărit la comanda lui oportuniştii, cei lipsiţi de caracter şi politrucii, care au nceput să umple coloanele ziarelor cu articole, care mai de care demne de dispreţ, pentru a injuria şi denigra activitatea de o viaţă a liderului P.N.Ţ., pusă numai n slujba ţării. Astfel printre necugetaţi, mnuitori numai ai minciunii, s-au numărat: Silviu Brucan, Miron Constantinescu, Nicolae Moraru, Tudor Olaru, Leonte Răutu, Zaharia Stancu, Nicolae Bellu sau alţii, deveniţi trădători, din P.N.L. şi P.N.Ţ., precum A. Munte, Constantin Jales.

    n acelaşi timp, ziarele ce combăteau abuzurile erau suspendate (exemplu Curierul", unde director era Augustin Popa, sau Alba Iulia", care fusese prezent n luptele pentru unitatea naţională nainte de 1918) sau, n altele, articolele apăreau masacrate şi de multe ori apărea locul alb, ca n foarte multe numere din cotidianul P.N.Ţ- Dreptatea". Normal era să te plngi Comisiei Aliate de Control", care n realitate era sovietică; ea a acţionat după bunul plac sovietic. Reprezentantul american, generalul Rortland Van Rensselaer Schujler, caracteriza Comisia ca avnd parfum sovietic". Americanii şi englezii erau figuranţi, pnă şi vizele de ieşire din oraş, n special pentru vizite n zone tulburi din punct de vedere politic" li se dădeau de autorităţile aliate" sovietice.
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 10:43 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Basarabia : Comuniştii pregătesc o lovitură de stat la Chişinău?
    By Vasile Nicovală in forum Romnii din Basarabia (Moldova Orientala)
    Replies: 0
    Last Post: 05-04-13, 09:19 AM
  2. Războiul comuniştilor mpotriva cărţilor
    By Arhaeus in forum Controlul si manipularea psihologica a populatiei
    Replies: 0
    Last Post: 29-04-12, 07:36 AM
  3. Mişcarea Dacia şi... legionarii
    By Ţeavă Gheorghe in forum 07) Miscarea DACIA - schimbarea paradigmei
    Replies: 0
    Last Post: 19-11-11, 06:52 PM
  4. Paradox. Controversaţii lideri comunişti au fost regretaţi att de susţinătorii lor..
    By Rarden-37 in forum Teme de actualitate: investigaţii, documentare, dezvăluiri
    Replies: 0
    Last Post: 13-11-10, 09:11 AM
  5. Politica de destabilizare a Romniei după Marea Unire prin agenţii comunişti
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 0
    Last Post: 07-11-10, 05:09 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •