Results 1 to 2 of 2

Thread: Aliaţii şi urmăresc planurile - Restabilirea frontierei romno-sovietice din 1940

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Aliaţii şi urmăresc planurile - Restabilirea frontierei romno-sovietice din 1940

    Lordul Moyne, comentnd n scrisoarea trimisă Foreign Office-ului discuţia dintre Barbu Ştirbei şi ministrul rus Novicov, socotea că interesul Rusiei faţă de Romnia este mai mare şi vor interveni interese politice, iar Antonescu ar trebui să interpreteze bombardamentul ca un semn că timpul tergiversărilor a trecut şi poate porni clar pe o cale greşită. La Bucureşti regimul mareşalului Antonescu căuta să intre n legătură cu Aliaţii, graţie lui Iuliu Maniu care poseda două aparate de emisie ce emiteau sub paza neştiută pnă ieri, a Ministerului de interne, de la nchisoarea Malmaison, iar acum cu un aparat din inspectoratul jandarmeriei, cu concursul oamenilor trimişi de Aliaţi. Şi totuşi nu erau hotărţi să ntoarcă armele mpotriva germanilor. Pe data de 7 aprilie De Chastelain a terminat codificarea mesajului lui Antonescu şi l-a dat generalului Tobescu.

    Joi 13 aprilie, Eugen Cristescu şi generalii Piki Vasiliu şi Tobescu au adus spre codificare răspunsul la mesajul lui Antonescu. Erau condiţiile de armistiţiu oferite prin prinţul Ştirbei:

    1. Trupele romne trebuie să capituleze n faţa armatei roşii şi să treacă mpre*ună cu acestea la operaţiuni mpotriva germanilor. Ruşii le vor completa armamentul.

    2. Condiţiile minime ale armistiţiului sunt următoarele:

    a. Ruperea cu germanii şi operaţiuni comune cu Aliaţii mpotriva germanilor, cu scopul reinstaurării independenţei şi suveranităţii Romniei.

    b. Restabilirea frontierei romno-sovietice n concordanţă cu acordul din 1940.

    c. Plata de daune pentru pagubele provocate Uniunii Sovietice ca urmare a ostilităţilor şi ocupării de Romnia a teritoriului ei.

    d. Repatrierea tuturor prizonierilor de război sovietici şi aliaţi, precum şi a deţinuţilor.

    Aceste condiţii minime pot fi nrăutăţite dacă Romnia nu le acceptă repede.

    3. Guvernul sovietic nu cere ca teritoriul romnesc să fie ocupat pe durata armistiţiului de trupe sovietice, dar att trupele sovietice, ct şi cele ale Aliaţilor trebuie să aibă o libertate nelimitată de mişcare pe ntreg teritoriul romnesc, dacă situaţia militară face necesară aceasta. Guvernul romn trebuie să facă tot ce-i va sta n putinţă pentru a sprijini această acţiune prin toate mijloacele de comunicare pe sol, apă şi aer.

    4. Guvernul sovietic consideră nedreaptă hotărrea Dictatului de la Viena şi este gata să desfăşoare operaţiuni, mpreună cu Romnia, mpotriva ungurilor şi germanilor, cu scopul de a reda Romniei ntreaga Transilvanie sau mare parte a acesteia.

    5. Dacă Romnia doreşte să aibă, pentru contactele cu Uniunea Sovietică, pe lngă generalul-reprezentant pentru problemele militare şi un reprezentant politic pentru chestiunile politice, guvernul sovietic nu are nici o obiecţiune.

    Sovieticii la Stockholm erau tentaţi să intre n discuţii cu guvernul prin doamna Kolontai, poate chiar fără a-i fi anunţat pe anglo-americani. Pe de altă parte, Mihai Antonescu a trimis un curier care a trecut prin Elveţia şi n jur de 12 aprilie l-a contactat pe Gr. Gafencu spunndu-i că are şi avizul Regelui şi al lui Maniu, pentru a-l ruga să ncerce să discute cu englezii. La ncercarea acestuia i s-a răspuns că deja erau n legătură cu romnii şi nu mai era cazul să deschidă un alt canal.

    Pe 14 aprilie, De Chastelain trimisese un mesaj al lui Antonescu către generalul Wilson, un mesaj calificat sentimental, fără fapte şi propuneri, solocitnd ajutor anglo-american.

    Novicov a transmis pe 14 aprilie la Moscova o propunere a lui Ştirbei care suna:Dacă Antonescu nu ntreprinde vreo acţiune şi dacă Maniu nu-l poate răsturna, Maniu să treacă n teritorul rus, n Moldova, şi să nfiinţeze un guvern n opoziţie faţă de Antonescu... Moscova a aprobat propunerea ca să-i fie făcută lui Maniu, cu condiţia ca Londra şi Washingtonul să fie, de asemenea, de acord."

    n Duminica Paştelui, pe 16 aprilie, s-au produs bombardamente asupra ţării, avnd ca obiective Turnu-Severin, Galaţiul şi Braşovul, unde a avut de suferit cartierul gării şi atelierele IAR. Nici Bucureştiul n-a fost cruţat. După ce n Smbăta Paştelui, la amiază, s-a bombardat Palatul Telefoanelor şi clădirile din jurul Palatului Regal, pagube mari făcndu-se la Cartea Romnească şi Universitate, n dimineaţa Paştelui s-a aruncat un covor de bombe, din nou, asupra oraşului, pe Ştefan cel Mare şi n centru, lovind restaurantul Capsa...Condiţiile de armistiţiu trimise au fost discutate de Antonescu cu Iuliu Maniu şi au fost găsite inacceptabile.

    In ziua de Paşti, prin dl Creţzeanu s-a primit un mesaj din partea lui Maniu:Am primit condiţiile armistiţiului sovietic care sunt aprobate de guvernul britanic şi cel al Statelor Unite. Sunt de acord să ncep negocieri pe baza condiţiilor prezentate de Puterile Aliate şi a sugestiilor mele conţinute n diferite comunicări şi explicaţii precise pe care le-aţi primit prin Ankara. Voi face tot ce-mi stă n putinţă pentru a trimite ct mai curnd posibil la Cairo un emisar cu cele mai recente propuneri care să vă ajute n susţinerea acestor negocieri. Totuşi, e bine să ştiţi că puteţi ncepe un schimb de păreri nainte de sosirea acestui emisar. Trebuie să subliniez, totuşi, că printre propunerile Aliaţilor să află şi cteva care, prin natura lor, ţin mai mult de un tratat de pace dect de o convenţie de armistiţiu. Acest fapt va ngreuna şi mai mult problema unei convenţii de armistiţiu. Ar fi, de aceea, de preferat să evitaţi discutarea acestor probleme."

    Şi ulterior s-a mai adăugat acestui mesaj, un paragraf: n acest scop voi trimite ct mai curnd posibil la Cairo unul sau doi oameni ! agreări de dv. cu instrucţiuni finale. Pnă atunci faceţi tot posibilul pentru a evita acele aspecte care se referă direct la pace. Trebuie să subliniez că pentru răsturna*rea guvernului şi pentru eventuale operaţiuni militare mpotriva nemţilor este absolut necesar să avem ajutorul militar al aliaţilor."

    Ambasadorul britanic la Moscova, spunea: aceste două mesaje par guvernului meu total nesatisfăcătoare şi este de părere ca să se trimită dlui Maniu ct mai repede posibil, un mesaj arătnd că Aliaţii nu mai doresc alţi emisari la Cairo şi că trebuie acceptate condiţiile prezentate de guvernul sovietic; iar mareşalului Antonescu să i se trimită un avertisment pentru a-i reaminti că timpul trece repede şi că Aliaţii aşteaptă din partea lui să-şi facă cunoscută fie acceptarea, fie respingerea condiţii*lor de armistiţiu."

    Deoarece Antonescu nu dădea un răspuns Aliaţilor şi era evident că nu-i convenea, De Chastelain a cifrat o telegramă pe 19 aprilie şi a transmis-o:
    Antonescu informat asupra condiţiilor de către Maniu. Nu cunoaştem reacţiile lor, dar cele ale oficialităţilor cu care suntem n legătură indică:

    a. nencrederea n sovietici;

    b. imposibilitatea unei colaborări ntre Romnia şi Armata Roşie;

    c. convingerea că punerea liniilor de comunicaţie la dispoziţia Aliaţilor este echivalentă cu ocupaţia de către Armata Roşie;

    d. deziluzie din cauza faptului că termenii au fost stabiliţi de ruşi şi nu de către toţi cei Trei Aliaţi cu care Romnia se află efectiv n stare de război de la nceputul bombardamentelor. Cu toate că admit că armata germană nu apără Romnia la răsărit de Carpaţi, ei consideră dezonorantă ideea de a nu se bate cu ruşii pnă la capăt. Ei recunosc că ţara vrea pace, dar nu doresc să nceapă o nouă luptă mpotri*va Germaniei. Sunt convinşi că Romnia a fost abandonată sovieticilor ntruct noi am pierdut iniţiativa şi supremaţia. Cred că armata roşie nu se va opri nainte de Bosfor şi Adriatica. Ei lasă să se nţeleagă că atitudinea lor s-ar schimba, dacă trupele anglo-americane s-ar apropia de teritoriul Romniei. Sperăm să avem răs*punsul lui Maniu ntr-o zi sau două."

    La scrisoarea ambasadorului britanic de la Moscova, Archibald Clark Kerr, adresată pe 24 aprilie 1944 lui Molotov şi n care vorbeşte de mesajul lui Maniu din 16 aprilie (prin care anunţa că va trimite unul sau doi emisari la Cairo n.n.), acestei scrisori i-a răspuns pe 27 aprilie Andrei Ianuarevici Vşinschi: ...n ceea ce priveşte informaţiile cerute de prinţul Ştirbei n legătură cu atitudinea guvernului sovietic faţă de propunerea lui Maniu de a trimite la Cairo un nou emisar, guvernul sovietic l-a informat pe ambasadorul său la Cairo că trimiterea unui nou emisar este problema personală a lui Maniu."

    Cele trei guverne aliate discutau, ncă de la 16 martie, textul unei declaraţii propuse de Departamentul de Stat, pentru a fi publicat pe 27 aprilie, referitoare la cei patru sateliţi ai Axei: UNGARIA, ROMNIA, BULGARIA şi FINLANDA:

    Prin politica fatală a liderilor lui, poporul Ungariei suferă umilinţa ocupaţiei germane. Romnia mai este ncă legată de nazişti ntr-un război care aduce cu sine devastarea poporului ei. Guvernele Bulgariei şi Finlandei şi-au pus ţara n slujba Ger*maniei şi au rămas n război de partea Germaniei. Cu scopul de a arăta drumul spre libertate acestor victime nefericite ale intenţiilor nefaste ale lui Hilter şi de a le avertiza ncă o dată la această oră trzie, Regatul Unit, Uniunea Sovietică şi Statele Unite au stabilit că:

    1. Sateliţii Axei - Ungaria, Romnia, Bulgaria şi Finlanda, n ciuda faptului că şi dau seama de inevitabilitatea unei nfrngeri zdrobitoare a nazismului şi n ciuda dorinţei lor de a ieşi din război, contribuie, material, prin actuala lor politică şi atitudine, la forţa maşinii de război germane.

    2. Stă n puterea acestor naţiuni, prin retragarea din război şi ncetarea colaborării cu Germania, opunnd rezistenţăforţelor nazismului prin orice mijloc posibil, să scurteze ncleştarea europeană, să reducă marile lor sacrificii şi să contribuie la victoria Aliaţilor.

    3. Perspectivele acestor ţări de a exista n viitor ca state independente, dreptul de a alege liber propriile lor guverne şi evitarea unor devastări militare nu pot fi lărgite, ci doar reduse prin continuarea colaborării cu Germania nazistă.

    4. Este vorba de faptul că, cu ct aceste naţiuni vor continua participarea la război şi colaborarea lor cu Germania, cu att mai dezastruoase vor fi consecinţele pentru ele şi cu att mai severe vor fi condiţiile ce le vor fi impuse.

    5. Responsabilitatea Ungariei, Romniei, Bulgariei şi Finlandei pentru participarea la război de partea Germaniei naziste le impune necesitatea de a hotăr acum, ct mai au timp, sau să contribuie la inevitabila victorie a Aliaţilor, sau să persiste n actualul curs greşit şi catastrofal."

    Pe 29 aprilie, De Chastelain şi prietenii lui au primit un mesaj personal, de la Tom Masterson, colonel, consilier politic la secţia britanică pentru Mediterana, cel care contribuise n primul război mondial la distrugerea instalaţiilor petroliere rom*neşti pentru a nu putea fi folosite de nemţi. In acest mesaj spunea: ...Toţi cei de aici (de la Cairo) am fost surprinşi de generozitatea condiţiilor de armistiţiu"... Bombardamentele vor continua, spunea el şi adăuga: Aliaţii nu-şi pot permite să se lase amăgiţi şi să-şi reducă presiunea sub pretextul unor negocieri care n-au dat nici un rezultat după aproape şase săptămni. Asta era exact ceea ce doreau germanii..."
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Re : Aliaţii şi urmăresc planurile - Restabilirea frontierei romno-sovietice din 19

    Se ajunsese la situaţia cnd, după attea ncercări de a obţine condiţii mai bune şi o apropiere a forţelor aliate de Romnia, Iuliu Maniu nu dorea să compromită viitorul Romniei n interesul celor Trei Aliaţi, din a căror atitudine reieşea că erau nţeleşi asupra unor probleme legate de Romnia, n care ruşii aveau ntietate şi nimic nu se făcea fără avizul lor. A.Eden, n scrisoarea adresată ambasadorului său la Moscova pe 5 mai, spunea:„După cum adeseori am accentuat, am considerat că guvernul sovietic trebuie să ia conducerea n eforturile noastre comune, pentru a scoate Romnia din război. Şi le vom da tot sprijinul ce ne stă n putere..."

    Pe data de 3 mai, Chastelain a răspuns telegramei lui Tom Masterson aşa: „Ca răspuns la telegrama dv... condiţiile de trai sunt bune, dar condiţiile de muncă total nesatisfăcătoare. Neacceptarea condiţiilor armistiţiului e bazată pe speranţa că vor urma condiţii mai bune şi că trupele anglo-americane se vor apropia in viitorul imediat de Dunăre."

    In ultima zi a lunii aprilie a fost stricată buna dispoziţie a primului ministru britanic, din cauza primirii unei telegrane de la Molotov, prin care arăta că prezenţa la Bucureşti a „operaţiei Autonomus" şi colaborarea n legăturile dintre Bucureşti şi Cairo dovedeşte că guvernul Antonescu cooperează cu el (Autonomus n.n.) n aceasta activitate. O asemenea situaţie n-ar fi posibilă dect ca rezultat al unei nţelegeri ntre guvernul Marii Britanii şi guvernul Romniei. „ Guvernul sovietic aşteaptă o explicaţie n această chestiune din partea guvernului Marii Britanii."

    Mhnit şi enervat de reaua credinţă rusească, Churchill a răspuns a doua zi:„Mesajul dv. din 29 aprilie privitor la Romnia dovedeşte clar că aţi căzut n capcana unei iluzii. Vreau să fiu clar, de la bun nceput, că n toate treburile romneşti, ncercăm să conlucrăm cu domnia voastră şi cu Stalin. n ciuda cererii de despăgubiri, am acceptat, ca rezultat al nţelegerii dintre noi, condiţiile de capitulare prezentate de dumneavoastră romnilor, cu amendamentele pe care vi le-am sugerat. Am avut dificultăţi practice n legătură cu agenţii noştri şi cu comunicaţiile ra*dio, care sunt n curs de a vă fi explicate n detaliu. Ceea ce mă uimeşte este că v-aţi putut imagina, fie chiar şi pentru o clipă, că am complota cu guvernul romn sau cu altcineva din Romnia, sau că am avea vreun interes ascuns n Romnia, n detrimentul operaţiunilor d-voastră şi al cauzei comune sau că am putea avea ceva secrete n Romnia, pe care nu vi le-am mpărtăşi oricnd.

    Faptul că vă mai frămntă astfel de gnduri arată ct de greu este să conlucrăm, chiar atunci cnd cele mai mari operaţiuni militare combinate din lume sunt iminente. Ce avantaje credeţi că aţi putea obţine afirmnd astfel de lucruri unor oameni care acţionează cu bună credinţă faţă de d-voastră? Nu faceţi dect să ridicaţi obstacole viitoare mpotriva d-voastră. Mă simt obligat ca toată această corespondenţă să fie expediată n ace*laşi timp preşedintelui şi Departamentului de Stat ale Statelor Unite. V-am spus că vă considerăm vioara nti n materie de politică romneas*că, pe baza condiţiilor de capitulare asupra cărora ne-am nţeles, sub rezerva preocupării mele privind despăgubirile. Desigur, dacă nu credeţi nici o vorbă din ceea ce spunem, ar fi mai bine să lăsăm lucrurile să se rezolve de la sine. Dar ţinnd seama de colosalele treburi pe care trebuie să le ducem la bun sfrşit mpreună, sunt ncredinţat că (ne veţi trimite) veţi cntări cu atenţie răspunsul d-voastră (care să nu fim obligaţi să-l returnăm ambasadorului d-voastră) nainte de a ni-l trimite. " W.S.C. 2 mai 1944

    Ceea ce se evidenţiază de la nceput este faptul că Churchill lăsase mnă liberă ruşilor, să hotărască cu privire la Romnia, fiind „vioara nti". După primirea scrisorii din 5 mai, Molotov a spus că va mai medita asupra răspunsului pe care l-a dat pe 10 mai, pretinznd că mesajul „n ciuda abilităţii sale, era neconvingător". Churchill pe 11 mai a informat Cabinetul că nu va mai putea coresponda cu Molotov, a cărui atitudine l-a făcut să-şi piardă ncrederea n posibilitatea de menţinere a unor relaţii bune cu Rusia.

    De Chastelain bănuieşte că furia lui Molotov consta tot ntr-o bănuială, şi anume că asupra paraşutiştilor s-ar fi găsit un exemplar al tratatului care se presupunea că Germania l-ar fi propus URSS n dauna Romniei. n culisele diplomatice se puteau ntmpla multe, după cum a fost ncercarea ruşilor de a intra n discuţii cu nemţii, prin intermediul Regelui Bulgariei, n 1943. La rndul lor, ruşii publicaseră n februarie 1944 un articol despre presupuse tratative ale Angliei pe lngă Germania. Dezinformarea a funcţionat peste tot şi ntotdeauna.

    Şi se mai poate pune ntrebarea că Molotov acţionase n acest fel cu Churchill pentru a avea o acoperire pentru cazul cnd s-ar afla ce se petrece la Stockholm. Acest diferend a dus la suspendarea acţiunilor din Balcani ntreprinse de S.O.E., iar cele din Romnia oprite. Molotov reuşise ceva, fapt ce l-a supărat pe lordul Selbourne, şeful SOE, făcndu-l să se adreseze lui Eden, printr-o telegramă pe 19 mai: „Mi se pare că ne situăm pe o poziţie prea puţin fermă. S.O.E., la cererea Foreign Office-ului, a asigurat trecerea unor agenţi ruşi n Germania, Austria, Franţa şi Italia şi nici una dintre ţările acestea nu poate fi considerată ca făcnd parte din sfera de influenţă a Rusiei. Noi nu am ntrebat dacă agenţii paraşutaţi de noi erau comunişti şi nici care era scopul misiunii lor... Sunt sigur că atitudinea conciliatoristă nu merită osteneala chiar atunci cnd e vorba de cei mai buni prieteni... "

    Această dispută creată de Rusia, care poate ar fi intenţionat să trimită şi ea vreo misiune n Grecia, unde se găseau partizani comunişti, nu a făcut altceva dect să ne lipsească de un canal de legătură, prin echipa specialistă „Autonomus", tocmai cnd pe drum se găsea n misiune, spre Cairo, Constantin Vişoianu, un fost colaborator al lui Nicolae Titulescu şi un diplomat versat. Astfel stăteau lucrurile cnd Romnia devenise o greutate pentru diplomaţia engleză, din cauza intransigenţei duse pnă la necooperare după bunul plac, urmărind s-o lase ruşilor care o aveau deja spre rezolvare, n schimbul Greciei, care era imperios necesară guvernului britanic din punct de vedere strategic.

    Pe data de 14 mai 1944 a plecat de la Bucureşti Constantin Vişoianu, spre Cairo, pentru a se alătura echipei de negociatori romni. Sosirea lui a fost anunţată de ambasadorul american, Lincoln MacVeagh, printr-o telegramă destinată secretarului de stat, Cordell Huli, datată 25 mai şi n care se spune:

    „Cel de al doilea emisar al lui Maniu a sosit acum şi n apartamentul lui Ştirbei a avut loc o reuniune la care au participat toţi delegaţii. Ştirbei a citit o notă pregătită, iar Vişoianu a suplimentat cu comentarii. Potrivit declaraţiilor lor, Antonescu este, fie că vrea sau nu, complet sub control german, iar acum n ţară se află prea multe trupe germane, pentru ca o lovitură de stat realizată de Maniu să fie posibilă. Totuşi Maniu, de acord cu partidele democratice, este n continuare hotărt să desprindă Romnia de Axă şi fiind asigurat de ajutorul generalului Nicolescu şi al altor cţiva generali, dispunnd de unul sau două corpuri de armată şi obţinnd consimţămntul Regelui, el doreşte să facă ncercarea prin crearea unei mişcări chiar pe front, deci nu n interiorul ţării.

    Aceasta va fi greu, ntruct unităţile romne sunt cuprinse ntre formaţiunile de linie germane, dar Maniu crede că dacă Aliaţii vor indica exact ce trebuie să se facă şi unde şi cnd, aceasta poate fi realizabil... Emisarii au adăugat că Maniu doreşte să facă unele observaţii in ceea ce priveşte condiţiile de armistiţiu, dar acestea nu au fost ascultate la această reuniune, ambasadorul sovietic spunnd, cu ncuviinţarea celorlalţi delegaţi, că acum este rndul romnilor să acţioneze. El a atras de asemenea atenţia emisarilor asupra faptului că incapacitatea de a acţiona n timpul care s-a scurs de la prezentarea condiţiilor a avut drept consecinţă faptul că ajutorul pe care Romnia l poate da este cu mult mai redus dect era prevăzut. "

    După discuţie s-a hotărt ca Maniu să fie sfătuit prin Cretzeanu să trimită un emisar pe frontul rus, pentru a conveni cu militarii ca momentul şi locul acţiunii militare romne să fie fixate de comun acord cu forţele ruse şi ca acest mesaj să fie elaborat de Ştirbei n colaborare cu Novicov, lordul Moyne spunndu-i acestuia din urmă că iniţiativa n aceste negocieri este acum n minile lui. Lordul Moyne m-a informat ieri că el primise instrucţiuni să-l sfătuiască pe Novicov n acest sens, dato*rită iritării pe care o produsese guvernului său, suspiciunea ruşilor privind activităţile secrete britanice n Romnia. Lui i s-au dat, de asemenea, instrucţiuni să nu insiste asupra problemei trecerii lui Maniu n teritoriul romnesc ocupat de ruşi, ntruct la Foreign Office acest plan nu a plăcut niciodată, deşi el era dornic să-l accepte, deoarece ruşii erau interesaţi. Trecnd „iniţiativa" cate Novicov, lordul Moyne i-a promis sprijin binevoitor n probleme cum ar fi comunicaţiile dacă l va dori. MacVeagh, Planul prezentat de C. Vişoianu, din partea lui Maniu, a fost naintat Foreign Office-ului.

    In aceeaşi zi, ministrul de externe german făcea o informare despre situaţia din Romnia şi anume:

    1. Reprezentanţii romni ai partidelor de opoziţie, care făceau tatonări de pace la politicienii inamicului, au fost ndrumaţi cu toţii să se adreseze lui Molotov, cu care nici un romn nu ndrăzneşte să intre n legătură;

    Regele a respins convocarea unui Consiliu de coroană n scopul schimbării guvernului, ndrumndu-i să se adreseze Mareşalului. Tătărăscu a propus ca prin Gafencu să se ducă tratative de pace numai cu sovieticii... Maniu şi Brătianu au refuzat să discute cu el, spunnd că nu iau legătura dect cu partide autentice. n totalitate opoziţia este bucuroasă să fie n afară de orice răspundere.

    2. Mareşalul va lupta mpotriva Uniunii Sovietice pnă la capăt, nu nsă şi mpotriva anglo-americanilor, faţă de care ar dori să se asigure pentru viitor.

    La o nlăturare neprevăzută a Mareşalului, care ar atrage după sine căderea Regelui, intră n funcţiune un guvern compus din generalii de pe front şi politicieni demni de ncredere, sută la sută (legionari), dacă e posibil cu Rege, dacă nu, fără Rege. Regele reprezintă un simbol al ţăranilor şi soldaţilor şi mpărtăşeşte punctul de vedere al mareşalului cu privire la Aliaţi. Mareşalului ar trebui să i se facă cunoscut şi din partea Wehrmachtului că numai ducnd activitate politică alături de Reich poziţia lui e sigură.

    Se vede de la distanţă că serviciile de informaţii germane nu erau informate asupra fondului problemei de legături cu Aliaţii. Cteva zvonuri neconcludente dar mai mult supoziţii i-au făcut să dea această informare mai mult ca să se ncurajeze pe ei, fiindcă Mareşalul cunoştea la acea dată toate dedesubturile, n care se implicase, ct de ct. Vom vedea ntr-un alt capitol urmarea tratativelor după intrarea pe scenă a lui Constantin Vişoianu.

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-055)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 18-02-11 at 07:45 AM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Din planurile de distrugere a Romaniei
    By Sendai in forum Inginerii politico-economice: Oligarhia, Tranzitia, Privatizarea !!!
    Replies: 3
    Last Post: 10-08-11, 12:19 PM
  2. Restabilirea graniţelor naţionale - Mareşalul Ion Antonescu, 1940-1944
    By Zalmogedikos in forum Perioada 1940-1944 : războiul - frămantarile politice
    Replies: 0
    Last Post: 07-08-11, 12:52 PM
  3. De ce nu s-ar alia victimele stingii si ale dreptei: Ce e de facut?
    By Excalibur in forum Actiunea pentru Eliberarea Romniei (A.E.R.)
    Replies: 0
    Last Post: 11-08-10, 03:20 PM
  4. Restabilirea drepturilor de proprietate ale cetăţenilor asupra capitalului naţional
    By Freelancer_71 in forum Crima numită privatizare. Cele două Romnii-Ieşirea din prăpastie
    Replies: 1
    Last Post: 13-05-10, 08:18 AM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •