Balanţa ncepuse să ncline spre partea Aliaţilor. Pe oceane, mări şi n văzduh anglo-americanii deveniseră stăpni. Pe pămnt, trupele Axei de abia şi mai trăgeau răsuflarea mergnd de-a-ndăratelea să recucerească Bugul, depăşit cu doi ani nainte, sau să găsească punţile de mbarcare pentru a face calea ntoarsă din Africa de Nord. Rommel fusese rechemat pe nesimţite şi i se dăduse o altă nsărcinare, pe care peste un an o va duce la acelaşi dezastru. Hitler a nvitat" pe mareşalul Ion Antonescu la Salzburg şi i-a arătat cele două posibilităţi ce-i mai rămăseseră: o victorie a Axei, sau nimicirea ei totală " şi căuta găsirea de soluţii de angajare n luptă, pnă la ultimele resurse. Soluţia este numai o victorie clară" era curajul insuflat de Hitler mareşalului Ion Antonescu.

Dar imediat, a trecut la dezvelirea cauzelor defetiste ce umbresc victoria finală" şi de care se face vinovată Romnia:

1. Dosarul Mihai Antonescu, care face aluzii neprietenoase faţă de germani, ncercnd prin intermediari de la Madrid şi Ankara să ducă o acţiune pentru scoaterea Romniei din război, spunnd chiar că şi Hitler urmăreşte o pace separată. Mareşalul i-a luat apărarea spunnd că sunt zvonuri care vor să discrediteze relaţiile noastre. Imposibil, a zis Hitler şi a nceput să citească din dovezile pe care le deţinea...

Dosarul Iuliu Maniu. Acesta ducea, din dovezile prezentate de nemţi, tratative cu anglo-americanii şi era chemat la Londra ca să acţioneze. Ribbentrop a intervenit spunnd că o asemenea trădare nu putea fi pedepsită dect cu moartea, n Germa*nia s-ar fi spnzurat de mult un om ca Maniu."

A doua zi, pe 13 aprilie, cele două dosare au fost din nou puse n discuţie de partea germană. Referitor la Mihai Antonescu, cu toate insistenţele nemţilor de a fi nlocuit şi dus n lagăr, mareşalul a spus că e foarte surmenat şi va trebui să-i dea un concediu. Iar despre Maniu, mareşalul a adăugat că nici nu ndrăzneşte să devină activ. Dacă ar face-o, ar fi ndată arestat." Hitler a insistat şi asupra problemei evreilor şi a cerut trimiterea lor n Rusia. Deoarece n-a reuşit să-i transfere n Palestina prin Bulgaria, va căuta să-i trimită la lucru n Crimeea cu rugămintea să nu mai fie asasinaţi, aşa cum o făcuseră anterior, fapt pentru care s-a văzut nevoit să sisteze expedierea lor.

Scopul nsă a fost ca să insiste asupra cantităţii de 4 milioane de tone de petrol promise n ianuarie şi să se reducă la maximum necesităţile industriei romneşti, cu reducerea de 30% a consumului intern, chiar cu riscul de a jertfi ramuri ale economiei romneşti. Şi a doua cerere stringentă a fost un protocol prin care cetăţenii romni de origine romnă să poată fi recrutaţi n armata germană. Şi la acest punct nu a obţinut Hitler satisfacţie deplină, deoarece ofiţerii, tehnicienii şi cei ce refuzau să meargă n Germania, puteau să se bucure de cetăţenia romnă...

La plecare, cei doi mari şi-au confirmat hotărrea de a continua lupta mpotriva inamicilor Europei, prin mobilizarea tuturor forţelor, pnă cnd va fi cştigată fără compromisuri victoria definitivă." După plecarea lui Antonescu a venit rndul Regentului Horthy Miklos, din Ungaria, să vină la ordine, deoarece primul ministru ungar Kăllay Miklos şi pierduse ncrederea n victoria Pactului Tripartit şi trimisese n capitale străine, la Ankara şi Londra, personalităţi care să stabilească contacte cu agenţi anglo-americani, pentru scoaterea Ungariei din război. Un comunicat identic s-a publicat la sfrşitul convorbirilor, prin care Hitler şi Horthy şi-au exprimat hotărrea fermă să continue lupta mpotriva bolşevismului şi a aliaţilor săi anglo-americani, pnă la victoria finală."

Şi n urma vizitei" lui Antonescu la Hitler au continuat persecuţiile mpotriva romnilor din Ardealul de Nord răpit de unguri, ceea ce a făcut pe Iuliu Maniu să trimită un protest, n limba franceză, n străinătate, pentru ca occidentul să ia cunoştinţă de suferinţele romneşti ce au urmat dictatului de la Viena, impus de forţele Axei.

După ntoarcerea din Germania, Mareşalul Ion Antonescu l-a vizitat pe Iuliu Maniu, n noaptea de 17-18 aprilie 1943, la domiciliul acestuia din str. Caragea Vodă nr. 27, relatndu-i discuţiile avute cu Fuhrerul, n ziua de 17 aprilie apăruse n presă un comunicat lapidar, cu privire la această vizită, ceea ce l-a făcut pe Maniu să ia atitudine. S-a dus la Braşov, unde a redactat un nou memoriu şi l-a trimis la Bucu*reşti, ca să fie constrasemnat şi de Dinu Brătianu şi apoi naintat Mareşalului Ion Antonescu. Iată conţinutul foarte vehement al memoriului:

Domnule Mareşal, ........Comunicatul publicat cu ocazia ntrevederii pe care aţi avut-o cu Fuhrerul Adolf Hitler conţine unele afirmaţii contra cărora suntem siliţi să protestăm cu toată energia n numele poporului romn. Vă este cunoscută atitudinea noastră şi a partidelor pe care le prezidăm faţă de politica pe care dvs. o duceţi alături de Germania şi aliaţii ei. V-am semnalat continuu gravele primejdii la care expuneţi naţiunea romnă, făcnd acte de solidaritate cu acei care au ciuntit Romnia Mare şi care n mod inevitabil merg la catastrofă, avnd contra lor cele mai mari şi mai puternice naţiuni ale lumii.

Dvs. ca şef al unui regim de dictatură nu aveţi dreptul să angajaţi naţiunea ntr-o direcţie n care nu vă poate urma, deoarece ea are conştiinţa că odată cu Basarabia şi Bucovina readuse la trupul ţării, Romnia nu are nici un motiv să lupte sau să dorească nfrngerea Angliei şi a Statelor Unite, naţiuni care, alături de Franţa şi ceilalţi aliaţi ai lor n războiul trecut, au pierdut milioane dintre fiii lor pentru ca prin victoria noastră comună să se realizeze visul nostru secular: unitatea tuturor romnilor ntre frontierele lor etnice.

Interesul şi onoarea naţională nu permit să avem astăzi sentimente şi atitudini ostile faţă de marile democraţii anglo-americane, aliaţii naturali ai noştri şi ai tuturor naţiunilor mici de pe glob. Romnii sunt un popor paşnic şi modest. Ei nu ambiţionează roluri n aşezarea lumii."

n special comunicatul cuprinde şi următoarele afirmaţii: Convorbirile privitoare la situaţia politică generală şi la lupta comună contra bolşevismului şi plutocraţiilor anglo-americane unite cu el s-au desfăşurat n spiritul prieteniei germano-romne şi n sensul comunităţii de luptă neclintită de care sunt pătrunse naţiunile aliate prin Pactul Tripartit. Fuhrerul şi Conducătorul de Stat romn şi-au confirmat hotărrea de a continua, fără şovăire, prin mobilizarea tuturor forţelor, lupta mpotriva inamicilor Europei, pnă cnd va fi cştigată fără compromisuri victoria definitivă. Cot la cot cu popoarele puterilor Axei, poporul romn va duce acest război pnă la victoria finală.

Dacă lupta pentru recucerirea Basarabiei şi a Bucovinei a fost legitimată de ntreaga suflare a ţării, poporul romnesc nu a aprobat şi nu aprobă continuarea acestei lupte dincolo de hotarele noastre fireşti. Dezaprobarea lui devine ncă şi mai categorică faţă de intenţia de a-l duce la un război mpotriva Angliei şi a Statelor Unite, vizate n acest comunicat. Avem convingerea că o armată naţională cum este a noastră nu poate fi dusă n război mpotriva sentimentului naţional unanim care păstrează nu ură, ci recunoştinţă Puterilor occidentale. Ţinem n special să protestăm cu toată tăria mpotriva caracterului antianglo-saxon ce se dă războiului prin acest comunicat, rugndu-vă ca n viitor să mpiedicaţi astfel de manifestări de natură a prejudicia interesele naţionale ale Romniei.

C.I.C. Brătianu, Iuliu Maniu" Bucureşti, 20 aprilie 1943

Unii prieteni cred că tonul acestui memoriu e cam dur, ţinnd cont că Antonescu i-a luat apărarea n faţa lui Hitler. Aceste remarci nu-l deranjează, afirmnd că Nimic nu mă poate mpiedica să-mi servesc ţara ", ceea ce nsă l mhneşte este faptul că radio Londra vorbeşte de mişcarea opoziţiei anglofile maghiare, fără a se sublinia acţiunea ntreprinsă de opoziţia romnească. Şi doar la Londra se găseau şi foşti naţional ţărănişti, unii chiar la transmiterea ştirilor.

Aliaţii nu s-au nfricoşat de comunicatul germano-romn şi pe 18 aprilie, dintr-un convoi aerian al Axei ce număra 100 de avioane, peste 50 au fost doborte deasupra Mediteranei, de Spitfire-urile engleze, a doua zi ncă 15 din 18, iar pe 22 aprilie 1943 ncă 30 de avioane distruse şi de atunci n-au mai ndrăznit să zboare ziua... dar nici n-au mai avut timp pentru că prin 2.500 de ieşiri pe zi ale aviaţiei, englezii, ncepnd din 6 mai, au desăvrşit blocada totală şi pe mare şi n văzduh. Nu mai era posibilă o retragere pe mare. Ordinul amiralului Cunningham dat pe 8 mai: Scufundaţi, ardeţi şi distrugeţi. Nu lăsaţi să treacă nimic", a dus la depunerea armelor invincibilei" armate pe 13 mai 1943 şi aproape 300.000 de soldaţi italieni şi germani s-au prăbuşit ntr-o săptămnă.

Campania din Tunisia s-a terminat. Un alt Stalingrad, de data aceasta n nordul Africii, care era eliberat de trupele Axei. Churchill a cerut ca toate clopotele tuturor bisericilor să sune a birunţă. Aliaţii ncepuseră să discute asupra situaţiei mondiale de după război şi se căzuse n prin*cipiu" de acord ca:

- Rusia să ncorporeze Ţările Baltice, dar cu un nou plebiscit.
- Basarabia va fi ncorporată Rusiei fiindcă o posedaseră nainte de 1917.
- Polonia ar fi putut fi limitată la linia Curzon...
- Austria putea deveni independentă.
- Dezmembrarea Germania să nu se facă n mod autoritar.

Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-046)
Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm