Results 1 to 2 of 2

Thread: Comunistii n guvernul Sanatescu 2, cu Frontul Naţional Democrat

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Comunistii n guvernul Sanatescu 2, cu Frontul Naţional Democrat

    După crearea Frontului Naţional Democrat (denumirea de front" este specifică pentru formaţiunile comuniste din toate ţările subjugate sau unde reuşiseră să se infiltreze prin propagandă marxistă), front njghebat din tot felul de formaţiuni dirijate de comunişti, inclusiv partidele social-democrate ce vor fi nghiţite tot de comunişti, au nceput manifestaţii de stradă mpotriva guvernului, proferndu-se tot felul de lozinci: Jos hitleristul Aldea!" (Ministrul de Interne), Jos guvernul Sănătescu!", Jos legionarii!", Jos fasciştii!", Jos Blocul!", Jos criminalii de război!", Jos..." toţi, numai Jos colaboraţioniştii" nu strigau, fiindcă aceştia trecuseră la comunişti.

    Se petreceau lucruri incredibile. De exemplu, tot Lucreţiu Pătrăşcanu, capul de lance" comunist, pe 21 octombrie anunţa prin Scnteia" că a demisionat Guvernul Sănătescu şi n faţa lui şi a lui Titel Petrescu cererea a fost scrisă şi naintată de general Regelui, ncă din dimineaţa de 20 octombrie. Toată lumea a rămas consternată, fiindcă nimeni nu a văzut sau auzit aşa ceva.

    Deci minciunile şi şantajul folosite de comunişti erau la ordinea zilei......Consiliul de Miniştri şi continua activitatea şi chiar n ziua aceea a luat măsuri pentru organizarea ceremoniilor prilejuite de eliberarea Ardealului şi a trimis ordin scris, prin Ministerul de Interne, tuturor comunelor să constituie obşti pentru propunerea de primari, după dorinţa majorităţii dar şi cu o garanţie morală desăvrşită".

    Guvernul britanic, prin ambasadorul de la Moscova, Archibald Clark Kerr, l-a nştiinţat pe ministrul de Externe Molotov că este preocupat de posibilitatea transformării divergenţelor politice din Romnia ntr-un conflict intern, nsoţit de ciocniri armate", fiind informat că autorităţile sovietice au emis ordinul de dezarmare a tuturor detaşamentelor romne provizorii, dar autorităţile romne nu au reuşit realizarea acestui obiectiv, n special a formaţiunilor cunoscute drept Garda comunistă." (26 octombrie 1944).

    Partidul Naţional-Ţărănesc a hotărt să convoace o mare adunare populară n Bucureşti, pe 29 octombrie, pentru a dezbate Programul Partidului enunţat de con*ducere. A fost o manifestaţie extraordinară, cu peste o sută de mii de oameni, veniţi şi de la ţară, cu care alegorice şi costume populare, care n acea zi de duminică au ocupat" Bucureştiul. Pe toate intrările oraşului veneau cu miile membri şi simpatizanţi pentru a asculta cuvntul conducătorului partidului. Au făcut o impresie deosebită ţăranii din comuna Dudeşti-Cioplea, conduşi de Costică Brnzoi. Sălile cinematografelor Scala şi ARO erau pline, iar de-a lungul bulevardului, de la Uni*versitate pnă la Academia Comercială, organizatorii au fost nevoiţi să pună cteva difuzoare, fiindcă arterele principale erau blocate de prezenţa manifestanţilor. Discursurile s-au ţinut n sala cinematografului ARO. După discursul lui Iuliu Maniu şi al fruntaşilor partidului a urmat expunerea lui Ion Mihalache despre Programul Partidului concretizată n STATUL ŢĂRĂNESC".

    Acum cteva remarci asupra expunerii proiectului-program: Şi iată-ne n faţa noilor şi marilor probleme ale neamului, stnd pe vechea noastră poziţie, a instinctului naţional şi a ecoului pămntului şi străbunilor noştri şi n politica externă, şi n politica internă. Prin Stat Ţărănesc nţelegem noul Stat muncitoresc al viitorului, cu specific naţional al muncii romneşti, al structurii economice, sociale şi spirituale a naţiunii romne, Stat ce vine n locul Statului capitalist bancar. Stnd pe baza proprietăţii individuale, n marginile n care e legitimată prin muncă şi ndeplineşte funcţia socială impusă de primatul interesului colectiv, stnd pe baza treptatei etatizări n industrie, ca mijloc radical de a nlătura exploatarea muncii romneşti şi decalajul de preţuri n dauna muncii agricole."

    Şi după ce a trecut n revistă toate sectoarele vieţii statului, cu soluţiile preconizate, Ion Mihalache a completat numele şi imaginea Statului Ţărănesc: ... fireşte că numele complet al unui astfel de Stat ar putea fi: - Statul muncitoresc al ţăranilor, al muncitorilor şi al păturilor producătoare ce nu trăiesc din exploatarea capitalistă."

    Partidul Naţional-Ţărănesc vine liniştit ca un fluviu cu debit constant, ce porneşte cu izvoarele sale permanente din stnca de granit a neamului şi-şi duce apele să fructifice ogoarele ţării şi munca plugarilor. Cu o energie latentă a valurilor sale, el va nvrti la un mal roata morii care va măcina pentru flămnzii ce de mult aşteaptă, iar la celălalt mal va mişca roata uzinelor care vor mbrăca pe cei goi, primenind totodată atmosfera, ca ţara să respire aer proaspăt şi curat, cu adncul plămnilor ei dornici de viaţă nouă." Ion Mihalache şi-a ncheiat discursul n ovaţiile prelungite şi repetate, fără să fi fost nevoie să spună vreodată jos comunismul".

    A doua zi, n articolul de fond al Scnteii", ing. Pavel Chirtoacă califica pro*gramul expus de Ion Mihalache ca o manevră de diversiune". Şi tot Scnteia" din 1 noiembrie scria că radio Moscova, n cadrul unei emisiuni, declarase că Guvernul Sănătescu şi sprijinitorii săi periclitează viitorul Romniei. " n această situaţie tulbure, cnd comuniştii ncepuseră să folosească armele pentru a se agăţa de putere n teritoriu, Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu au mers n audienţă la Rege pe 30 octombrie şi au discutat despre un guvern de concentrare, tot sub conducerea generalului Sănătescu şi cu susţinerea celor patru formaţiuni din Blocul Naţional Democrat. n acest joc a intervenit oculta, n cazul de faţă generalul rus V. Vinogradov, pe lngă Rege şi Sănătescu, ca acesta din urmă să nceapă consultările n vederea constituirii noului guvern, pe baza celor patru partide.

    Comuniştii, pentru a-şi face dintr-un insucces un succes, pentru că opoziţia nu stătea de vorbă cu F.N.D., ntr-un articol apărut n Scnteia" pe 3 noiembrie, puneau n vedere P.N.Ţ. şi P.N.L. că dacă nu vom avea Guvernul pe baza nţelegerii stabili*te" pnă a doua zi la 9, F.N.D. va păşi la acţiune directă pentru soluţionarea crizei." Şantaj nu mai putea să fie, fiindcă Iuliu Maniu nu se temea de nimeni dect de nerespectarea dreptăţii, era nsă o impresie pe care voiau să o creeze n faţa opiniei publi*ce: că noul guvern, ce se constituia pe 4 noiembrie, era făcut datorită ameninţării F.N.D. Mai mult, pentru a nţelege jocul din culise şi cine-l făcea, trebuie să se ştie că Vinogradov i-a spus Regelui despre soluţia cu Sănătescu ca nou prim-ministru şi tot Vinogradov, ntrebndu-l pe generalul Sănătescu despre situaţia cu noul guvern, auzind că sunt greutăţi n legătură cu Ministerul Agriculturii, pe care comuniştii nu au să-l cedeze, i-a spus generalului să se culce liniştit că se va petrece totul aş cum doreşte el". A doua zi au mers Pătrăşcanu cu Gheorghiu Dej, spunndu-i lui Sănătescu că renunţă la Ministerul Agriculturii.

    Pe 5 noiembrie 1944 s-a depus jurămntul noului guvern, cu Petru Groza ca vicepreşedinte cu Nicolae Penescu la Interne şi Teohari Georgescu subsecretar, cu Constantin Visoianu la Externe, Ion Hudiţă la Agricultură şi Zăroni subsecretar, Gheorghiu Dej la Comunicaţii, Virgil Solomon la Lucrări Publice, Lotar Rădăceanu la Ministerul Muncii, Mihai Romniceanu la Finanţe, Gheorghe Fotino la Cooperaţie, Daniel Danielopol la Sănătate şi Asistenţă Socială, Vlădescu Răcoasa la Minorităţi şi 11 subsecretari de stat, ca să liniştească lucrurile pentru moment, după dorinţa ruşilor, care urmăreau să le pregătească trambulina acoliţilor lor.

    Am amintit de asaltul comuniştilor pentru a se instala n teritoriu. După ce la Dorohoi ruşii l instalaseră ca prefect pe Filiboga, pe 28 octombrie, de data aceasta F N.D. a luat cu forţa prefectura de la Galaţi, numind un prefect comunist, iar primarul Galaţiului a fost, tot cu forţa străzii şi a focurilor de armă, nlocuit cu un comunist. La Constanţa, după acelaşi scenariu, pe 1 noiembrie muncitorii din port, cu gărzile patriotice narmate şi sprijiniţi de ostaşii sovietici, au asaltat prefectura pentru a impune perfect pe Victor Dusa, după ce schimbaseră şi primarul cu un comunist.

    Cnd noul guvern se instala, pe 5 noiembrie, Nicolae Carandino scria n Dreptatea": Cei care au denunţat protocolul din 20 iunie (BND) şi-au asumat o grea răspundere n faţa istoriei şi sunt n mare parte pricina sfşierilor interne pe care le trăim şi pe care le vom trăi de aici ncolo. " A spus un mare adevăr. Această fază a constituirii noului guvern a fost grăbită n vederea sosirii lui A.I. Vişinski, primul adjunct al Comisarului pentru Afacerile Externe. Această piază rea" pentru Romnia a sosit chiar pe 8 noiembrie, cnd avea loc sărbătorirea zilei onomastice a Regelui Mihai. Primit n audienţă pe 11 noiembrie de Rege la Sinaia, Vişinski i-a prezentat augustului Suveran, n numele Guvernului sovietic, felicitări pentru eliberarea Transilvaniei."

    ntr-adevăr, Transilvania fusese eliberată din 26 octombrie, dar trupelor rom*ne nu li se dăduse voie să intre nici n Cluj, iar cteva persoane care cutezaseră să se ntoarcă acasă fuseseră arestate şi expulzate. Despre ce eliberare vorbea Vişinski? n aceeaşi seară de 22 noiembrie, ministrul de Interne primise un ordin de la Comandamentul sovietic, ca imediat toate autorităţile din Transilvania de Nord să fie retrase. A doua zi, primul ministru i-a făcut cunoscut această hotărre contrară armistiţiului, prin care Transilvania de Nord ne era recunoscută. Deocamdată a răspuns că nu ştie nimic n legătură cu această dispoziţie, iar noaptea, după ce a consultat Moscova, a răspuns că trebuie să retragem totul."
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 10:28 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : Comunistii n guvernul Sanatescu - II-, cu Frontul Naţional Democrat

    Comuniştii reuşiseră să obţină aceasta de la stăpnii lor, pentru că nu le convenea acest eveniment, care nsemna o recunoaştere a luptei lui Iuliu Maniu şi desigur un capital politic, pe drept cştigat. Pe 12 noiembrie, Vişinski s-a ntreţinut cu membrii comisiei din convenţia de Armistiţiu, n prezenţa lui C. Sănătescu, C. Vişoianu şi P. Groza, spunnd că societatea sovietică este ngrijorată de nendeplinirea Convenţiei" şi anunţa că venirea lui este pentru stabilirea măsurilor necesare pentru ndeplinirea rapidă a armistiţiului".

    n legătură cu ndeplinirea obligaţiilor, ministrul de Externe C. Vişoianu a adus la cunoştinţă că se prezentau cereri nefundamentate, şi dădea exemplul colonelului Sidorov care solicita acordarea a 850 de milioane de lei pentru cumpărarea de ciocolată, cafea, lenjerie de mătase". Rămnea deschisă şi problema aprovizionă*rii comandanţilor militari sovietici, care pot ridica orice şi ct poftesc." Vişinski a soluţionat problema spunnd că toate comenzile vor fi vizate de generalul Vinogradov sau contraamiralul Bogdenko.

    Referitor la problema Transilvaniei ridicată de generalul Sănătescu, Vişinski a deviat răspunsul cu privire la trimiterea autorităţilor n Ardealul de Nord, spunnd: cunoaştem nsă altceva, şi anume că n Transilvania şi-a făcut apariţia un oarecare detaşament care comite acte arbitrare criminale. Acest detaşament se intitulează Detaşamentul Maniu".

    Petru Groza i-a spus lui Vişinski că Am luat toate măsurile pentru elucidarea acestei probleme şi m-am adresat lui Maniu, care a declarat că nimeni nu a permis acestui detaşament să-i poarte numele".

    La această dată trupele romneşti şi aduceau o contribuţie deosebită n luptele contra nemţilor, att n Ungaria, ct şi n Cehoslovacia, n timp ce autorităţile rom*neşti erau gonite din ţinutul Transilvaniei, eliberat cu sacrificiile lor şi n timp ce comuniştii, n ţară, continuau să asalteze primăriile şi prefecturile, pentru ca tot timpul să fie o atmosferă incendiară, pretext de intervenţie a trupelor şi autorităţilor sovietice de a-şi manifesta nemulţumirile şi de a ridica pretenţii materiale mai mari, mai ur*gente, n vederea destabilizării ţării. Nici nu plecase Vişinski din ţară şi asaltul primăriilor şi prefecturilor, cu forţa străzii şi chiar armată, fusese reluat. A fost asaltată prefectura Brăila, au urmat Deva, Braşov, Piteşti, Trgovişte, Arad, Timişoara, pnă la sfrşitul lunii. Şi toate acestea sub ochii Moscovei, fiindcă Vişinski a rămas o lună de zile n ţară, timp n care s-au creat" toate condiţiile pentru noul guvern al lui Nicolae Rădescu, din ziua de Sfntul Nicolae.

    Scrisoarea lui Iuliu Maniu către Vişinski

    Măsura abuzivă de a evacua autorităţile romneşti din Transilvania de Nord, adăugată altor suferinţe romneşti, ca situaţia din Moldova, soarta romnilor luaţi prizonieri după 23 august, reducerea armatei romne, precum şi alte probleme dureroase, l-au făcut pe Iuliu Maniu să adreseze o scrisoare lui A.I. Vişinski, pe data de 15 noiembrie 1944, cu ocazia vizitei sale n Romnia:

    "Domnule prim locţiitor al Comisarului poporului,....Prin nfăptuirea actului de la 23 august s-a urmărit nu numai ieşirea dintr-o alianţă nefirească. Ea şi-a propus n acelaşi timp drept obiectiv revenirea la cursul politicii externe a lui N. Titulescu (face un scurt istoric al acestei politici). Convenţia de armistiţiu reprezintă un instrument destinat să asigure trecerea la politica de colaborare ntre Romnia şi URSS. ndeplinirea condiţiilor armistiţiului n spiritul nţelegerii din partea puterii sovietice, precum şi sentimentul adevăratei datorii din partea guvernului romn, constituie cel mai bun mijloc de creare a condiţiilor favorabile dezvoltării ncrederii reciproce ntre cele două popoare. n calitate de reprezentant al unui partid avnd puternice legături cu clasa ţărănească şi cu intelectualitatea ţării, pot să vă asigur că poporul romn este dispus să ndeplinească cu stricteţe toate obligaţiile impuse. Consider de datoria mea să vă aduc la cunoştinţă unele fapte capabile să provoace un anumit sentiment de nelinişte n rndurile opiniei publice.

    SITUAŢIA DIN MOLDOVA. Cu toate că au trecut două luni de la semnarea armistiţiului, care prevede introducerea administraţiei romne pe ntreg teritoriul tării, cu excepţia unei fşii de 50-100 km de la linia frontului n Moldova, autorită*ţile romne nu au reuşit să se instaleze dect parţial. Există cazuri cnd funcţionarii trimişi n Moldova au fost obligaţi să revină fără să ajungă la destinaţie şi uneori au fost mpiedicaţi de către autorităţile militare sovietice. Se anunţă că n diverse judeţe ale acestei provincii autorităţile sovietice au trecut la operarea unor deportări, populaţia Moldovei ncepe să creadă că a fost abandonată de către guvernul de la Bucureşti...

    SITUAŢIA TRUPELOR CARE AU DEPUS ARMELE DUPĂ 24 AUGUST 1944. Potrivit condiţiilor armistiţiului, soldaţii romni care au depus armele, după ora 4 din ziua de 24 august, nu sunt consideraţi prizonieri de război. n consecinţă, aceste trupe trebuiau să revină sub autoritatea guvernului romn, cnd generalul romn mputernicit să preia aceste trupe, potrivit acordului stabilit, a constatat că 20.000 de mii dintre aceşti ostaşi au fost transferaţi peste Prut. Refuzul de a ntoarce unităţile n cauză a strnit o indignare explicabilă n ntreaga ţară, trimiterea acestor ostaşi n teritoriul sovietic a provocat o mare durere familiilor lor.

    CAPTURAREA FLOTEI MILITARE. Potrivit condiţiilor armistiţiului, flota militară a Romniei urma să colaboreze n acţiunile marine sub comandament sovietic. Or autorităţile maritime sovietice au nlăturat echipajele de pe aceste vase şi le-au nlocuit cu echipaje sovietice. Cu aceste echipaje vasele au părăsit porturile romneşti.

    SITUAŢIA DIN TRANSLVANIA DE NORD. Deşi linia frontului a depăşit cu peste 100 km hotarul Transilvaniei de Nord şi al Ungariei, administraţia acestei provincii a fost transmisă doar parţial. n ultimul moment autorităţile sovietice au ordonat retragerea autorităţilor romne din judeţele n care se instalaseră. Convenţia de armistiţiu declară n mod explicit decizia arbitrajului de la Viena drept ilegală. Evident că, pnă la pronunţarea deciziei finale a Conferinţei de pace asupra Transilvaniei, unicul hotar legal dintre Romnia şi Ungaria trebuie să rămnă linia de frontieră stabilită la Trianon. n aceste condiţii, potrivit spiritului Convenţiei de armistiţiu, n Transilvania nu poate exista o altă administraţie dect cea romnească.

    DIVERSE MANIFESTĂRI CARE POT FI INTERPRETATE DREPT TENTATIVE DE AMESTEC N PROBLEMELE INTERNE ALE ROMNIEI. Se comunică despre diverse cazuri, cnd ofiţerii sovietici ţin cuvntări la adunări organizate de unele partide politice. Un caz serios a avut loc la Constanţa. Pentru instalarea ilegală a unui nou prefect cteva sute de manifestanţi au ocupat prefectura. Autorităţile romne s-au văzut nevoite să intervină pentru restabilirea ordinii, nsă comandamentul sovietic local a anunţat conducerea garnizoanei romne că trupele romne nu au voie să intervină n evenimentele declanşate de curnd. n acest timp, patrulele sovietice au ncercuit cazărmile n care se aflau unităţile romneşti şi au instalat mitraliere la toate ieşirile, pentru a mpiedica ori cefei de mişcări de trupe. Mă simt dator să amintesc interzicerea primei mari adunări organizate de partidul meu, interdicţie motivată prin faptul că la manifestările anterioare s-ar fi admis strigăte ostile aliaţilor, afirmaţie inventată de presa de extremă stngă, total nefondată. Trebuie să vă arăt că cenzura telegramelor expediate de corespondenţii străini din Romnia se face părtinitor; sunt permise doar date favorabile unor partide şi interzise aprecierile favorabile altor partide, Astfel, n presa străină se creează o imagine care nu corespunde situaţiei politice din ţară.

    REDUCEREA ARMATEI. Neliniştea crescndă a opiniei publice este determinată şi de dispoziţia autorităţilor militare sovietice privind reducerea trupelor din interiorul ţării pnă la trei divizii. Această măsură care nu corespunde condiţiilor armistiţiului a fost acceptată de guvernul romn doar sub ameninţarea dezarmării trupelor de către cele sovietice. Reducerea capacităţii militare reprezintă o dureroasă umilire pentru Romnia şi a zguduit puternic opinia publică. Problema depăşeşte sfera relaţiilor romno-sovietice. Ea interesează n cea mai mare măsură ntreaga Europă de Est. Toate popoarele din această zonă şi ndreaptă privirile către Romnia. nţelegerea romno-sovietică realizată n spiritul prieteniei sincere şi respectul reciproc al drepturilor şi opţiunilor politice ar putea oferi acestor popoare un exemplu pe care ele nu vor ntrzia să-l urmeze. " ...........Iuliu Maniu, preşedinte P.N.Ţ.

    Este ce remarcat că Iuliu Maniu a fost singurul om politic romn care apărnd demnitatea romnească nu s-a temut să spună lucrurilor pe nume, motivnd că URSS nu-şi respectă angajamentele internaţionale pe care le-a luat. Dar imixtiunea a continuat şi ea va merge pnă acolo, după cum vom vedea, nct va declanşa o acţiune de permanentă terorizare a vieţii politice romneşti, mergnd pnă la nscenarea lichidării partidelor politice democratice, a conducători*lor lor şi chiar la exterminarea lor n condiţii asemănătoare gulagului sovietic. Vişinski, prezent n ţară, a căutat să acţioneze mpotriva P.N.Ţ. care cerea, mai mult dect alţii, păstrarea şi instalarea romnilor n Transilvania de Nord, fie ca autorităţi, fie ca particulari. El s-a dezlănţuit asupra ziarului Curierul" care ridicase şi justificase că este un abuz retragerea administraţiei romneşti. Să spunem deschis, că am ntmpinat de la nceput acest comunicat cu o totală nencredere". Şi s-a adresat şefului său direct, Molotov, spunnd: Consider necesar ca, pentru atacurile mpotriva URSS şi intereselor Aliaţilor, să fie suspendată timp de o lună apariţia ziarului Curierul, iar n viitor să i se aplice un regim de cenzură prealabilă." Telefonogramă, 17 nov. A.I. Vişinski.

    Continund acţiunea de imixtiune sovietică n treburile romneşti, Vişinski a trimis ncă o telefonogramă lui Molotov, cerndu-i indicaţii" dacă nu e cazul să se publice n ziarele de aici (din Romnia) articolul Situaţia din Romnia", publicat n FTRSS (ndreptat contra lui Iuliu Maniu). Aceasta s-a petrecut pe 29 noiembrie şi dă că au venit indicaţii" favorabile, s-a dezlănţuit o campanie deşănţată contra liderului P.N.Ţ., antrennd n ea o serie de oportunişti şi indivizi lipsiţi de decenţă şi caracter deveniţi colaboraţionişti peste noapte.

    Astfel, la comanda rusească a răspuns pe 1 decembrie, n Scnteia", un anume Silviu Brucan scriind: Iuliu Maniu nu mai este astăzi, n politica ţării, dect o ncăpăţnată ncercare de rezistenţă n faţa valului forţelor progresiste n plină desfăşurare. Prezenţa acestui strigoi n politica romnească nu-şi mai are rost". Colaboraţionist notoriu, debitnd minciuni timp de o jumătate de secol, i s-ar putea pune astăzi, lui, această etichetă.

    La aceeaşi comandă, George Călinescu, cel care cu aproape o jumătate de an nainte spunea că singurul om politic este Iuliu Maniu şi n P.N.Ţ. s-ar nscrie, la nceput de decembrie 1944, scria un articol batjocorindu-l pe acelaşi Iuliu Maniu:"Dl Iuliu Maniu, n clipa de faţă, trăgnd n jocul său şi pe liberalii dezorientaţi, continuă aceeaşi politică de rezistenţă mpotriva unui agresor inventat. Gazetele cărora le insuflă cuvinte de ordine nu pot să nu ştie că anume ton agresiv este jignitor si merită suspendare. Această suspendare este instinctiv căutată spre a se crea acea situaţie patetică, acea ncordare fictiv tragică de care au nevoie. Dl Maniu nu vrea să guverneze, el simte mereu nevoia să răstoarne. Dl Maniu are duhul unui funcţionar de Curie şi ar fi putut fi un excelent Secretar de stat al Vaticanului. Dl Maniu avea nevoie de o Budapesta şi o găsi la Bucureşti. La guvern dl Maniu s-a relevat absent, neconstructiv, marea sa forţă fiind protestul. "

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-065)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 10:29 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
    By Demonstrator in forum Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
    Replies: 0
    Last Post: 13-04-11, 01:46 PM
  2. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
    By Demonstrator in forum Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)
    Replies: 0
    Last Post: 12-04-11, 10:30 AM
  3. Doctrina Politică a Partidului Naţional Democrat Creştin
    By Arthur in forum Partidul Naţional Democrat Creştin (PNDC)
    Replies: 0
    Last Post: 11-04-11, 05:01 PM
  4. Constituirea "Blocului Naţional Democrat"
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 18-02-11, 10:11 AM
  5. Frontul Salvării Naţionale (FSN)
    By Han_Solo in forum Frontul Salvării Naţionale (FSN)
    Replies: 0
    Last Post: 23-08-10, 02:40 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •