Results 1 to 2 of 2

Thread: Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, 12 septembrie 1944 - Viaţa politică

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, 12 septembrie 1944 - Viaţa politică

    “Primiţi pe soldaţii acestei armate cu ncredere. Naţiunile Unite ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul n treburile noastre interne... " (Din Mesajul regal citit la ora 22 la radio) După acest eveniment s-a telefonat la Direcţia Jandarmeriei ca să fie aduşi cei trei paraşutişti din operaţia „Autonomus" pentru a discuta cu Regele. S-a hotărt ca lt. col. Niculescu Ştefan cu dl Chastelain să plece cu un avion la Istanbul, pentru a face cunoscută ieşirea Romniei din război şi a lua legătura cu cei doi emisari. Pleca*rea a avut loc n jurul orei 5 dimineaţa. Aproape de ora două dimineaţa, generalul Gerstenberg, comandantul aviaţiei germane din Romnia, a primit telegrama generalului Friessner (comandantul Grupului de Armate Ucraina Sud) prin care se transmitea ordinul lui Hitler: „Camarila trădătoare să fie arestată imediat, iar o eventuală revoltă va fi reprimată."

    La 6.30 dimineaţa pe 24 august, trupele germane au căutat să forţeze intrarea n Bucureşti, dar nu au reuşit. La acea oră Iuliu Maniu sosise la Palatul Regal, cam la 2 ore după ce Regele plecase - şi naintea plecării lui cei arestaţi au fost duşi n Vatra Luminoasă sub paza lui Emil Bodnăraş. n timp ce se ntreţinea cu cei ce erau acolo şi-l propusese pe Rică Georgescu ca ministru subsecretar de Stat al Ministerului Economiei Naţionale şi Finanţe şi continua discuţia cu Ivor Porter asupra nţelegerii pe care ar fi trebuit să o aibă englezii pentru trimiterea a 2.000 de paraşutişti, s-a auzit o explozie n curtea Palatului şi ferestrele s-au zguduit. Toţi s-au aplecat, numai Iuliu Maniu a rămas drept n picioare, nemişcat şi cu ochii pe fereastră a spus că nemţii au aruncat bombe mici „ dar apărarea antiaeriană fiind n mna lor, nu se vor lăsa pnă nu vor distruge clădirea."

    Să fi fost spre ora 10.30 dimineaţa cnd s-a nteţit bombardarea Palatului, n acelaşi timp cu mitralierea. S-a găsit soluţia ca să se evacueze cu toţii n subsolul Băncii Naţionale, pentru a se putea lucra cu guvernul şi a se lua măsuri n consecinţă. De la ora 4 dimineaţa Romnia se afla n stare de război cu Germania care-şi ncălcase angajamentele luate de către autorităţile competente.

    După 24 de ore de la arestarea Antoneştilor, Radio Bucureşti comunica la ora 10: „Comandamentul german, ncălcndu-şi angajamentul, a trecut la atacarea n aer şi de pe uscat a oraşelor şi unităţilor militare romne". n cursul zilei de 24 august au fost atacate obiective n Capitală, avion după avion, la interval de 5 minute, iar pe timpul nopţii 24/25, de patruzeci de ori. Clădirea mică a Palatului a fost distrusă şi n rest Palatul a suferit mari stricăciuni - şi nu numai Palatul Regal.

    Ministrul de Externe, Gr. Niculescu-Buzeşti, a trimis o telegramă Ambasadei romne de la Ankara, prin intermediul căreia ruga să fie ncunoştinţate cele trei puteri aliate şi, de asemenea, informarea tuturor ambasadelor Romniei.:

    „...astăzi, 23 august, MS Regele a demis Guvernul mareşalului Antonescu numind ca Preşedinte al Consiliului de miniştri pe generalul Sănătescu. Noul guvern are un caracter de uniune naţională, din el făcnd parte, ca miniştri fără portofoliu, şefii celor patru partide care au constituit Blocul Naţional Democraţi [...] ministru de externe: Gr. Niculescu-Buzeşti. Noul guvern are intenţia de a semna armistiţiul imediat şi de a contribui cu toate forţele ţării la eliminarea de pe ntreg teritoriul romn a germanilor. Dat fiind că evenimentele prevăzute pentru smbătă 26 august, s-au realizat astăzi, rog a cere aplicarea imediată a măsurilor reclamau prin telegrama mea de astăzi pentru ziua de smbătă."

    ntr-un discurs ţinut pe 25 august, ministrul de Externe sovietic V. M. Molotov a repetat declaraţia făcută pe 2 aprilie 1944: „U.R.S.S. nu are de gnd să dobndească vreo parte din teritoriul romn sau să schimbe ordinea socială existentă n Romnia."

    Ziarul „France-Soir" din data de vineri 25 august 1944 anunţa trei evenimente deosebit de importante pentru Aliaţi:

    1. Sus, pe prima pagină cu litere mari: PARISUL A FOST ELIBERAT.

    2. Jos, dreapta cu aceleaşi litere: ROMNIA A CAPITULAT. Regele Mihai a anunţat că poporul său se alătură Aliaţilor.

    3. Jos, n stnga: TRUPELE ALIATE AU OCUPAT MARSILIA.

    Importanţa ieşirii din război a Romniei era covrşitoare. Deschidea drumul eliberării Balcanilor fără a fi nevoie de debarcarea Aliaţilor - dar se făcea cu sacrificiile romneşti - şi, cel mai important lucru după estimarea specialiştilor străini, s-a scurtat războiul cu şase luni.

    n aceeaşi zi de 25 august, Secretarul general al Partidului Naţional-Ţărănesc făcea cunoscut şefilor de organizaţii că: „Blocul Naţional Democrat a respins n modul cel mai categoric oferta de adeziune a grupărilor personale ale d-lor Gh. Tătărăscu şi M. Ralea, vinovaţi pen*tru sprijinul acordat dictaturii exregelui Carol II."

    Pentru revenirea la o viaţă politică normală, Iuliu Maniu a trimis o circulară tuturor organizaţiilor, pe data de 1 septembrie, prin care spunea:
    „... Evenimentele anilor din urmă m-au convins şi mai mult că existenţa şi afirmarea partidelor politice este o necesitate absolută pentru dezvoltarea conştiinţei naţionale, pentru afirmarea demnităţii cetăţeneşti şi pentru dovedirea unităţii naţionale. Aceleaşi evenimente mi-au ntărit convingerea că principiile şi metodele Partidului Naţional-Ţărănesc sunt cele care pot ndruma mai bine naţiunea romnă pe calea evoluţiei sănătoase şi pot conduce statul romn n mod desăvrşit spre ţinta dorită: satisfacerea exigenţelor sociale, culturale şi economice ale neamului roma*nesc. Conduşi de această convingere şi nsufleţiţi de vitalitatea nentreruptă a Partidului Naţional-Ţărănesc, care, mpotriva tuturor ncercărilor de stnjenire şi o persecuţiilor, a continuat să existe, de o sută de ani n ramura sa ardeleană şi de multe decenii n celelalte provincii, am hotărt, n baza deplinelor puteri primite de la comitetul nostru central executiv "... şi prevedea o serie de măsuri cu caracter de organizare temeinică şi de moralizare a cadrelor partidului.

    Continund punerea n evidenţă a programului şi principiilor de care era călăuzit partidul Naţional-Ţărănesc, vom lua cunoştinţă de program, prin expunerea lui Ion Mihalache n „Statul ţărănesc" din octombrie 1944, şi despre ideologia lui prin expozeul făcut n faţa tineretului universitar pe 18 iulie 1945. Pnă atunci, să aruncăm o privire asupra desfăşurării vieţii politice, plecnd de la Manifestul Blocului Naţional Democrat" publicat pe 27 august, la care coautor a fost şi Iuliu Maniu şi unde se spunea, printre altele: “... Ţara noastră nu trebuie să plătească crima acestui război n care a fost trtă fără voie. Cu ţara sfşiată, cu oraşele distruse, cu pămntul patriei jefuit de ostile hitleriste, cu libertăţile publice desfiinţate, poporul romnesc a sngerat de trei ani n cel mai nebunesc şi cel mai zadarnic război...Istoria nu face daruri nimănui. Am luptat mpotriva aliaţilor noştri de ieri, care ne-au ajutat să ntregim ţara. Plătim azi greşeala noastră prin jertfe grele. Prin hotărrea ce am luat, prin atitudinea nouă ce am adoptat ndreptăm astăzi această greşeală.

    Pacea nu trebuie să ne găsească de partea celor care ne-au vndut hotarele, ne-au ncălcat şi ne-au secătuit ţara. Trebuie să ştergem de pe fruntea noastră orice urmă de crdăşie cu hitlerismul şi să ne ntoarcem spre adevăratul nostru destin. Pe pămntul Franţei răsună paşii armatelor eliberatoare. Italia deşteptată se leapădă de dictatura fascistă. n Iugoslavia, n Cehoslovacia, n Polonia şi Grecia, popoare prietene suferă şi luptă cu armele mpotriva ocupaţiei străine şi pentru triumful unei vieţi paşnice şi neobidite. Toată istoria noastră ne cheamă lngă aceste neamuri martire. Cu ele am mpărţit cndva victoria de la 1918 mpotriva imperialismului german, cu ele vrem să mpărţim mine bucuria eliberării..."

    n aceste condiţii, de ridicare a Europei mpotriva imperialismului german care ne sfrtecase ţara, noi voiam să mai rezistăm pe linia Focşani-Galaţi.

    SEMNAREA ARMISTIŢIULUI. AI NOŞTRI... CONTRA NOASTRĂ

    Din Cairo s-a comunicat că Armistiţiul va fi semnat la Moscova, de Molotov mpreună cu ambasadorii SUA şi Marii Britanii şi delegatul roman. Delegaţia romnă a plecat la Moscova, formată din Lucreţim Patraşcanu (conducătorul delegaţiei), generalul Dămăceanu, Ghiţă Pop şi Christu. Lor urma sa li se alăture Constantin Vişoianu şi Barbu Ştirbei, veniţi de la Cairo. Pe 28 şi 29 delegaţii romnii ajunseseră la Moscova.

    ncepe atitudinea duplicitară a lui Lucreţiu Pătrăşcanu.

    1. Pe 30 august s-a adresat printr-o scrisoare lui Molotov:“n scopul asigurării propice discutării libere a problemei privind Romnia independent de mandatul meu oficial de şef al delegaţiei şi pentru a avea puterea redactării unor rapoarte despre situaţia politică din ţară, vă rog sa-mi trimiteţi unul din colaboratorii dvs., pentru a stabili legături directe şi neoficiale. n faţa celorlalţi membri ai delegaţiei, el va fi prezentat drept o cunoştinţă personală. Acest contact ar trebui să fie stabilit, dacă e posibil, pnă la nceputul activităţi delegaţiei noastre. Vă voi rămne recunoscător dacă mi-aţi facilita o ntlnire cu unul dintre membrii grupului romn din Moscova, Ana Pauker sau Luca Laszlo... "

    n timpul primirii delegaţiei romne, pe 31 august, la ora 22.05 Molotov le-a spus: „Armistiţiul va intra n vigoare din clipa semnării lui. Este de dorit, binenţe*les, ca armistiţiul să fie semnat ct mai repede, dar deocamdată, această acţiune mai ntrzie ncă. Este necesar să fie stabilite condiţiile armistiţiului, iar părţile participante la tratative trebuie să se pună de acord asupra acestor condiţii. n ceea ce priveşte poziţia părţii sovietice, ea va respecta declaraţiile sale făcute anterior."

    2. Lucreţiu Pătrăşcanu, n conversaţiile purtate pe 1 septembrie cu A.I. Vşinski care era prim-locţiitor al comisarului pentru Afaceri străine, făcuse unele declaraţii:„... El (Pătrăşcanu) consideră necesar să explice, mai nti, motivele intrării Partidului Comunist din Romnia n blocul guvernamental şi ale acordului său de a face parte, n calitate de reprezentant al P.C., din delegaţia pentru ncheierea armistiţiului. Aceasta se datorează, n special, dorinţei Partidului Comunist de a limita influenţa exercitată de Maniu şi Brătianu, care se situează pe poziţii ostile faţă de Uniunea Sovietică. Maniu şi Brătianu rămn adversari ai apartenenţei Basarabiei la Uniunea Sovietică, n acţiunile lor persistă puternica influenţă anglo-americană.

    Partidul Comunist din Romnia şi propune, ca obiectiv principal, mobilizarea forţelor poporului pentru lupta mpotriva germanilor şi asigurarea unei colaborări paşnice cu Uniunea Sovietică. Acceptul Partidului Naţional-Ţărănesc şi Naţional-Liberal (Maniu şi Brătianu) pentru colaborarea cu comuniştii se explică prin dorinţa lor de a folosi Partidul Comunist n propriile lor interese, de a lua, cum s-a exprimat Pătrăşcanu, castanele din foc pentru burghezie cu minile comuniştilor. Pătrăşcanu a declarat că el nu este diplomat şi nu-şi imaginează clar ce are de făcut. Vă rog să-mi oferiţi sfaturile d-voastră..

    Trebuie să vă previn că ntre delegaţii romni sosiţi, se face simţită opinia conform căreia guvernul sovietic intenţionează să formuleze condiţii mai grele n raport cu cele naintate Mareşalului Antonescu. ntre delegaţi se află, de exemplu, Pop, o creatură a lui Maniu, care exprimă exact orientarea şi opiniile lui Maniu. Acest Pop a iniţiat o discuţie mpotriva semnării armistiţiului şi pentru rentoarcerea delega*ţiei n ţară." (din „Misiunile lui A.I. Vşinski n Romnia", pag. 69/70)

    Pe data de 12 septembrie s-a semnat „Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, pe baza propunerilor celor trei Aliaţi, dintre care cel american şi englez au tăcut şi au vorbit numai cnd aprobau punctul de vedere sovietic. Plata despăgubirilor de război n valoare de 300 milioane de dolari a nsemnat o sarcină foarte grea, n condiţiile ţării jefuite şi cu seceta grozavă ce s-a abătut peste noi. Legat de Armistiţiu este foarte importantă discuţia avută n Consiliul de miniştri, stenografiată n zilele de 15-16 septembrie 1944 şi care a fost publicată n DOCUMENTE despre 23 august.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, 12 septembrie 1944 - Viaţa politică

    După expunerea textului semnat, Iuliu Maniu a mulţumit delegaţilor care au fost la Moscova şi a precizat: “constat că Aliaţii nu au respectat nţelegerile de la Cairo, unde s-au făcut nţelegeri precise, baza acestor condiţii era fixată n şase puncte, care conţineau unite asigurări foarte precise pentru Romnia şi noi cnd am făcut armistiţiul şi trimis comisia la Moscova am fost de credinţă că aceste stipulaţiuni vor respectate[… ]. Vedem o situaţie extrem de grea, n special pentru noi care am lucrat atta vreme spre a putea ajunge acest scop de a avea armistiţiu de acord cu Naţiunile Unite. Comisia a acceptat acest text de armistiţiu fiindcă nu putea face altceva. Erau ntr-o situaţie ntr-adevăr tragică: Evident au trebuit să accepte aceste puncte, care multe reprezintă o adevărată capitulaţie, nu un contract liber de armistiţiu..."

    Referitor la punctul 3 din Armistiţiu, care prevedea punerea la dispoziţia trupelor aliate de nlesniri pentru libera mişcare şi acordarea concursului prin mijloacele de comunicaţie şi pe cheltuiala noastră, pe pămnt, pe apă şi n aer, s-au purtat discuţii fiind situaţia gravă pentru economia ţării. Prin lărgirea căilor ferate de la Iaşi la Ploieşti şi de la Cernăuţi la Focşani s-a paralizat orice trafic romnesc n partea de est a Ţării. De asemenea, au fost nchise liniile secundare ce merg spre munte. Situaţia economică va fi gravă, n pragul iernii, fiind ameninţaţi cu nfometarea.

    La acest capitol, Iuliu Maniu a făcut remarca şi a ntrebat dacă este vorba să punem la dispoziţie Aliaţilor mijloacele de transport ale statului, ale armatei, ori şi mijloacele de transport ale particularilor. Şi punerea la dispoziţie a mijloacelor armatei nsemna limitarea folosirii armatei noastre. A primit confirmarea că mijloacele de transport ale Crucii Roşii şi ale armatei au fost luate de ruşi. Ministrul Agriculturii i adusese la cunoştinţă că nu mai poate răspunde pentru situaţia din agricultură, pentru că i-au luat boii, caii, trăsurile, tractoarele. Şi a rugat ca aceste probleme să fie puse n comisii.

    Lucreţiu Pătrăşcanu, după aceste chestiuni de lămurire a situaţiei, a sărit ca ars şi a replicat: „Există un vinovat pentru că Romnia nu a ncheiat armistiţiul pe baza armistiţiului din aprilie şi acel vinovat sunteţi dv. domnule Maniu... ". Iuliu Maniu a urmărit imediat să pună la punct adevărul: „Nu s-a făcut această lovitură atunci, fiindcă domnii comandanţi ai mai multor unităţi mi-au adus la cunoştinţă şi mie şi celorlalţi mai nalţi că nu se poate face acţiunea [... ]. Nu Romnia este de vină că am făcut armistiţiu acum [...] am fost ntr-o situaţie groaznică [...] nu ni s-a răspuns din partea Aliaţilor şapte săptămni. Şi după aceea s-a răspuns: Faceţi pe puterea dv. proprie că noi nu putem face nimic - şi s-a făcut pe putere proprie [...]. Şi a trebuit să găsim momentul cel mai potrivit. Pe ctă vreme nici de la Italia, nici de la Franţa nu au cerut să facă acţiune pe puteri proprii, ci au cerut să facă acţiune cnd erau Aliaţii acolo cu forţele lor... "

    Prin intervenţia lui Gr. Niculescu-Buzeşti arată că pe 20 iulie au semnat Blocul comuniştii şi numai la 24 august ruşii ne-au anunţat că vor semna armistiţiul pe baza celor 6 puncte: „D-ta. dle Pătrăşcanu cnd ai mers la Moscova cunoşteai aceste gestiuni. Desigur că nu puteai face altceva şi nu dăm răspunderea pe alţii. Răspunderea este a Aliaţilor că nu şi-au respectat cuvntul."

    Iuliu Maniu n timpul discuţiilor a mai intervenit n apărarea demnităţii rom*neşti: „Mai am o chestiune pe care vreau s-o subliniez. n acest armistiţiu se vorbe de germani, de unguri, de evrei şi de multe şi multe lucruri. Dar nu se vorbeşte de lucru esenţial pentru noi: ce se ntmplă cu romnii noştri din Basarabia... Dom - comunişti au venit la mine la un moment dat să-mi propună să facem un fel de legătură patriotică - şi atunci nu s-a făcut din cauza mea, recunosc. Pentru că eu insistam la dumnealor ca ntre ţintele acestui bloc patriotic să fie numită şi chestiunea Basarabiei şi Bucovinei şi am insistat pe acest lucru şi am spus că nu posibil să inaugurăm o acţiune de stat care nu are ntre ţintele sale cştigare Basarabiei şi Bucovinei.

    Dumnealor nu au vrut acest lucru şi din cauza aceasta nu s-a făcut... După acest incident, ne-au venit propuneri provocate din partea Aliaţilor n care am fost ncunoştinţaţi n mod definitiv, fără posibilitatea de a discuta că Basarabia şi Bucovina, n forma hotarelor din 1940, trebuie să rămnă Rusiei si atunci a trebuit să mă supun acestei hotărri a acestor trei state... şi am făcut Blocul n iulie pentru realizarea celorlalte scopuri mari. Aceasta nu nseamnă că noi ne dezinteresăm de partea neamului romnesc care este n afară de hotarele noastre de acei fraţi ai noştri, de acelaşi snge cu noi, pe care vitregia soartei la un moment dat i-a despărţit de noi. n acest corp al armistiţiului nu se vorbeşte nimic de Basarabia şi Bucovina, dect n sensul că rămn n posesia Rusiei.

    Dacă nu se vorbeşte ce s-a ntmplat cu fraţii noştri de acolo, se vorbeşte n schimb despre ce s-a ntmplat cu evreii din Romnia sau care pot să vină n Romnia. Alta este chestiunea romni*lor din Basarabia. Dacă vor ncepe a urmări, a nchide şi aresta pe romnii de acolo care au votat n 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi cu ce conştiinţă primim acest lucru?

    Naţiunea romnă şi statul romn au ajuns n situaţii foarte grele n trecut, dar conducătorii au ştiut să găsească accente trebuitoare şi n acele momente grele şi triste... Trebuie să se ştie că sufletul nostru sngerează şi, n al doilea rnd, că avem conştiinţa vie că trebuie să ne ngrijim de fraţii noştri care sunt n afară şi să vedem ce intenţii au ruşii cu fraţii noştri din Basarabia şi Bucovina, fiindcă am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan şi nu ne vine bine să vedem că sunt aruncaţi n nchisori sau loviţi pentru ceea ce au făcut acum 25 de ani... "

    Dar Lucreţiu Pătrăşcanu iar a ieşit la atac mpotriva celor doi şefi de opoziţie care s-au luptat mpotriva dictaturilor, şi a acuzat pe faţă: „Timp de ani de zile s-a dus cea mai ticăloasă propagandă de aparatul nazist: s-a făcut din prezenţa Armatei Roşii un lucru de oroare; copiii vor fi sfrtecaţi, femeile vor fi siluite, satele şi oraşele vor fi distruse... tot ceea ce mintea omenească imagina ca grozăvie a fost nfăţişat ca perspectivă, n ceea ce priveşte prezenţa Armatei Roşii. S-a creat n poporul romn o stare de panică, care a facilitat excesele şi nu le-a mpiedicat... Aici mă adresez n special domnului Maniu şi dlui Brătianu. Nu s-a intervenit ca acestei panici să i să pună capăt, cu toată autoritatea Partidului Naţional -Ţărănesc şi a Partidului Liberal, pentru că cuvntul d-lui Maniu şi al dlui Brătianu, n zilele de panică, ar fi adus foarte mult bine Romniei. Acest cuvnt nu s-a spus. Domniile lor ar fi trebuit să ia atitudine... "

    Şi Iuliu Maniu i-a răspuns, după cum merita: „nvinuirea nu este ntemeiată. Am făcut tot ce s-a putut face. Adevărat că nu am făcut tot ceea ce doream... Noi am militat ani de-a rndul ca să nlăturăm acea iluzie, care există mpotriva Naţiunilor Unite, din cauza prezenţei Rusiei Sovietice. Romnia avea o nencredere, să zicem tradiţională... Am arătat că alianţa făcută cu Axa este o catastrofă şi că singura mntuire era alipirea la Aliaţi, la Naţiunile Unite. Am produs un sentiment de linişte şi nainte de a fi sosit armatele ruseşti aici. Prin urmare, o atitudine care, nşelată, n opinia publică romnească ar fi urmat o dezavuare, a noastră şi n special a mea...S-a ntmplat mai mult dect spunea dl Pătrăşcanu. Conducătorii oficiali ai armatei sovietice au declarat oficial, şi n conversaţiunile particulare, că ei vin n Romnia ca trupe de ocupaţie, ntr-o ţară duşmană... n faţa acestei atitudini a lor, nu puteam face noi manifestări de dragoste şi manifestări de amiciţie cnd ei fac manifestări evidente nu numai de duşmănie, dar chiar de ofensă... n afară de acestea, dacă ar fi fost aşa cum spune dl Pătrăşcanu - că nu au fost excese din partea anumitor soldaţi ruşi, fiindcă n orice armată din lume se găsesc şi elemente fără conştiinţă - n-aş fi spus nimic.

    Dar cnd nsăşi conducerea supremă şi Comandamentul Suprem militar şi cnd unităţile organizate ruseşti fac acte inadmisibile, atunci ce putem noi face? Las că... răspunsul la protestele noastre era că sunt n ţară ocupată... Ştiţi cum au pus mna pe toate vasele noastre şi au făcut unele acte pnă acolo, nct un amiral a trebuit să se mpuşte, s-a sinucis, pentru că au fost făcute acte umilitoare care dezonorează... Ei bine, n asemenea condiţii, cum poţi dta aştepta ca noi să facem osanale de dragoste şi prietenie... ? Cnd sate ale noastre sunt aprinse, cnd prăpădesc averi de miliarde, cnd comandamentul rus nu primeşte pe membrii guvernului şi evacuează sate ntregi, ce vrei dta să facem? Manifestări de dragoste şi iubire?...

    Orict ar fi raţiunea politică de clară şi de calmă, sunt anumite sentimente care nu pot fi predominate fără ca să nu ne supunem atunci la acte de umilinţă şi la o rupere totală de publicul romnesc. Noi cu publicul romnesc trebuie să trăim; noi cu lumea romnească trebuie să ne aşezăm viitorul... Dar un lucru putem şi noi cere, după aceste ntmplări, să nu se ceară de la noi explozii de bucurie şi explozii de osanale... Ai fi făcut dta, te ntreb domnule Pătrăşcanu... pe toată răspunderea dumitale, fără a ntreba pe cineva, pe nici un membru de partid, nici comitetul executiv, nici delegaţia, nici chiar pe cei mai buni prieteni, ceea ce am făcut eu: ca să dau telegramă la Cairo şi să mă oblig să fac armistiţiu?...

    Eu am făcut-o, fiindcă eram convins că trebuie făcut acest lucru şi fiindcă contam pe prietenia camarazilor mei... Eu nu mă duc ca dl Antonescu cu nemţii, care s-a dus fără nici un fel de precizare, fără nici o promisiune, fără nici un fel de stipulare. Nu puteam face aceasta. De ce? Fiindcă eu nu m-am născut ieri. Eu nu trăiesc n opinia romnească de ieri, nici de alaltăieri. Eu nu am venit n viaţa publică rom*ncă ca un copil sărac, ci conducător al Transilvaniei, recunoscut de Regele Romniei şi proclamat de opinia publică ntreagă din acea regiune. Şi atunci trebuie să am n sufletul meu o conştiinţă de răspundere şi de tradiţie... n tot cazul, n ceea ce priveşte viitorul, eu mi-am dat ncă de 7-8 ani seama... desemnează situaţia. Viitorul nostru este legat de bunăvoinţa, de prietenia cu Rusia Sovietică... Ct pentru viitor, n-am dect o dorinţă: să reuşim, abnegaţie şi cu sănătate de nervi, să păstrăm relaţiuni bune cu Naţiunile Unite şi n special cu Rusia Sovietică... Multe pagube vom avea, dar n-avem ce face (Dacă Dumnezeu ne-a aşezat aici, trebuie să ţinem seama de contingenţe"...

    Dinu Brătianu a spus n această şedinţă a Consiliului de Miniştri, răspunznd dlui Pătrăşcanu, că a fost solidar cu dl Maniu: „...Cnd a venit momentul greu pentru ţara noastră, nici eu nu puteam să fiu dect alături de dl Maniu, fiindcă am fost convins de patriotismul să neţărmurit, de suferinţele pe care le ndură, pentru că toate durerile Ardealului se repercutau n sufletul domniei sale. A reprezentat Ardealul n modul cel mai conştient şi deosebit. Dsa este o personalitate incontestabilă n Ardeal şi pot să spun că şi n ţara romnească. Dar, vă nchipuiţi dv. Că un om ca Dsa, care a fost dat afară de acolo, care şi-a pierdut averea n Ardeal, care n locul unde s-a născut nu mai poate să vină, vă nchipuiţi că a trebuit să-şi calce pe inimă ca să poată merge mai nainte şi ce curaj a avut să nu descurajeze... Pnă n ultimul moment, domnul mareşal n-a vrut să nţeleagă că putea să ajute cu ceva această acţiune pe care o duceam. Din contră, a contracarat-o. Şi a trebuit să lucrăm mpotriva lui mai mult dect contra nemţilor din ţară. Devenise un instrument prea orb n mna lor..."

    O subliniere trebuie făcută. Comunistul Pătrăşcanu s-a dus la Moscova nu pentru a susţine interesele ţării n legătură cu armistiţiul, ci pentru ca n conversaţiile particulare să-i „toarne" pe cei ce-l ajutaseră n toate felurile să iasă la suprafaţă n propriul lui partid şi să cştige „bunăvoinţa" rusă. De acolo a revenit cu o virulenţă demnă de un sclav mngiat de stăpnul ce-i arată biciul şi angajat alături de asupritori a căutat să divizeze partidele de opoziţie şi să transforme ţara ntr-o „gubernie" rusească.


    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-063)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Conferinta de la Moscova (16-25 decembrie 1945) si consecintele ei
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 21-10-11, 09:35 AM
  2. Tezaurul romnesc dus la Moscova n 1916 si furat de rusi" a fost furat de romni
    By Dundee in forum Criza financiar-economică. Finanţe-Economie-Buget-Resurse
    Replies: 10
    Last Post: 17-05-11, 06:45 AM
  3. Programul politic Forta Civica: "Lege si Justitie"
    By Mihnea in forum Forta Civică (FC)
    Replies: 1
    Last Post: 10-04-11, 02:22 PM
  4. Eisenhower: Marţi, 6 iunie 1944 va fi Ziua Z"- Debarcarea din Normandia
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 18-02-11, 09:47 AM
  5. "Patriotismul securitatii"-"Securitatea-buna" si "Securitatea -rea"
    By Excalibur in forum Revolutia (Insurectia, Revolta, Rascoala) - Contrarevolutia
    Replies: 1
    Last Post: 05-08-10, 12:55 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •