Results 1 to 3 of 3

Thread: Divizia Tudor Vladimirescu" şi divizia Horia, Cloşca şi Crişan" - Vin eliberatorii

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Divizia Tudor Vladimirescu" şi divizia Horia, Cloşca şi Crişan" - Vin eliberatorii

    Trei zile şi trei nopţi Stukasurile au atacat Capitala. Asupra Palatului Regal au aruncat 72 de bombe, din care 26 au căzut n curte, au atins adăpostul, omornd 17 ostaşi din batalionul de gardă şi doi din personalul palatului, iar alţi 43 au fost răniţi. S-au folosit şi de avioanele romneşti pentru a mitralia populaţia Bucureştiului şi mprejurimile. Luptele au fost drze la Băneasa joi şi vineri, cnd nemţii au ncercat, cu forţe superioare şi bine narmate, să ia Bucureştiul cu asalt. Vineri forţele germane au fost distruse de bombardamentele nimicitoare americane. Nemţii au ncercat să se retragă şi să pună mna pe Ploieşti, dar au fost opriţi la Valea Călugărească.

    Gerstenberg a fost prins luni 28 august, iar rezistenţa germană din Capitală adusă la tăcere. Cnd s-a intrat n Legaţia germană a fost găsită Hella Petersef mpuşcată şi baronul von Killinger sinucis lngă ea. Pe data de 28 august se numărau n jurul Capitalei 12.000 de prizonieri nemţi, dintre care 4 generali, iar pnă la 30 august numărul lor s-a ridicat la 60.000 n vidul creat naintau trupele sovietice, cărora trupele romne se predau conform mesajului: Primiţi pe soldaţii acestor armate cu ncredere".

    Ruşii n schimb i socoteau prizonieri, trecndu-i peste Prut, anunţnd n comunicate pline de imaginaţie că au eliberat attea oraşe şi centre vitale. Minciunile ncepeau să circule. Trupele ruseşti, ajunse n mersul lor victorios" la curbura Carpaţilor, s-au mpărţit n două direcţii: una spre sudul Dunării şi alta spre Bucureşti şi vestul ţării. Trupele romneşti care ncepuseră luptele pentru curăţirea teritoriului romnesc de germani au trimis pe 30 august o telegramă către Marele Stat Major: Astăzi 30 august 1944, data cnd se mplinesc patru ani de la cedarea primelor oraşe din Ardealul de nord, n sectorul Braşov s-a trecut graniţa şi prin lupte s-a ocupat primul obiectiv." Comandant de Corp de Armată, general I. Dumitrache.

    n aceeaşi zi, trupele sovietice şi mai ales marinarii ajunşi la Constanţa au ngrozit populaţia prin jafurile şi fărădelegile l-a care s-au dedat. Alţi ruşi, trupele lui Malinovski, ajunşi n jurul Bucureştiului au ridicat grupul Antonescu din minile romnilor care-l păzeau. Şi au intrat n Capitală primiţi cu flori. Şi ce-a urmat: vai şi jale. La intervenţia primului ministru, generalul C. Sănătescu, Malinovski a spus că pnă la semnarea armistiţiului suntem n stare de război. A promis din gură că trupele lui o să se poarte ceva mai bine dect cu un inamic şi au să evite jafurile şi omorurile. Curăţirea teritoriului romnesc a fost făcută de armatele romne. Ruşii au mers fără să tragă un foc de armă şi anunţau n comunicate false că au eliberat n fiecare zi, fără pierderi.

    Pe zi ce trecea, pretenţiile ruseşti către oficialităţi au fost din ce n ce mai mari, peste posibilităţile romneşti. Cereau tot ce le trecea prin minte şi n special maşini, mai cu seamă turisme, iar pe unde le găseau le luau fără să ntrebe pe cineva. Cine se opunea putea să-şi piardă viaţa. De peste tot soseau rapoarte din partea legiunilor de jandarmi, prin care se aduceau la cunoştinţă jafurile, crimele, violurile. Furau tot ce ntlneau - hamuri, cizme, lenjerie, bani, porci, păsări, ceasuri, cercei de la femei, şei, oi, băuturi, mpuşcau butoaie şi beau pnă cădeau şi mureau necaţi n vin. Şi după ei veneau alţii, cu aceleaşi apucături. Primul ministru, văznd aspectul detestabil al ruşilor, se ntreba: Cum a fost posibil să-i bată pe nemţi?"

    Alături de eliberatori", la Bolintin şi-au făcut apariţia la sfrşit de august şi alţii, sub un stindard şi blazon romnesc: Divizia Tudor Vladimirescu". Ei şi ziceau voluntarii", iar cei de lngă care plecaseră i numeau trădătorii". Aceasta a fost prăbuşirea omului prin om şi despre ea este timpul, la deschidere de eră dureroasă n istoria poporului nostru, să ascultăm cele scrise n Drumul Crucii", de unul cea a trecut prin focul unde s-a născut această divizie, pe Aurel State, după relatările sublocotenentului Mateianu:

    Eram n lagărul de sus, n fosta mănăstire Oranki. n mai 1943 au nceput să lipsească alimente: făină albă, praf de ouă, conserve americane, veselă, chiar şi feţe de masă. Se depozitau n biserica n stil romanic, zugrăvită cu sfinţi atletici, de un ndoielnic Renaissance. Deasupra catapeteasmei nsă lumina o imagine bizantină n nuanţe de alb de o frumuseţe care smerea. Era scena nvierii cu un Iisus mpuşcat n frunte de un ceasovoi. Aşadar, sosea hrană substanţială ntr-un lagăr n care mii de oameni crăpaseră de foame. Venise ordin cică să nu mai moară prizonierii. n iarnă zăcuseră morţi, stivuiţi ca lemnele. Nu mai pridideau să-i transporte. n cteva zile muriseră 5000 de italieni. Cum veneau de pe drum, schelete ngheţate, intrau n baie şi se muiau ca gelatina, aşteptndu-şi hainele de la etuvă. Erau trimişi deparazitaţi n lumea ailaltă.

    Ai noştri, cei mai rezistenţi din neamurile ncercate aici, au murit n aceşti ani la 13.000. Groapa comună e dincolo de podeţ, n stnga, unde ncepe urcuşul spre Oranki. Vedeţi cum ne abrutizăm? i expediem ntr-un număr. Dar fiecare cifră nseamnă o viaţă, a noastră. Şi pe fiecare continuă să-l aştepte cineva dincolo. Ei n-au murit n război. Au fost ucişi fără apărare, sub lozinci despre binele şi viitorul omenirii. Singura activitate intelectuală era alcătuirea reţetelor culinare şi a meniurilor. Foamea pervertise şi sufletul. Abia după schimbarea de regim ncepu perioada limbilor străine. De fapt, regimul anunţat nu s-a instalat niciodată. S-au produs mbunătăţiri temporare, nsă recidivarea n-a mai atins grav subsolul biologic, ci a complicat altfel viaţa de lagăr. Şi acum sunt sute de oamenii care nu mai văd seara, au orbul găinilor. Toţi suntem flămnzi cronic, dar nu se mai moare de foame. Vesela şi bunătăţile au fost trimise atunci n altă parte.

    n locul huzurului trmbiţat au sosit mesagerii lui Stalin ca să recruteze soldaţi şi ofiţeri pentru divizia Tudor Vladimirescu". Nu ştiu cum va fi privit mai trziu acest nceput, fiindcă e doar nce*putul unei bătălii n care noi nu aveam dect sufletul, iar cealaltă parte ne asalta mai copleşitor ca pe Don, cu tot arsenalul forţei, violenţei şi mai ales dinamitndu-ne ncrederea n noi, care ne trăiserăm solidari suferinţa. Dar acel nceput a mpărţit victimele n două tabere duşmane şi de atunci se vinde curent snge de frate pe un blid de terci. Să treci de partea duşmanului care ţi-a ucis pe-ai tăi şi continuă să te chinuiască, folosindu-te mpotriva ta şi-a lor, nu pentru splendorile vane ale lumii pe care le flutura Ispititorul din pustiu, ci doar ca să fii lăsat să nghesui pe alţii la troaca cu trte fierte, nseamnă să condamni existenţa oamenilor la un coşmar care se petrece la lumina zilei şi a minţii, care deşi l refuză ca posibilitate teoretică, trebuie să-l admită ca fapt obişnuit de viaţă.

    Cei care au făcut-o strigau noaptea n somn că nu se nscriu, iar nainte de a se muta n baraca voluntarilor se dezlănţuiau n rechizitorii furibunde mpotriva stăpnilor, nesocotind orice prudenţă, semn pentru cei din jur că-şi ncheiaseră lupta ultimă cu sine. Despre această prăbuşire a omului prin om veţi mai auzi. Fiecare a trăit-o n chipul său. Dar cine o mai poate reconstitui, cnd cei care au străbătut-o deplin tac pentru totdeauna sub pămnt, iar ceilalţi, uituci şi tociţi ca sub narcoză? Suferinţa a rămas ca un coşmar pe care greu l mai poţi povesti. Cel care va supravieţui şi viitorului neştiut, rentors acasă, să spună oricum, chiar gngav, ceea ce pămntul tace! E mesajul lor, orict de spălăcit şi trunchiat ar fi mijlocit... Loturile care vin peste cei vechi sunt din ce n ce mai disponibile la manevrele politice...

    Miting n curtea mănăstirii. Mesajul de eliberare, sarcină patriotică. Tăcerea ostilă a masei i-a aţţat, deşi unii ofiţeri superiori se nvrtiseră n zilele de pregătire n jurul Anei Pauker, capul de afiş al manifestaţiei, cu ploconeli de fanţi şi cu naltă Doamnă. Au trecut la atac. Din nou rechizitorii ale trecutului, unele n cunoştinţă de cauză, vivisecţii sociale făcute de cunoscători, ofiţeri prizonieri care au agitat lagărele de trupe. O asemenea abordare are sens cnd e făcută ntre noi, fără regie străină. A vorbit ea, dezlănţuită. Ne-a făcut trădători. Ne-a ameninţat că vom putrezi n Siberia.

    Şi s-a ridicat: - Cu ce drept tu, străină de neam, acuzi de trădare pe cei n suferinţă şi dai lecţii de simţire romnească acelora pe care patronii tăi i-au ţinut n iad şi care nu or să folosească, n ciuda ameninţărilor cu moartea, şansa ce le-o daţi de a ieşi de aici, cum au făcut nefericiţii care te urmează? Mie, celui lovit şi batjocorit, nu mi-a trecut prin minte să-ţi etichetez crezul şi lupta ta, dar tu o faci sălbatic şi neruşinat...

    - Ajunge, bandit fascist!, l-a ntrerupt urlnd un colonel sovietic. Şi curajosul căpitan Tudor-Wilhelm Popescu, avocat din Trgovişte, a fost ridicat şi trimis prin nchisorile ruseşti pnă n 1948, cnd s-a ntors pentru prea puţin timp, n Romnia, de unde a plecat prin nchisorile noastre comuniste de exterminare. "

    Sistemul diabolic sovietic, aplicat prin lagărele de exterminare prin muncă forţată a prizonierilor, a căutat să-şi cştige dintre ei carne de tun" nrolndu-i prin şantaj numai pe cei ce vor intra n diviziile Tudor Vladimirescu" şi Horia, Cloşca şi Crişan". n noiembrie 1943 s-a constituit divizia Tudor Vladimirescu", prin adunăturile făcute prin lagărele de prizonieri de către Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Petre Boilă, Nicolae Cambrea, Mihai Burcă. Gradele inferioare au făcut un curs de 2 luni şi n februarie au primit gradul de sublocotenent, circa 500.

    Această divizie a intrat n luptă pe 23 august şi a mers spre frontul de vest. La ntoarcere, dintre ei au fost trimişi la regimente ca politruci, devenind ochii şi urechile NKVD-ului din Romnia, care va submina armata romnă. Ei au ntreţinut delaţiunea, minciuna, intriga şi toate perversiunile politice ruseşti, spre a săpa la existenţa statului romnesc. Printre cadrele venite n aceste divizii, la dispoziţia ocupantului sovietic, s-au numărat: Haupt Mircea, Teclu Iacob, Grecu Constantin, Coliu Dumitru, Cutoiu Vasile, Petrescu Dumitru, Stoica Gh. Iacob, Rab Ştefan, Wecter Mihail, Heimovici, Sevcenco Sergiu, Borilă Ecaterina, Brapeanu Gheorghe, Mnzăraru Vasile, Iliescu Napoleon, Voiculescu Ştefan, Mateaş Zaharia, Bantaş Nicolae, Brutărie Constantin, Boris Lefter, Botoacă Teodor, dr. Brăileanu Ştefan, dr. Guţu Zlatcu, dr. Herşcovici Dezideriu, dr. Derevici Gh. Ipolit, Malinovschi Ioan, Pauker V. Vladimir Vlad, Nechita Gheorghe, şi foarte mulţi alţii. Aceştia au constituit o premiză la acţiunea de sovietizare a ţării, care s-au adăugat numărului foarte mare de persoane venite n furgoanele sovietice şi care urmau să ntărească partidul comunist din Romnia, putem spune inexistent, avnd circa 800 de membri, majoritatea n slujba siguranţei.

    Aşa cum veneau de la nord spre sud pnă la curbura Carpaţilor, totul se năruia. Oamenii fugeau n toate părţile. Nici vorbă să mai găseşti picior de administraţie romnească. De la Bucureşti s-au trimis prefecţi şi funcţionari să njghebeze organizaţia administrativă, să-l protejeze pe bietul ţăran romn după trecerea puhoiului. N-a fost posibil. Veneticii se instalau ca la ei acasă şi fixau dintre uscăturile societăţii numai putregaiuri. Delaţiunea şi jaful erau la ordinea zilei n Moldova şi nu aveai cui să te plngi. n Dobrogea altă jale. Parcă nu mai aparţinea Romniei. Prin ea şi făcuseră drum de trecere trupele lui Tolbuhin, spre Bulgaria.

    Generalul Dumitru Dămăceanu, ministrul de război trimis de guvern pentru a vedea situaţia din nordul ţării, raporta pe 26 septembrie Consiliului de Miniştri: Astăzi se poate spune că, din anumite puncte de vedere, Moldova s-a despărţit de restul ţării." Un exemplu petrecut după semnarea armistiţiului s-a ntmplat n judeţul Covurlui: Pe 25 septembrie locuitorii din comuna Brnza au trecut Prutul şi au jefuit cu ajutorul grănicerilor ruşi, de la ferma Brateş", 16 vagoane de gru, 4 vagoane de porumb, inventar agricol şi au arestat pe jandarmii romni care au intervenit să oprească jaful. Primarul comunei Năvodari, Onea Ştefan, a fost mpuşcat pe ziua de 27 septembrie, de trei ostaşi sovietici, pentru că n-a avut să le dea bani. Astfel, de prădăciuni s-au petrecut prin toate satele pe unde au trecut ruşii, aşa că afirmaţiile lui Lucreţiu Pătrăşcanu, că au fost cazuri izolate, sunt minciuni. n situaţia aceasta, cum putea lumea să-i primească cu osanale"?

    Primul ministru, generalul C. Sănătescu, afirma pe drept cuvnt: Comuniştii, care nu nsemnau nimic pnă la venirea ruşilor, acum, cu protecţia lor şi mai ales cu fondurile ce le-au pus la dispoziţie, au devenit foarte combativi şi, dirijaţi de ruşi, au uitat că sunt romni şi pun interesul partidului mai presus de acela al ţării. Le-a fost uşor să organizeze pe muncitorii din fabrici şi cu ameninţări să-i scoată mereu la manifestaţii, spre a face dificultăţi guvernului, prin provocarea de agitaţii şi dimi*nuarea producţiei."

    Turnătoria romnilor de către romni ncepuse ncă nainte de semnarea armistiţiului la Moscova, de către şeful delegaţiei romne (Lucreţiu Pătrăşcanu), după cum am văzut mai sus, prin informări" ntre patru ochi (cu Vşinski şi Molotov) şi ea a continuat şi după intrarea n vigoare a armistiţiului, generalizndu-se. Exemplul l avem dat de nota convorbirii membrului Comisiei Aliate de control - S. Dangulov - avută cu N. Petraşcu, preşedintele Ziariştilor Străini din Bucureşti, pe 27 septembrie 1944, făcută la cererea acestuia din urmă şi prin care l informează că: Mulţi gazetari democraţi aproape că nu dispun de posibilitatea publicării materialelor n presă şi rămn blocaţi din cauză că, n redacţiile acestor organe de presă, se găsesc persoane cu opinii antidemocratice şi aceasta nu este ntmplătoare ".

    A continuat să-şi dea părerea şi despre partidele din Romnia: Partidul Naţional-Liberal, din care fac parte mai ales oameni de afaceri, ntre care evrei bogaţi şi reprezintă interesele celei mai bogate pături a burgheziei romne; Partidul Naţional-Ţărănesc este divizat n două, dreapta conservatoare cu Maniu n frunte şi stnga progresistă, care nu are lider; P.N.Ţ. rămne incontestabil cel mai popular partid cu 45% din voturi la viitoarele alegeri; şi Partidul Social Democrat are cea mai scăzută popularitate cu circa 10% la viitoarele alegeri; şi Partidul Comunist are un mare viitor, un partid nou care va obţine njur de 25%"
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 12:38 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : Diviza Tudor Vladimirescu" şi Horia, Cloşca şi Crişan" - Vin eliberatorii

    La ordinul lui LV. Stalin, n scopul "unor acţiuni cekiste n oraşul Craiova" pe 7 octombrie a plecat pe calea aerului locţiitorul Comisarului poporului pentru Afacerile Interne, tov. Serov, unde i s-a pus la dispoziţie un regiment de trupe NKVD şi Molotov comunică să se ia legătură cu Malinovschi şi Vinogradov de către Serov, la venire. Operaţia a constat n arestarea prefectului, şefului jandarmeriei, primarului, şefului siguranţei, a altor 55 de persoane cu orientări antiruse. Comandantul corpului I de armată a fost mutat, deoarece n oraş se ducea o propagandă antisovietică, n vederea ncordării relaţiilor cu Armata sovietică. n ziua de 11 octombrie au fost ridicate 90 de arme de foc cu ţevi ghintuite şi peste 800 de aparate de radio, au fost sechestrate 17 camioane, 12 automobile şi au mai fost trimise la Odesa 7 troleibuze, 7 tramvaie, stlpi de fontă, cablu electric şi statui de bronz, aduse de romni de acolo.

    Pentru menţinerea ordinei va rămne un batalion NKVD. Iar Serov i-a raportat lui Beria:... Consider că acţiunile militare efectuate la Craiova vor contribui şi n viitor la menţinerea regimului necesar, iar măsurile represive luate mpotriva conducătorilor autorităţilor locale şi a legionarilor vor exercita nruriri corespunzătoare asupra elementelor antisovietice".

    Şi dacă ruşii foloseau forţa, de ce să n-o facă şi comuniştii, reprezentanţii lor autorizaţi din Romnia? Astfel asistăm pe 6 octombrie 1944 la instalarea cu forţa a cizmarului Ştefan Ionescu ca primar n comuna Colentina-Fundeni. Binenţeles, generalul Aldea, ministrul de Interne, care a căutat să reinstaureze ordinea, a fost calificat de Scnteia" ca fascist". Cu acest cuvnt vor căuta să lovească pe toţi care şi vor cere dreptate sau vor face să domnească ordinea. nceputul de la Fundeni va fi continuat prin metoda de schimbare cu forţa a primarilor şi prefecţilor cu elemente comuniste, fără avizul Ministerului de Interne şi de multe ori cu concursul armat al ostaşilor sovietici. Din ce n ce mai mult se recurgea la manifestaţii de stradă, mai mult fără rost sau, poate, cu rostul de provocare şi perturbare a vieţii economice, fiindcă muncitorii erau scoşi din ce n mai des din ntreprinderi.

    Nicolae Carandino, directorul ziarului Dreptatea", sublinia n 12 octombrie că ritmul vieţii politice s-a precipitat. A intervenit, brusc, n armistiţiul şi colaborarea dintre partide un element nou, şi anume apelul la stradă". Şi tot Carandino, despre un moment de ncălzire" a comuniştilor, care căutau cu orice preţ să provoace scandal şi motive de intervenţie rusească, scria pe 22 octombrie n Dreptatea":Mijloacele de luptă politice s-au restrns, n esenţă la două: presa şi strada. Partidele de extremă stngă au, datorită apelului la sindicate. O capacitate superioară n ceea ce priveşte mobilizarea străzii. Este un avantaj."

    Comuniştii au alergat şi Aliaţii au cerut opoziţiei din Romnia să fie şi ei primiţi n Blocul Naţional Democrat. Şi Lucreţiu Pătrăşcanu, după 75 de zile de la nfiinţarea lui, a cerut, tot el, ca să fie desfiinţat: BND este un instrument politic cu totul insuficient. Mai mult, el este o piedică. Timpul combinaţiilor de culise a trecut.". Aceasta se ntmpla pe 8 octombrie, după ce el ceruse intrarea n guvern şi a formaţiunilor fictive, create de PCR, ca Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite, Frontul Plugarilor. Devenise clar că elementele comuniste erau mpinse de ruşi să pună mna pe puterea politică. Astfel ncepuseră atacurile mpotriva primului ministru, diminundu-i autoritatea prin nerespectarea ordinelor pe teritoriu şi n acelaşi timp atacul contra lui Maniu, prin denigrare, insinuări şi ameninţări, el fiind socotit cel mai important obstacol mpotriva planului sovietic. Chiar Molotov dăduse ordinul de luptă mpotriva lui Maniu, prin toate mijloa*cele, folosindu-se n primul rnd minciuna, fiindcă altceva nu aveau la ndemnă.

    Iuliu Maniu mergea sigur pe drumul dreptăţii romneşti, căutnd şi reuşind să adune n jurul ideilor pe care le propovăduia pe tot mai mulţi - şi nu le cerea dect să deschidă ochii şi să fie atenţi la pericolul ce-i paşte. n acele momente, cnd la orizont se arătau ameninţările cu subjugarea ţării unor interese străine, venite de data aceasta din răsărit, Iuliu Maniu a avut şi un moment de satisfacţie, prin eliberarea Clujului, pe 11 octombrie. Cu acea ocazie a declarat: .Clujul este o mărturie monumentală despre realizările de ordin cultural ale poporului romnesc, care la rndul lor constituie o dovadă inapelabilă a vredniciei romneşti la toate tărmurile. nclinăm capetele noastre cu recunoştinţă neştearsă n faţa sacrificiilor imense ale scumpei noastre armate.".

    n timp ce aici ni se făcea dreptate, n acelaşi timp la izvorul răului, de la Moscova, unde venise Churchill, tocmai din Marea Britanie, să-i spună lui Stalin hai să aranjăm treburile noastre n Balcani", ni s-a făcut cea mai mare nedreptate, oferindu-ne 90% din trupul ţării dictatorului sovietic. Poate după acest trg a primit indicaţia Lucreţiu Pătrăşcanu să nu se teamă de nimeni n Romnia, numai de Soviete, şi imediat, ascultător a trecut la desfiinţarea BND-ului, dndu-şi demisia, cu Titel Petrescu, pe 12 octombrie.

    n spatele paravanului comunist din Romnia se afla cineva, venit de la Moscova, care dirija marionetele lor din Romnia. Ca ciupercile după ploaie, o parte din fondurile ruseşti s-au transformat n ziare romneşti şi la Bucureşti, şi n provincie şi care cum scotea capul" ncepea să atace guvernul pentru nendeplinirea sarcinilor armistiţiului, pentru nearestarea celor vinovaţi de dezastrul ţării, a legionarilor şi cerea nlocui*rea guvernului. Manifestaţiile de stradă ncepeau să se nmulţească cernd Vrem guvern democrat", de parcă cel n funcţie nu era democrat; Titel Petrescu se lăsa intimidat de comunişti, acceptnd să-i ţină trena lui Pătrăşcanu, deocamdată, căci tovarăşii lui l vor arunca afară din Front" după ce-i vor lua oamenii.

    Avizul de a pune mna pe putere l avea Lucreţiu Pătrăşcanu de la Moscova l dăduse Vişinski, care s-a deplasat n septembrie şi la Bucureşti, ndemnndu-i la muncă": Tovarăşi, aveţi armata sovietică alături. Trebuie să constituiţi un guvern comunist şi să urmaţi politica Moscovei". Printre cei care au luat atunci cuvntul au fost unii care au arătat că nu au cadre: Trebuie s-o luăm de la nceput, ca toate partidele. Să ne formăm şi să ne impunem". Cei ce au susţinut atunci acest punct de vedere au intrat nu peste mult timp n nchisori. Marian Jianu, subsecretar de stat la Interne, a fost unul dintre cei care nu acceptau linia sovietică.

    Una din sarcinile primite a fost cştigarea tineretului şi mai ales a celui universitar, prin promisiuni şi şantaj. Cnd ruşii au ocupat Bucureştiul, s-au instalat şi n Căminul Matei Voievod", unul din cele mai mari cămine studenţeşti. Acolo erau mai ales refugiaţii din Bucovina, Basarabia şi Transilvania de Nord. La scurt timp au venit studenţii şi au ncercat să amne deschiderea cursurilor universitare. O mică parte s-a instalat la Căminul Pache Protopopescu", foarte mic, şi unde unii progresişti" făcuseră un bordel. După 20 septembrie studenţii erau obligaţi să iasă la manifestaţii n stradă. Cei ce nu au acceptat au fost aruncaţi n stradă, cu masa la cantină suprimată.

    ntr-una din seri, pe 13 octombrie 1944, un grup de 50-60 de tineri, printre care găseau şi locatarii şi locatarele de la Pache Protopopescu", mergeau pe str. Academiei, spre Palatul Regal strignd Regele poporului!", Vrem guvern F.N.D.!", jos fasciştii!", avnd n frunte cţiva foşti legionari notorii: Biserică, Coman. Lumea de pe trotoare i-a huiduit. A doua zi la Moscova ajunsese o informaţie cu totul contrară realităţilor, o dezinformare:La 13 octombrie a avut loc o manifestaţie organizată de P.N.Ţ. şi P.N.L. La manifestaţie au participat legionarii. Deţinem informaţii că demonstraţia s-a petrecut sub protecţia Ministrului de Interne, Aldea. Maniu şi Brătianu pregătesc o nouă demonstraţie pentru 15 octombrie, la ora 10 dimineaţa, n oraş au fost lipite şi difuzate o mulţime de invitaţii la demonstraţie. Conside*răm important a avertiza guvernul romn şi a cere arestarea participanţilor activi la demonstraţie, din rndul fasciştilor. Considerăm, la fel de important, de a avertiza guvernul romn să nu admită nici un fel de atacuri mpotriva Aliaţilor. Aşteptăm indicaţii."

    Deci motivul manifestaţiei din 13 era de a găsi pretext pentru interzicerea Adunării convocate de P.N.Ţ., n cadrul căreia trebuia expus programul partidului. Şi indicaţiile preţioase" au venit urgent de la Moscova. Reprezentantul politic Lavricev, din comisia Aliată de control, l-a chemat pe primul ministru, C. Sănătescu, şi i-a citit telegrama trimisă de la Moscova, prin care se cerea ca guvernul romn să nu dea voie să se facă demonstraţia şi mitingul prevăzut pentru 15 octombrie." argumentnd acuzaţiile din nota informativă trimi*să la moscova, citată mai sus. Deci era un amestec vădit rusesc n problemele romneşti. n cursul dimineţii au fost discuţii serioase şi guvernul cu greu s-a abţinut să nu-şi prezinte demisia pentru această imixtiune sovietică, ca un protest. Şi pentru a nu năspri relaţiile cu ruşii, s-a hotărt anularea ntrunirii. Manifestaţiile comuniste de stradă continuau, strigndu-se Jos guvernul!" iar presa scornea tot felul de acuzaţii mincinoase mpotriva opoziţiei.

    Trebuie făcută o remarcă foarte importantă pentru cercetătorii acelor timpuri, cnd se pregătea bolşevizarea ţării. Articolele publicate, care constituie material dezinformativ, nu trebuie luate n considerare n cercetările cu caracter istoric. Regimul comunist nu a făcut dect să mintă, să construiască numai pe minciună, fals, teroare şi crimă. Sunt ntr-o măsură de nţeles acei istorici, care nu au cunoscut realităţile sau, să zicem, au fost nevoiţi să supravieţuiască, dar nu este admis să mai tacă n timp ce sute de mii de oameni au murit pentru adevăr şi se continuă ntinarea memoriei lor.

    Iată cum a expus ulterior Lucreţiu Pătrăşcanu politica de colaborare cu o parte din burghezie: ...cu condiţia expresă ca partidul să-şi arate faţa şi să utilizeze din plin guvernele de colaborare pentru a pătrunde mai ales n masa micii burghezii săteşti, dar şi a celei orăşeneşti. Şi propuneam să se facă o distincţie n burghezie, izolnd pe cei mai serioşi adversari ai noştri (serioşi prin aderenţa care o mai aveau n masa ţărănească, prin caracterul mai organizat al partidului ei): pe Maniu şi acea parte a conducerii P.N.Ţ. care l urmează. Am propus deci o colaborare temporară cu liberalii - care să ducă, ntr-un prim stadiu, la izolarea şi slăbirea poziţiilor lui Maniu atunci adversarul nostru Nr. 1. Odată cu formarea unui guvern cu liberalii, am ncercat o spărtură la P.N.L. (cu dr. Lupu sau alţii) aşa nct şi de aici să aducem o slăbire a poziţiilor lui Maniu. (Cnd vorbesc de liberali, este vorba de ramura brătienistă, care constituie o masă de manevră). Am propus să se meargă pe această cale, şi n timpul celui de-al doilea guvern Sănătescu, a cărui viaţă se vedea a nu fi de lungă durată, n vederea pregătirii unui nou guvern...

    A venit 6 Martie 1945 şi guvernul s-a format cu Tătărăscu, ca reprezentnd o parte a burgheziei. Eu am arătat atunci Anei, secretara partidului, pentru ce sunt mpotriva unui guvern de coaliţie cu tătărăscienii. Tătărăscu personal şi gruparea lui, nu mai puţin, formată din escroci, şantajişti şi cunoscuţi şperţari (Bejan, Franasovici, Alexandrini) este compromitere pentru partidul nostru, va dăuna şi prestigiului partidului, iar posibilităţile de a utiliza acest guvern de colaborare, n folosul scopurilor noastre proprii vor fi micşorate. Ana nti, apoi chiar tov. Vşinski au combătut punctul meu de vedere.

    O ncercare de a slăbi poziţiile ocupate de Maniu n Ardeal mergnd pe linia unei supralicitări a şovinismului mărunt n chestia Ardealului de nord şi a unor aspecte legate de problemele naţionale de acolo, o diminuare a atacării lui Maniu şi a conducerii PNŢ pentru a ncerca o rupere a unor aderenţe şi a unor mase aflate sub influen*ţa lor printr-o muncă de propagandă şi agitaţie, n care accentul să cadă pe faţa Partidului nostru, a obiectivelor luptei lui, au fost greşeli pe care le-a făcut şi nu pe atacul contra Partidului Naţional-Ţărănesc (lucru pe care l-am făcut, mai cu seamă n alegerile din 1946)".

    Partidul Naţional-Ţărănesc, n mijlocul agitaţiilor făcute de comunişti pentru nlăturarea guvernului şi-a ntrunit comitetul de conducere şi a hotărt să publice următorul Comunicat: n agitaţiile care se fac pentru răsturnarea guvernului, care ncă nu şi-a mplinit misiunea lui, P.N.Ţ. neaprobnd o astfel de politică, răspunde: Este gata să participe la o guvernare de colaborare naţională, cu partidele din Blocul Naţional Democrat, verificate de opinia publică şi care au luat parte, alături, din 20 iunie 1944. n cazul cnd unii componenţi al Blocului nu ar accepta această colaborare, Partidul Naţional-Ţărănesc şi asumă răspunderea guvernării singur, sau mpreună cu acele partide din Bloc care acceptă continuarea conlucrării la Guvern, pe baza unui program care să soluţioneze problemele grave".
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 12:39 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Re : Divizia Tudor Vladimirescu" şi Horia, Cloşca şi Crişan" - Vin eliberatorii

    Conducerea Partidului Naţional-Ţărănesc a dat publicităţii Programul Partidului pe 16 octombrie 1944, din care este bine de subliniat cteva trăsături: De la ultimele alegeri din 1937, partidul n-a mai putut fi crainicul văzut al voinţei naţiunii. n tot acest timp, P.N.Ţ. a luptat cu tenacitate, cnd pe faţă, cnd prin mijloace subversive, mpotriva regimurilor de tiranie. El nu s-a mărginit la o acţiune internă. Prin oamenii ce i-a trimis n străinătate, el a informat opinia publică a Naţiunilor Unite că războiul pornit de generalul Antonescu era impus Romniei, că poporul romnesc nu-l aprobă şi că respinge continuarea lui pe teren străin. n vremea din urmă şi cei mai sceptici şi-au dat seama că P.N.Ţ. avusese dreptate. Preşedintele Partidului a pus n serviciul acestei cauze o energie, o perseverenţă şi un prestigiu unanim recunoscute.

    P.N.Ţ. rezemndu-se n primul rnd pe imensa majoritate a ţărănimii muncitoare de pămnt, a nţeles să-şi nsuşească, de asemenea, ncă de la ntemeierea sa, şi aspiraţiile muncitorilor din fabrici şi ateliere şi ale celorlalte pături muncitoare şi producătoare, ce nu trăiesc din exploatarea muncii altora. P.N.Ţ. nţelege să păşească la opera de organizare a Statului pe cale evolutivă, prin democraţie şi n măsura n care votul liber al naţiunii i acordă ncredere. n ceea ce priveşte industria mare, P.N.Ţ. precizează că nţelege să procedeze la etatizări treptate, n măsura utilării tehnice a noului Stat şi n aşa fel ca producţia să nu fie zdruncinată. "

    Şi programul continuă să mbrăţişeze fiecare sector al vieţii sociale, precum şi interesul pentru categoriile ce trudesc pentru refacerea şi prosperitatea ţării, după acest război distrugător de bunuri şi de vieţi nevinovate, ce a lăsat n urmă familii ndurerate şi orfani nemngiaţi de dragostea părintească. Merită cu prisosinţă amintite cadrele de partid, acei preşedinţi de organizaţii judeţene care s-au dăruit pentru mplinirea acestui minunat program, cu toţii avnd de suferit prin temniţele de exterminare comuniste, de unde unii nu s-au mai ntors:

    Alba - Moldovan Valer
    Arad - Leucuţia Aurel
    Argeş - Penescu Nicolae
    Bacău - Nicolau Aurel
    Bihor - Roxin Teodor
    Baia - Hudiţă Ion
    Botoşani - Popescu
    Brăila - Grosu Virgil
    Braşov - Niţescu Voicu
    Buzău - Anghel Nicolae
    Cmpulung - Fedarciuc Octavian
    Caras - Radovan M.
    Ciuc - dr. Precup Emil
    Cluj - Haţieganu Emil
    Constanţa - Lepădatu Vasile
    Covurlui - Simionescu Gheorghe
    Dmboviţa - Spineanu Cezar
    Dolj - Ilie Ion
    Dorohoi - Răutu Mihai
    Făgăraş - Dobrescu Aurel
    Fălciu - Melinte Vasile
    Gorj - Arjoceanu Vasile
    Hunedoara - Solomon Virgil
    Ialomiţa - Muşică- Răducanu Ion.
    Iaşi - Zane Gheorghe
    Ilfov - Popescu N. Zorica
    Maramureş - Lazăr Ilie
    Mehedinţi - Danciu Constantin
    Mureş - Bozdoc Ion
    Muscel - Mihalache Ion
    Năsăud - Pop Leonida
    Neamţ - Măcărăscu Gică
    Odorhei - Solomon I.
    Prahova - dr. Petrescu Gheorghe
    Putna - Constantinescu Alecu
    Rădăuţi - Chirilă Pantelimon
    Rmnicu Sărat - Lupescu Ion
    Roman - Cozlovschi Oreste - Moisescu C.
    Romanaţi - Mihăiescu Ştefan
    Sălaj - Coposu Cornel
    Someş - Pop Ghiţă
    Satu Mare - Popovici Mihai
    Severin - Ghizelan Emil
    Sibiu - Stoichiţa Ieronim
    Suceava - Săveanu Sauciuc Teofil
    Trnava Mare - Serdici Vasile
    Trnava Mică - Macavei V. - Faina Liciniu
    Tecuci - Beldie
    Teleorman - Tuliu Panait
    Timiş Torontal - Subţire Ion
    Trei Scaune - Ţeţu Aurel
    Tulcea - Georgescu Nicolae- Tulcea
    Turda - Pop Ionel
    Vaslui - Gabriel Negrei
    Vlcea - Dumitrescu- Colteşti
    Vlaşca - Cartojan
    Bucureşti:
    Sector Negru - Leon Ion
    Sector Albastru - Simionescu Cezar
    Sector Galben - dr. Stănculescu Lucian
    Sector Verde - Marinache Ion
    Preşedinte muncitori: Giorocianu Romulus
    Preşedinte femei: Negruzzi Ella
    Preşedinte tineret: Visa Augustin, Tarţia Mihai
    Preşedinte Partid: Iuliu Maniu
    Vicepreşedinte: Popovici Mihai
    Director Dreptatea": Livianu Ion, Carandino Nic.
    Preş. Cerc Studii: Taşcă Gheorghe
    Preş. TUNŢ: Bărbuş Ion

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-064)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 09:39 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Partide "de dreapta" si partide "de stanga"
    By Sergiu Simion in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 04-04-11, 01:41 PM
  2. Monica Macovei: "Crimele de la Revoluţie şi mineriade pot deveni imprescriptibile"
    By Skagerrak in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 31-01-11, 04:51 PM
  3. De la "revolutia" politistilor la "revolutia" finantistilor
    By Golem in forum Reprezentanţii ''alesi'',(i)legitimitate!?
    Replies: 5
    Last Post: 19-10-10, 03:33 PM
  4. "Patriotismul securitatii"-"Securitatea-buna" si "Securitatea -rea"
    By Excalibur in forum Revolutia (Insurectia, Revolta, Rascoala) - Contrarevolutia
    Replies: 1
    Last Post: 05-08-10, 12:55 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •