Results 1 to 2 of 2

Thread: Eisenhower: Marţi, 6 iunie 1944 va fi Ziua Z"- Debarcarea din Normandia

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Eisenhower: Marţi, 6 iunie 1944 va fi Ziua Z"- Debarcarea din Normandia

    Pe 11 mai se anunţă din Stockholm că Mareşalul Rommel este n momentul de faţă şef al trupelor destinate apărării mpotriva invaziei, von Rundstedt fiind nsărcinat numai cu apărarea primelor linii sau a zonei de coastă. " n presa germană se scria că Rommel dispunea de arme noi care vor produce o mare surpriză n tabăra aliată. Germanii cunoşteau la perfecţie armele anglo-americane şi au afirmat că au creat excelente mijloace de reacţiune, care le vor face inofensive. Ştirile de la jumătatea lunii mai erau completate cu starea fortificaţiilor de pe coasta Atlanticului care erau bine aprovizionate; se afirma că foarte puţin conta că toate căile de comunicaţie vor fi n mod permanent bombardate.


    Pentru a-şi face curaj lor şi lui Antonescu, presa germană anunţă că tunurile germane cu trageri multiple care pulverizează obiectivul" au fost instalate ntr-un număr masiv ntre Carpaţi şi Nistrul superior. Traiectoria acestor obuze are o viteză mai mare ca a sunetului, astfel că detunătura se aude după explozia proiectilului. Deci nemţii erau pregătiţi n vest şi n est, dar omiseseră Crimeea, pe care au părăsit-o pe 15 mai şi porţile Romei, crezndu-le invincibile.

    Pe 11 mai, pe un front de 40 de km lungime, 2.000 de tunuri anglo-americane au tras primul obuz n aceeaşi secundă şi după aceea un uruit asurzitor ţi lăsa impresia că eşti sub un viaduct pe care trec nesfrşite trenuri rapide şi deodată sub strigăte de ''Alah", cu sutele, trupele de asalt pornesc n iureş.

    Pe data de 17 mai Hitler a aprobat retragerea de la Cassino şi replierea pentru apărarea Romei, urmărind să disponibilizeze şi ceva trupe pentru a le trimite pentru ntărirea frontului de vest. Doar cu cteva zile nainte, generalul şef, Raapke şi nflăcărase soldaţii spunndu-le: n aceste zile memorabile, noi vrem să salutăm pe Fuhrerul nostru, fără egal pe lume, ale cărui priviri n aşteptarea orei hotărtoare, se ndreaptă n acest moment asupra sectorului nostru şi asupra celor ce-l vor apăra, pnă la ultimul om. Noi trebu*ie să răzbunăm raidurile gangsterilor care distrug ţara noastră, unde aproape zilnic familiile noastre şi bogăţiile culturale sunt nimicite. Indiferent ce va fi, noi vom cştiga victoria finală."

    Soldaţii nazişti n-au putut rezista. Generalul francez Louis Berteil, n Baroud pour Rome", descrie ce-a văzut de pe creastă, n asaltul cuceririi ruinelor mănăstirii, tablou asemănător cu cel descris de Aurel State, la cucerirea Sevastopolului din Crimeea, cam n acelaşi timp, diferenţă de cteva zeci de ore: Spectacolul era halucinant. Acest imens amfiteatru era o prăpastie de foc unde sosirea artileriei franceze se amesteca cu plecarea mortierelor germane, cu jerbele mitralierelor trăgnd cu trasoare, cu exploziile minelor şi cu ţşnirea aruncătoarelor de flăcări. In acest infern trebuia să ne aruncăm."

    Iată ce au găsit n oraşul din jurul mănăstirii, după relatările unui supravieţuitor: Ruinele erau răscolite şi rerăscolite. Bombele săpaseră cratere uriaşe n grădini, pe cmpuri şi pe pajişti. Străzi ntregi se prăbuşiseră n munţi de ruine. Părea că sosise Judecata de Apoi."

    Şi, ntr-adevăr, pregătirile pentru venirea Zilei de Apoi" se făceau la Londra, unde pe 15 mai s-a ţinut o conferinţă finală, cu trei săptămni nainte de ziua Z" cnd, n faţa Regelui Marii Britanii, comandanţii operaţiunilor terestre aeriene şi navale au explicat n faţa unei hărţi uriaşe, n relief, cum vor decurge acţiunile prevă*zute pentru debarcare şi imediat după aceea pentru consolidarea capetelor de pod. Pe 28 mai 1944, comandanţii subordonaţi au fost informaţi asupra datei de 5 iunie, ca fiind nceputul debarcării şi de atunci toată armata a fost consemnată pe vase sau n locurile de plecare. Corespondenţa toată a fost oprită, cu excepţia celei ce se primea. Asaltul şi escaladarea celui mai mare obstacol ridicat de om mpotriva omului a nceput n zorii zilei de 6 iunie 1944. n această zi, pierderile Aliaţilor care au asaltat grădinile iadului" s-au ridicat la 11.000 de oameni.

    Zidul Atlanticului ntins ntre Narvik şi Bayonne a fost cea mai importantă linie fortificată din lume, la care au lucrat sute de mii de muncitori aduşi cu forţa din mijlocul a 10 naţiuni captive europene. Pentru construirea lui s-au folosit 10.000.000 de milioane de tone de beton. Dacă ar fi trebuit să fie transportat tot deodată, ar fi fost nevoie de un convoi de camioane care să nconjoare Pămntul o dată şi jumătate, pe la Ecuator. S-au executat lucrări subterane, cazemate n oţel şi beton, adăposturi fortificate pentru infanterie şi tranşee şi gropi antitanc pe o mare adncime. Oraşele de la litoralul mării au devenit fortăreţe. Ferestrele şi uşile caselor au fost astupate iar străzile blocate cu reţele de srmă ghimpată şi stlpi de beton armat. Pivniţele locuinţelor comunicau prin galerii subterane pentru a permite apărătorilor să circule şi să cadă n spatele inamicului asediator. Se muncea sub lozinca: Mai bine nişte vii obosiţi, dect nişte morţi odihniţi."

    Rundstedt socotea Zidul Atlanticului" ca un mare bluf care nu va opri inamicul, pe cnd camaradul său Rommel spunea: Războiul va fi cştigat sau pierdut pe această plajă. Nu avem dect o singură şansă de a respinge inamicul, de a-l contraataca atunci cnd va fi ncă n apă, zbătndu-se să ajungă la ţărm... Toate forţele de care dispunem trebuie să se afle aici, de-a lungul acestei coaste. Primele 24 de ore ale invaziei vor fi hotărtoare, aceasta va fi ziua cea mai lungă..."

    Şi tot Rommel a realizat aici grădinile iadului"...De-a lungul coastei s-au semănat peste o jumătate de milion de obstacole submarine. Alte 5 milioane de mine de diferite mărimi, ascunse la tot pasul, puteau n orice moment să arunce n aer tancul sau să sfrtece omul. Rommel vroia să planteze 20 de milioane, dar n-a mai avut timp.

    Goebbels declara:Am fortificat coastele Europei de la Capul Nord pnă la Mediterană şi le-am dotat cu armele cele mai ucigătoare pe care le poate produce secolul XX. De aceea orice atac inamic, chiar cel mai puternic şi mai nverşunat din cte se pot imagina, este sortit eşecului. "

    Pe plajă, de-a lungul coastelor, răsăriseră arici" cu trei colţi din şine de cale ferată, garduri de fier cu dinţi de fierăstrău, pari de lemn cu vrfuri metalice ndreptate spre mare, conuri de beton nfipte n nisip...La Omaha, pe o lungime de 6 km, se găseau 8 cazemate pentru artileria grea şi un adevărat Muzeu al Armatei", amplasat tot n adăposturi betonate, format din 35 de săli dotate cu tunuri uşoare, 18 tunuri antitanc, 4 baterii de artilerie, 6 mortiere, 35 de lansatoare de rachete cu 4 ţevi, 85 de cuiburi de mitralieră... La aceste 92 de modele de tunuri se foloseau 252 de feluri de muniţii. Supravegherea acestor arme o făceau oameni ntre 16-70 de ani, toţi cei rămaşi apţi după 5 ani de război, dintre care unii purtau cte trei semne de rănit. Pe data de 4 iunie oamenii instalaţi n Zidul Atlanticului" primiseră dispoziţia să doarmă mbrăcaţi şi ca hrană de rezervă li se dăduse o cutie de 250 de grame de conservă de carne, cteva cuburi de pine tare ca oţelul, două bandaje pentru primul ajutor... şi comanda să aştepte"...

    Peste apă, alte şi alte trupe soseau zi şi noapte pe coasta Angliei, unde răsăriseră oraşe plutitoare, unde oamenii dormeau de o săptămnă n paturi suprapuse, pe 3 şi 4 rnduri. Cozile la cantină depăşeau kilometrul. Americanii numai, pentru funcţionarea instalaţiilor de cazare a contingentului lor, erau nevoiţi să folosească 54.000 de oameni, dintre care 4.500 de bucătari. Această forţă covrşitoare aştepta hotărrea unui om: Einsenhower. Şi unii şi alţii aşteptau şi ascultau...

    Pe data de 1 iunie la orele 21, văzduhul era străpuns de versul lui Verlaine:; Les sanglots longs des violons de l'automme" (lungi suspine ale viorilor de toamnă). Pe data de 5 iunie, prin radio erau transmise, la anumite intervale, vorbe fără de nţeles, repetate de două ori: E cald la Suez... Zarurile au fost aruncate... Pălăria lui Napoleon este n arenă... John o iubeşte pe Mary... Săgeata nu va mai trece..." Şi tot n acea zi, la orele 22,10, al doilea vers din Verlaine a trezit pe unii care dormitau n jurul aparatelor de radio: Blesee mon coeur d'une langueur monotone" (mi sfşie sufletul cu o tnjeală monotonă).

    Pe 5 iunie 1944, la orele 9,45, Eisenhower a zis: Marţi, 6 iunie va fi Ziua Z. Şi comandanţii au ieşit pe uşă pornind să urnească uriaşul dispozitiv de 287.000 de ostaşi, cu toate maşinăriile lor, pentru eliberarea celor 300 de milioane de oameni aduşi n stare de supunere. La orele 21 (5 iunie) Marea armată" a pornit spre Europa ocupată. Pe un front de 30 de km, 5.000 de vase, n 10 valuri succesive, se ndreptau n noaptea de păcură spre grădinile iadului", unde consemnul era dat de două luni: toate ţevile, de toate calibrele, să fie ndreptate spre mare. Asediatorii vor apare din apă. Neptun supărat, dezlănţuise o furtună de gradul 5. Răul de mare făcea ravagii, n tangaj al de nedescris preoţii nu mai pridideau cu oficierea slujbelor. Căpitanul evreu Irving Gray a rugat pe preotul căpitan Fulmer Koon să ndrepte rugăciunile ntregii companii către Domnul n care credem cu toţii". nainte cu puţin de orele 22, pe deasupra flotei n marş a trecut ultima formaţie aeriană, lansnd 3 puncte luminoase şi o linie, litera V, iniţiala cuvntului VICTORIE"

    Cu puţin nainte de miezul nopţii, peste 10.000 de tone de explozivi fuseseră aruncate peste zona de debarcare. Şi, n timp ce bombardierele făceau calea ntoarsă, se ncrucişau cu mii de avioane nţesate ai căror pasageri fuseseră ncurajaţi la plecare: Cnd veţi sări pe pămntul Normandiei să ştiţi că n-o să aveţi dect un singur prieten: pe Dumnezeu." Apocalipsul de dezlănţuise. Stelele cerului" au căzut pe pămnt ca şi fructele unui smochin scuturat de vijelie. Şi vntul continua să sufle cu tărie. ntunericul de nepătruns şi zgomotul unei uzine n plină producţie punea pe gnduri pe cei cţiva treji, osndiţi de Verlaine să descifreze necunoscutul.

    Peste 18.000 de făpturi smulse din coastele fortăreţelor zburătoare au nceput să se balanseze n drumul către pămntul făgăduinţei. Cădeau peste tot, pe ogoare, n grădini, n praie, n mlaştini, pe acoperişurile caselor, agăţaţi n pomi, chiar şi de turnul unei biserici... ploaie cu ngeri" ntruchipaţi n făpturi omeneşti, veniţi să-şi salveze semenii... Era ora 0,15, marţi, 6 iunie. Aşa a nceput ziua cea mai lungă şi cea mai aşteptată. Leonard Deverchach a fost primul soldat american mort, mpuşcat nainte de a pune piciorul pe pămnt. Pnă seara Aliaţii au avut 2.450 de morţi şi 8.100 de răniţi sau dispăruţi. Numărul germanilor din acea zi nu se cunoaşte, dar pnă la sfrşitul lunii iunie pierderile lor s-au ridicat la 28 de generali, 354 de ofiţeri superiori şi 250.000 de ostaşi. Şi aceasta a fost prima zi a debarcării, a celei mai grandioase operaţiuni militare din istorie.

    Nemţilor nu le venea să creadă că ncepuse sfrşitul, deoarece Fuhrerul declarase: Eu sunt cel mai mare constructor de fortăreţe, din toate timpurile. " La ora 1,50, cnd s-a anunţat la Paris vestea, nu le-a venit să creadă: Cum! Pe această vreme? Tehnicienii s-au nşelat cu siguranţă. Doar toţi şefii nazişti spuseseră că nu este posibilă o debarcare. Toate măsurile fuseseră luate."

    Iuliu Maniu, care a crezut ntotdeauna că nemţii vor pierde războiul, n dimineaţa de 6 iunie mergea la Bucureşti, dar la ora 9 jandarmii au oprit maşinile să intre n capitală, din cauza alarmei. A hotărt să se rentoarcă la Snagov, n timp ce fortăreţele zburătoare se ndreptau spre Ploieşti, pe care l-au bombardat. Cnd a ajuns la Snagov, Iuliu Maniu a auzit marea veste a debarcării mult aşteptate şi a socotit că era n firea lucrurilor să se ntmple aşa. O oarecare nemulţumire se ntrezărea, pentru că debarcarea nu avusese loc n Balcani. nghesuiţi n jurul aparatului de radio, Tuliu Maniu, Ghiţă Pop şi Pufi Leucuţia ascultau veştile, la nceput sărace, despre debarcare. Ghiţă Pop, comentnd primele veşti, spune: Să dea Dumnezeu să reuşească şi să nu-i azvrle n mare; eu recunosc că m-am nşelat, ntruct n-am crezut să aibă atta curaj."
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Re : Eisenhower: Marţi, 6 iunie 1944 va fi Ziua Z"- Debarcarea din Normandia

    Pe frontul de sud, forţele aliate forţau porţile Romei şi Hitler s-a văzut obligat pe 3 iunie să autorizeze evacuarea Romei, unde pe 4 iunie şi-au făcut intrarea Aliaţii. In după-amiaza zilei de 6 iunie s-a anunţat n Camera Comunelor şi eliberarea Romei. Chuchill a mulţumit armatelor aliate din Italia, felicitndu-l pe generalul Alexander. După aceea a fost informat Stalin: Totul a nceput bine. Minele, obstacolele şi bateriile de pe uscat au fost depăşite n mare măsură. Aterizările trupelor de paraşutişiti au avut foarte mult succes şi s-au efectuat pe scară mare. Debarcarea infanteriei se desfăşoară rapid şi numeroase tancuri şi tunuri motorizate sunt deja pe mal. Vremea este moderată spre bună. "

    Şi răspunsul lui Stalin nu a ntrziat, către Churchill: Am primit comunicarea dumitale despre succesul nceputului operaţiunii Overlord. Asta ne dă tuturor bucurie şi speranţă pentru viitoare succese. Ofensiva de primăvară a forţelor sovietice, organizată conform nţelegerii de la Conferinţa de la Teheran, va ncepe pe la mijlocul lui iunie, nţr-unul din sectoarele importante ale frontului... La sfrşitul lui iunie şi nceputul lui iulie, operaţiunile ofensive se vor transforma ntr-o ofensivă generală a forţelor sovietice."

    Peste cteva zile Stalin telegrafia din nou lui Churchill: Este evident că debarcarea, concepută pe o scară grandioasă, a avut succes deplin. Colegii mei şi cu mine nu putem dect să recunoaştem că istoria războiului nu cunoaşte o altă acţiune asemănătoare din punct de vedere al mărimii ei, al concep*ţiei vaste şi al executării ei pline de măiestrie. După cum se ştie, Napoleon, la vremea lui, a eşuat ruşinos n planul lui de trecere a Canalului, istericul Hitler, care s-a lăudat timp de doi ani că va trece Canalul, nu s-a putut hotăr nici măcar să ncerce să-şi realizeze, ameninţarea. Dar Aliaţii noştri au reuşit să realizeze cu onoare acest grandios elan de a forţa Canalul. Istoria va nregistra această faptă ca pe o realizare de cel mai nalt ordin..."

    n ziua de 9 iunie, radio Londra a difuzat un amănunt tehnic foarte interesant: naltul Comandament al forţelor Aliate din zona invaziei subliniază că ntre mai multe arme secrete noi care au contribuit la succesul debarcării au fost de un succes deosebit aşa zisele tancuri impermeabile, care au naintat prin apă la o adncime de şase picioare spre litoral. 280 de ntreprinderi britanice au lucrat fără ncetare pentru producţia tancurilor impermeabile, neştiind scopul pentru care aceste tancuri vor fi ntrebuinţate. In decursul ultimelor trei luni ntreaga producţie britanică de oţel a fost ntrebuinţată pentru construirea tancurilor impermeabile şi pentru echipamentul acestor arme."

    n ziua de 13 iunie germanii au atacat pentru prima oară Anglia cu bombe zburătoare, armă mult trmbiţată, dar care nu a putut opri n loc maşinăria de război a Aliaţilor, n spatele căreia se găsea trei sferturi din omenire care şi pusese resursele la dispoziţie pentru nfrngerea lui Hitler. Pe 19 iunie posturile de T.F.F. au transmis telegrama următoare: D. Churchill, vorbind la ambasada mexicană, a spus: Evenimentele din viitoarele cteva luni ne vor arăta dacă vom scăpa n curnd de blestemul care ne-a fost impus de Gremania." Referindu-se la invazia din Normandia, dl Churchill a arătat căplanurile sta*bilite la Teheran nu au fost puse ncă n aplicare n totalitatea lor, dar ele sunt mereu puse la punct şi lunile de vară ar putea aduce, prin victoriile acestei campanii aliate, succesul complet al cauzei libertăţii."

    Acţiunile Aliaţilor erau n plină desfăşurare. Pe data de 16 iunie, insula Elba a fost ocupată de comandourile franceze şi pentru cei avizaţi era un preludiu al acţiunilor ce vor urma n Mediterana. Pe 18 iunie a nceput şi ofensiva rusească mpotriva Finlandei, pentru a o forţa să iasă din război şi a accepta capitularea necondiţionată. Un alt front de atac sovietic, conform hotărrii de la Teheran, pentru ţinerea n fru a germanilor, a avut loc n Bielorusia şi regiunea occidentală a Ucrainei, n direcţia Prusiei orientale şi a Vistulei. Pe 21 iunie Berlinul a fost atacat de 1.700 de avioane. Atacurile mpotriva Romniei continuau şi ele iar ruşii se pregăteau să forţeze naintarea spre Iaşi.

    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-058)
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Poate ca in curand va veni si ziua in care gruparile anti-sistem unite
    By Demonstrator in forum Partide, programe, candidaţi: idei sau demagogie!?
    Replies: 1
    Last Post: 01-09-12, 09:12 PM
  2. Ziua Unirii Basarabiei cu Romania - 27 Martie 1918
    By Railgun in forum Romnia Mare - Cele trei UNIRI
    Replies: 0
    Last Post: 02-12-11, 06:32 PM
  3. Convenţia de Armistiţiu" la Moscova, 12 septembrie 1944 - Viaţa politică
    By Cicerone Ionitoiu in forum Perioada 1944-1947 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 1
    Last Post: 19-02-11, 09:04 AM
  4. "Patriotismul securitatii"-"Securitatea-buna" si "Securitatea -rea"
    By Excalibur in forum Revolutia (Insurectia, Revolta, Rascoala) - Contrarevolutia
    Replies: 1
    Last Post: 05-08-10, 12:55 PM
  5. Ziua Judecăţii n paradisul social-de CRISTIAN CAMPEANU
    By Han_Solo in forum Opinii, Comentarii, Stiri, Sondaje de opinie!
    Replies: 0
    Last Post: 28-05-10, 04:12 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •