Results 1 to 2 of 2

Thread: Căderea frontului şi actul de la 23 august 1944 - Mareşalul Antonescu

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Căderea frontului şi actul de la 23 august 1944 - Mareşalul Antonescu

    n cursul zilei de 23 august frontul s-a prăbuşit. Ruşii, prin capul de pod stabilit la Tighina, au dat peste cap Corpurile 4 şi 6 de armată. Mareşalul Antonescu era mereu pe front, la comandamentul de la Bacău, unde a aflat de căderea oraşului Roman n mna ruşilor. De aici a hotărt retragerea pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, ncepnd din noaptea de 22/23 august.„Dacă se nlătură panica, sunt toate şansele de reuşită..." a completat Mareşalul.

    ........n discuţia pe care a avut-o n cursul după amiezii cu generalul neamţ Friessner, la Comandamentul german de la Slănicul Moldovei, i-a spus acestuia: „Dacă frontul Moldovei se prăbuşeşte, dramul spre Balcani este deschis... Există ncă 160 de batalioane cu oameni instruiţi, dar nu sunt arme, de aceea frontul nu are destule rezerve..." ........Mareşalul s-a napoiat seara de pe front şi a avut loc o convorbire cu ministrul german K. Clodius, de faţă fiind şi generalul Ion Pantazi, căruia i-a spus că angajamentele Reichului pentru garantarea frontului din Moldova nu au fost ţinute, iar Romnia se va vedea silită să ia n consideraţie ncheierea unui armistiţiu, deoa*rece situaţia militară şi economică nu-i permite să reziste singură ofensivei sovietice. L-a rugat să transmită conţinutul acestei discuţii.

    n cursul serii, Mihai Antonescu a venit la Rege n audienţă şi, după două ore de discuţii, i-a spus că el va lămuri n două zile situaţia cu Mareşalul, pentru a se hotăr ce este de făcut. Frontul era prăbuşit. n Basarabia trupele ruseşti naintau spre Coglnic, iar n Moldova au ocupat Vasluiul şi se apropiau de Brlad. n cursul acestei zile de 22 august, Mareşalul era hotărt să continue rezistenţa pe linia Focşani-Nămoloasa-Brlad.

    n noaptea de 22 august, aproape două ore a stat de vorbă Ion Mihalache cu Mareşalul Antonescu, căruia i-a spus că armatele germane au intrat n anarhie şi că armatele ruseşti vin peste noi, că germanii au pierdut războiul. I s-a replicat: „Luaţi-vă răspunderea, aţi făcut un război nenorocit; consecinţele trebuie trase fără ntrziere ct timp cuţitul nu este ncă nfipt; nimeni n ţară nu vi se va mpotrivi. Nu d-voastră trădaţi. Germanii au trădat. Ei se obligaseră să acopere Nistrul. Acum ei cer să-i apere armata romnă pe Carpaţi..."

    Comandantul Armatei a IV-a şi-a anunţat demisia printr-o telegramă. Ultima noapte, 22/23 august, a hotărt ca acţiunea să aibă loc pe 26 august, iar lista cu noul guvern urma să o dea Iuliu Maniu, miercuri 23 august. In dimineaţa de 23 august, la Preşedinţie sosiseră două telegrame:

    - una de la Ştirbei, care anunţa că „Aliaţii nu dispun de nici o forţă aeropurtată pentru a fi transportată la Bucureşti şi că ei ne invită să ne adresăm Sovietelor pentru acceptarea armistiţiului şi să avem toată ncrederea n ele. "

    - prin cea de-a doua, Cretzeanu informa pe Antonescu că turcii nu intră n război, rămnnd pe mai departe neutri, şi nici nu-şi pot lua nici un rol de mediator ntre noi şi Aliaţi, pentru o eventuală ieşire din război.

    La Snagov, n jurul orei 10, Mareşalul a convocat un Consiliu de miniştri, n care a discutat situaţia frontului şi hotărrea luată de a se retrage trupele pe linia fortificată Focşani-Galaţi...La 11,30, Mihai Antonescu a anunţat pe generalul Sănătescu că la ora 15,30 va veni cu Mareşalul să vadă pe Rege. La Palat se ştia că situaţia era foarte gravă pe front. Colonelul Nicolae Dragomir comunicase că nemţii dăduseră directive să se retragă n Carpaţi.ntre timp, la 9,30, generalul Sănătescu fusese rugat să treacă pe la Dinu Brătianu, care i-a comunicat că George Brătianu va fi primit n audienţă de Mareşal la ora 12, pentru a insista n numele Blocului să ncheie armistiţiu. In caz de refuz, i-a spus generalului Sănătescu că numai un guvern militar poate fi alcătuit n vederea semnării armistiţiului.

    După ce Antoneştii şi-au anunţat audienţa la Rege, Sănătescu s-a dus la Iuliu Maniu să-i anunţe acest lucru, pe care-l socotea foarte important. Discutnd ce va fi de făcut n cazul că Mareşalul refuză semnarea armistiţiului sau şi dă demisia, a rămas că numai un guvern de militari poate fi pus n loc. George Brătianu a stat n audienţă circa o jumătate de oră şi i-a transmis că, pentru ncheierea armistiţiului, va fi susţinut de şefii partidelor din Bloc. Mareşalul a cerut o hrtie scrisă n acest sens şi George Brătianu a promis că o va aduce pnă la ora 15.
    S-a napoiat la Dinu Brătianu, unde s-au ntlnit doar trei şefi ai opoziţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu fiind de negăsit. Ei l-au mputernicit să le comunice Antoneştilor acordul lor şi că redactarea acestuia se va face n cursul zilei. La ora 15 i s-a comunicat lui Mihai Antonescu că poate să folosească n faţa Regelui acest asentiment al opoziţiei. n jurul orei 16 au nceput discuţiile n Casa Mică a Palatului. Generalul Sănătescu a relatat cum s-au petrecut lucrurile:

    „- Care este situaţia, domnule Mareşal, a ntrebat Regele. - Disperată, majestate. Frontul este străpuns şi n Moldova şi n Basarabia. După obiceiul Mareşalului, n continuare ncepe tot el să atace (făcnd răspun*zătoare de acest dezastru armata, care nu mai vrea să lupte, şi aceasta din cauza agitaţiei oamenilor politici şi lăsnd chiar să se nţeleagă că şi Regele cu mine (Sănătescu) avem parte de vină, căci am stat de vorbă cu oamenii politici, pe care i-am ncurajat n acţiunea lor). Regele are răbdare să-L lase să-şi verse focul şi profitnd de o pauză, pune ntrebarea:

    - Ce trebuie să facem? Nu credeţi că este momentul a ncheia armistiţiul, fie dumneavoastră, fie un alt guvern? - Se poate să cerem şi armistiţiul, nsă să mai aşteptăm două zile, căci trebuie şa vină nişte răspunsuri de la Ankara şi Madrid, a intervenit Mihai Antonescu.

    - Ce intenţionaţi să faceţi, domnule Mareşal? a ntrebat Regele.

    - Vom ncerca să rezistăm pe frontul fortificat Focşani-Oancea-Bolgrad.

    - Cu ce? a ntrebat generalul Sănătescu, ntruct lucrările de fortificaţii nu sunt gata şi trupele germane şi romne ce se retrag nu vor fi n stare să ocupe aceste poziţii, fiindcă se retrag n mare dezordine.

    -Cu batalioanele de recruţi, zice Mareşalul, pe care le-am trimis acolo, şi cu alte trupe ce vor veni din interior. De altfel, dacă nu vom reuşi să oprim inamicul pe această linie, ne vom retrage n munţi şi vom ncerca să mai rezistăm, nu putem părăsi pe germani.

    La acest răspuns categoric, Regele s-a sculat n picioare şi, fără să rostească o vorbă, le-a ntins mna şi a ieşit afară... Antoneştii au rămas n picioare discutnd cu generalul Sănătescu...

    La scurt timp şi-a făcut apariţia maiorul Anton Dumitrescu cu patru soldaţi, care au procedat la arestarea Antoneştilor. ntr-o oră totul se terminase. "Scenariul identic cu arestarea lui Moussolini de către Regele Italiei. Se lucrase după cum prevăzuse Iuliu Maniu n discuţia cu Constantin Sănătescu „... să-i ceară n faţa d-voastră să demisioneze, iar dacă se opune să-l aresteze pe loc şi să procedeze imediat, la fel, cu colaboratorii săi mai apropiaţi; pentru aceasta, d-voastră, ca militar, mpreună cu ceilalţi ofiţeri credincioşi Regelui, ştiţi ce aveţi de făcut, n-am să vă nvăţ eu ce măsuri trebuie să luaţi; eu, cu Dinu Brătianu şi cu celelalte partide din Bloc vă asigurăm sprijinul politic al ntregii Ţări; restul vă priveşte pe d-voastră şi pe Rege."
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 08:40 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Re : Căderea frontului şi actul de la 23 august 1944 - Mareşalul Antonescu

    Scrisoarea lui Iuliu Maniu adresată Preşedintelui Tribunalului Poporului n legătură cu evenimentele de la 23 August 1944

    „Domnule Preşedinte,

    Din presa de azi aflu cu mirare că depoziţia mea n ziua de 11 mai a.c, dată n faţa tribunalului Poporului, privitoare la ntmplările din ziua de 23 august 1944 şi mprejurarea că am afirmat că nu ştiu ce s-a discutat n ultima audienţă pe care mareşalul Antonescu a avut-o la M.S. Regele, este interpretată n mod greşit. Astfel presa guvernului interpretează că aş fi străin de ntreaga acţiune de la 23 august 1944. Deoarece nu vreau să se strecoare această eroare n aprecierea onoratului Tribunal al Poporului, vă rog să binevoiţi a lua act că nţelesul depoziţiei mele, n conformitate cu realitatea este următorul:

    1. Tendinţa mea şi a partidului meu, manifestată prin memorii, manifeste, adunări, ntruniri, propagandă şi alte atitudini publice, precum şi prin pregătirea spiritului armatei, a fost nlăturarea grabnică a regimului lui Antonescu şi ncheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, a căror concretă pregătire s-a făcut prin repetate consfătuiri clandestine, care se ţineau att n diverse ntruniri secrete, ct şi n şedinţele nocturne de !a Palat n prezenţa Majestăţii Sale.

    2. n afară de această acţiune internă menită să pregătească opinia publică romnească, am ntreprins şi am condus, pentru reuşita loviturii de la 23 august 1944 o ntinsă acţiune pe plan extern, ncă din toamna anului 1940, prin intermediul prietenilor mei Gr. Nicolescu-Buzeşti şi inginer V. R. Georgescu şi cu ajutorul trimişilor mei din străinătate. Prin desfăşurarea acestei acţiuni s-au obţinut condiţiunile de armistiţiu stabilite la Cairo, pe care eu personal le-am acceptat n numele Partidului Naţional-Ţărănesc la dorinţa exprimată de reprezentanţii celor trei guverne aliate. Evenimentele de la 23 august 1944 au fost, deci, urmarea logică şi rezultatul direct al acţiunii partidului nostru ncoronată prin hotărrile nţelepte şi energice ale Majestăţii-sale, Regelui.

    3. Asupra celor petrecute n ziua de 23 august 1944, eu am fost audiat la Tribunalul Poporului ca martor şi nu ca istoriograf sau organizator. Sub povara jurămntului, eu nu puteam mărturisi dect faptele ştiute de mine direct. Am fost ntrebat ce ştiu despre ultima audienţă de la Palat a mareşalului Antonescu şi am precizat că nu pot da relaţiuni, nefiind martor ocular. Ct priveşte participarea mea la punerea concretă n aplicare a loviturii de la 23 august 1944, nu am fost ntrebat.

    n cazul cnd mi s-ar fi pus această ntrebare aş fi constatat, pentru deplina clarificare a acţiunei, că amănuntele loviturii le-am discutat n repetate ntlniri cu M.S. Regele, de a forma eu guvernul. Nu am acceptat, motivnd că, fiind vorba de aplicarea armistiţiului, operaţie prin esenţă militară, era necesar ca preşedintele Consiliului să fie un militar. Am consimţit nsă să intru n guvern ca ministru fără portofoliu, spre a da colorit politic şi popular guvernului.

    Despre arestarea mareşalului Antonescu am fost informat deodată cu ceilalţi conducători ai partidelor din Blocul Democratic, imediat după săvrşirea ei, adică n ziua de 23 august 1944, la orele 17,30, prin dl dr. Aurel Leucuţia, de către dl mareşal al Palatului, Mocioni Strcea. ntr-un apartament al locuinţei dlui A. Leucuţia se aflau, n acel moment, reprezentanţii Blocului Democratic, n frunte cu dl Pătrăşcanu şi Titel Petrescu, care aşteptau rezultatul loviturii de stat şi chemarea la Palat.

    4. n zorii zilei următoare, dl Gr. Nicolescu-Buzeşti m-a anunţat, prin dl Leucuţia, că germanii pregătesc atacul mpotriva Capitalei, rugndu-mă să mă prezint imediat la Palat. n dimineaţa de 24 august 1944, fiind la Palatul Regal de la orele 6, am contri*buit, mpreună cu membrii noului guvern, aflaţi n Palat, la luarea măsurilor pentru respingerea coloanelor germane ce se ndreptau spre Capitală, deci la ntoarcerea armelor mpotriva foştilor aliaţi ai ţării: aceasta n timp de nemţii bombardau Palatul Regal, pricinuind morţi şi răniţi, jertfe ale nerespectării obligaţiilor de onoare germane. Am stat n Palatul Regal, care era obiectivul de căpetenie al avioanelor germane, n tot timpul bombardamentului.

    Vă rog, domnule preşedinte, să binevoiţi a dispune ca aceste precizări să fie alăturate declaraţiilor mele din 11 mai a.c, pe care le completează.

    Primiţi, vă rog, domnule preşedinte, asigurarea consideraţiunii mele. IULIU MANIU"



    Din scrisoarea lui Ion Mihalache adresată Tribunalului Poporului pe 12 Mai 1946

    „O convorbire ntre dl Mareşal şi subsemnatul (Ion Mihalache), n primăvara 1944, după dezastrul frontului, la locuinţa din Băneasa a lui Antonescu.

    La un moment dat, dl general, foarte agitat, oferă dlui Maniu să-şi ia răspunde*rea.

    Dl Maniu: Mi-aţi mai oferit de două ori.

    Dl Antonescu: Nu de două ori, ci de cinci ori; şi dumnealui, adică prin mine (fusese ceva vag).

    Eu am stăruit ca acest lucru să fie imediat lămurit.

    Dl Maniu a arătat atunci că chestiunea a fost precizată n scris ntre d-sa şi dl Antonescu, ca să nu mai poată fi discuţii şi interpretări eronate.

    Şi dl Maniu a repetat, ncă o dată, că e gata să accepte dacă i se face posilibilă pregătirea terenului.

    - Cum nţelegi d-ta pregătirea terenului, a ntrebat dl Antonescu.

    Dl Maniu a precizat că este necesar contactul cu aliaţii, nţelegere şi pregătire comună etc, etc.

    Au urmat obiecţiunile dlui mareşal Antonescu, oferindu-i ncă o dată, dar adăugnd: nainte de asta voi consulta pe generali, pe capii bisericii, pe universitari etc. şi dacă ei vor fi de acord, să-şi ia dl Maniu răspunderea. Mi-am permis să reflectez atunci faţă de dl Mareşal: Istoria nu judecă oamenii politici după propuneri irealizabile, ci după rezultatele obţinute pentru ţară n momente grele.

    ntr-adevăr era o propunere irealizabilă, pe care o făcea Mareşalul. La el predomina setea de putere şi s-a văzut pnă n ultimul moment că nu voia să o cedeze. Mergea ca şi Hitler pnă la ultimul om." Killinger, alertat de Eugen Cristescu că a dispărut Mareşalul la Palat, a venit de la Săftica, unde lua masa cu secretara lui, Hella Peterson, să se intereseze ce s-a ntmplat cu Mareşalul.

    A fost liniştit că nu i s-a ntmplat nimic. Dar continund să protesteze că s-a numit un guvern fără acordul Berlinului, ministrul de externe Grigore Niculescu-Buzeşti i-a adus aminte că el a fost acreditat pe lngă Regele Romniei, nu pe lngă fostul guvern. A plecat şi şi-a anunţat stăpnul la Rastenburg, tocmai la ora 9 seara, cnd şi bea ceaiul. nfuriat, a ordonat năbuşirea insurecţiei, arestarea Regelui şi nlocuirea primului ministru C. Sănătescu cu un general progerman. Dar nu se găsea nici unul.

    A doua zi, tot Hitler a dat dispoziţie să se creeze un guvern fantomă la Viena, care a fost o mare ruşine pentru ţară, prin fărădelegile ce le-a săvrşit mpotriva romnilor ce au trecut pe acolo.


    Proclamaţia Regelui Mihai I către ţară


    „Romni,

    n ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, n deplină nţelegere cu poporul meu, că nu există dect o singură cale pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală, ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata ncetare a războiului cu Naţiunile Unite...

    Dictatura a luat sfrşit şi cu ea ncetează toate asupririle...

    Alături de armatele aliate şi cu ajutorul lor, mobiliznd toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena, pentru a elibera pămntul Transilvaniei noastre de sub ocupaţie străină...

    De curajul cu care ne vom apăra, cu armele n mnă, independenţa mpotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotăr singuri soarta depinde viitorul ţării noastre..."

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-062)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 19-02-11 at 08:44 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. 23 August 1944 - O trădare naţională?
    By Antyrus in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 24-08-11, 08:06 AM
  2. Restabilirea graniţelor naţionale - Mareşalul Ion Antonescu, 1940-1944
    By Zalmogedikos in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 07-08-11, 12:52 PM
  3. Mareşal Ion Antonescu
    By Gerula in forum Rentregirea Romniei
    Replies: 2
    Last Post: 06-08-11, 06:50 PM
  4. Hitler a nvitat" pe mareşalul Ion Antonescu la Salzburg 12 aprilie 1943
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 16-02-11, 05:17 PM
  5. De trei ori tradare - Privire sub coroana 23 august 1944
    By Soemu Toyoda in forum Regatul Romniei -1881-1947 (Monarhia)
    Replies: 3
    Last Post: 18-11-10, 10:34 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •