Results 1 to 3 of 3

Thread: n Siberia se găseşte mai multă armată romnească dect n ţară

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post n Siberia se găseşte mai multă armată romnească dect n ţară

    Regele Mihai-I- a găsit prilejul de a se solidariza cu opoziţia şi năzuinţele poporului romn, n dorinţa de a se pune capăt războiului pentru interese străine şi de a se cştiga pacea. Pe data de 1 ianuarie 1943, cu ocazia urărilor aduse de corpul diplomatic, Regele a răspuns decanului Corpului diplomatic, nunţiului apostolic Andrea Cassulo, n următorii termeni: Ne-aţi mpărtăşit, Excelenţă, speranţa ntr-un an mai bun, ntr-un an care ne-ar aduce sfrşitul acestui război fără precedent n istorie, care pustieşte omenirea şi ameninţă cu prăbuşirea valorilor morale şi materiale. Unesc gndurile mele celor exprimate de Excelenţa Voastră şi ţin s-o asigur că nici o dată o dorinţă n-a fost mai vie dect aceea ce o am de a vedea din nou pacea şi armonia revenind printre oameni. Ar fi ntr-adevăr un an fericit dacă ne-ar putea aduce această binefacere, la care aspiră toate popoarele: o pace inspirată din credinţa n Dumnezeu, o pace ntemeiată pe justiţie, libertate şi concordie." Această dorinţă regală exprimată n faţa reprezentanţilor străini a şocat pe Mareşal, care a părăsit sala tronului, cu gndul de a-l pune la punct pe ndrăzneţul Rege. Şi ocazia i s-a ivit pe data de 7 ianuarie, de ziua numelui său, cnd la felicitările guvernului, a răspuns: . ..Să fiţi siguri că nu voi ceda lupta dect atunci cnd se va trece peste trupul meu. Soldatul romn va lupta pnă la ultimele lui puteri ca să apere graniţele şi să se aşeze acolo unde cere dreptatea. "

    Continund să pedepsească pe cel ce a pus la cale cele petrecute pe 1 ianuarie la palat, a găsit vinovat pe mareşalul Curţii regale, Ion Mocsony-Strcea, ordonnd să fie trimis pe front. Regele a ripostat şi s-a ajuns n faţa Curţii Supreme, care a hotărt menţinerea lui Ion Mocsony ca maestru de ceremonii la palatul regal. Mareşalul nu s-a lăsat şi a adus pe generalul C. Sănătescu de pe front, pe 10 martie 1943, impunndu-l ca şef al Casei Militare al Majestăţii Sale, nebănuind că Regele sugerase dorinţa de a-l avea pe general. Era clar că ntre Casa regală şi Mareşal se dezvolta un conflict ce mocnea de mai mult timp şi care se va sfrşi la 23 august 1944.

    Urările Nunţiului apostolic şi ale Regelui Mihai erau n spiritul realităţii, pentru că n aceeaşi zi de 1 ianuarie 1943, japonezii au fost forţaţi să evacueze iadul verde" al insulei Guadalcanal, cel mai avansat punct unde ajunseseră cu un an nainte şi de atunci trupele nipone vor merge numai n retragere, aşa cum de altfel făceau şi trupele Axei din Europa şi Africa de nord. nceputul anului 1943 l găseşte pe Iuliu Maniu n plină acţiune de salvare a ţării, fiind informat pe de o parte de nenorocirile ce se petrec pe front cu trupele romneşti ncercuite sau cele lipsite de muniţie şi hrană pe ntinsul stepei ruseşti, iar pe de altă parte informat de hotărrea Aliaţilor de a nu accepta dect capitularea necondiţionată a celor socotiţi sateliţii Axei. Acestea l-au făcut să se adreseze lui Eduard Beneş, aflat n exil, pe 2 ianuarie 1943, ca să intervină pe lngă Stalin pentru condiţii acceptabile de armistiţiu. Spre sfrşitul lunii primea ncunoştiinţarea că Stalin ar fi de acord să trateze cu opoziţia, n cazul cnd aceasta acceptă frontiera din iunie 1940.

    Dat fiind că Sfntul Ion era la nceput de an, fruntaşii PNŢ, Iuliu Maniu, Mihai Popovici, Nicolae Penescu au mers pentru trei zile la Dobreşti, ca invitaţi ai lui Ion Mihalache. Acestui pretext de sărbătorire i s-au adăugat motivele reale ale discuţi*ilor politice grave, ce erau la ordinea de zi. Toţi erau de acord că victoria Aliaţilor va fi incontestabilă. n schimb, sacrificiile Romniei pentru a se ataşa Naţiunilor Unite vor fi foarte mari şi teama lui Maniu era ca nu cumva Ungaria să se desprindă de Axă naintea noastră şi să se ataşeze Angliei şi Americii.

    Şi gndirea lui Iuliu Maniu era adevărată, pentru că guvernul maghiar condus de Kllay Miklos ncepuse tatonări prin Istanbul şi Vatican, cu agenţii anglo-americani, n timp ce Mihai Antonescu ncerca să ia şi el legătura cu Budapesta. Acest lucru se va realiza n iunie 1943, cnd primul ministru ungur s-a adresat lui Bethlen Istvăn, fost preşedinte al Consiliului de miniştri ungar, pentru a găsi o persoană spre a se deplasa la Bucureşti. Bethlen Istvan, care la rndul său fusese contactat de Iuliu Maniu, l-a propus pe Bănffy Miklos (fost ministru de externe şi deputat n parlamentul maghiar). Ajuns la Bucureşti, după cum vom vedea, a avut convorbiri cu G.G.Mironescu, delegat de Mihai Antonescu, dar prieten politic al lui Iuliu Maniu.

    Dar la Dobreşti, timp de trei zile, fruntaşii PNŢ au discutat şi situaţia unui gu*vern care să limiteze colaborarea cu Germania, şi eventualitatea unui război civil care, dacă s-ar produce nainte de debarcarea aliaţilor n Balcani, va fi urmat de o ocupaţie germană. Nemţii erau cu ochii aţintiţi pe Iuliu Maniu. La sugestia lor, n decembrie, se trecuse şi la arestarea unor fruntaşi PNŢ, nu numai a legionarilor şi din informaţiile venite prin ministrul Elveţiei la Bucureşti, Rene de Weck, se urmărea suprimarea şefului opoziţiei romne de către Boehme, ataşatul de poliţie de pe lngă Legaţia Reichului de la Bucureşti.

    nceputul anului 1943 era sumbru pentru puterile Axei, iar Romnia trecea prin dificultăţi economice, att n interior ct şi pe front, pentru aprovizionarea trupelor, fapt ce dusese la multe conflicte ntre ostaşii celor două ţări, conflicte ce ajunseseră pnă la urechile lui Hitler. Acesta l invitase pe Antonescu ncă din decembrie, pen*tru o discuţie hotărtoare n vederea declanşării campaniei de primăvară. Venirea la Berlin fusese amnată ba din cauza bolii mareşalului, ba din cauza fugii lui Sima, fugă pe care Antonescu o socotea ca un şantaj, sprijinită de unele cercuri conducătoare hitleriste, şi de ce să nu spunem că-i era teamă şi de o arestare.

    Timp de trei zile, 10-12 ianuarie 1943, s-au purtat discuţii ntre cele două delegaţii, reuşindu-se ca nemţii să dea 30 de tone de aur, contravaloarea a 84 de milioane de mărci, pentru finanţarea Wehrmanchtului din Romnia, nu nainte de a se aduce reproşuri că Romnia livrează petrolul, care este un dar al cerului, contra materiale de război germane, n care s-a nmagazinat muncă, n loc ca guvernul romn să supună populaţia unei poveri grele pentru a-şi rezolva problemele economice şi politice interne. Rom*nia se angaja printre altele să sporească livrările petrolifere la 4 milioane de tone şi să continue războiul cu toate forţele alături de Germania, pnă la victoria finală.

    Cu toate aceste garanţii solemne ntre delegaţii, n acelaşi timp ncepuse atacul final al ruşilor mpotriva celor ncercuiţi la Stalingrad, iar cei 760.000 de nemţi din Caucaz ncepuseră retragerea. Peste stepa rusească se aşternuse un viscol puternic, venit din nord şi ngheţase totul, iar drumurile erau ntroienite. n aceste condiţii se retrăgeau spre ţară resturile armatei a 3-a şi a 4-a, binenţeles pe jos, fără hrană asigurată, fără mbrăcămintea necesară n acele locuri, mai mult, fiecare pe cont propriu, n speranţa că vor ajunge acasă. Cele 1.000 de trenuri care i mnase spre răsărit dispăruseră.

    Fraţii de arme puseseră mna pe ultimul strop de benzină al romnilor şi acolo unde mai lăsaseră cte o maşină pentru aprovizionare şi aceasta stătea imobilizată. Se reedita retragerea lui Napoleon din Rusia. Radio Londra anunţa că n Siberia se găseşte mai multă armată romnească dect n ţară. Soarta Romniei ncercase s-o joace Hitler şi Antonescu, prin angajarea ei totală ntr-un război care era pierdut. In aceeaşi zi pe 12 ianuarie se despărţeau cei din capitala Germaniei, n aceeaşi zi reprezentanţii Aliaţilor - Churchill şi Roosevelt plecau şi ei să se ntlnească la Casablanca, unde pe lngă asaltul mpotriva Europei de Sud, prin Italia, se hotăra şi soarta sateliţilor Germaniei, printre care şi Romnia: capitulare necondiţionată la care s-au mai adus pe parcurs unele precizări, adică cererea de capitulare trebuie naintată şi URSS.
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 16-02-11 at 05:19 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  2. #2
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Re : n Siberia se găseşte mai multă armată romnească dect n ţară

    Pentru că suntem la nceput de an şi planurile n cele două tabere erau făcute, cel al Axei care căuta să se crpească şi cel la Naţiunilor Unite ce urmărea distrugerea definitivă a adversarului, să vedem ce-şi propuseseră Aliaţii ntre 14-24 ianuarie la Casablanca:

    - nfrngerea submarinelor de buzunar U, ca primă sarcină;

    - susţinerea forţelor sovietice, cu cel mai mare volum de materiale care poate fi transportat n Rusia;

    - ocuparea Siciliei, pentru a asigura comunicaţia n Mediterană, pentru a ndepărta presiunea germană de pe frontul rusesc şi pentru a face presiuni asupra Italiei, ca să iasă din Axă;

    - crearea unor condiţii ca Turcia să goată fi atrasă ca aliat activ,

    - operaţiunile din Pacific şi Orientul ndepărtat vor urmări menţinerea presiunii asupra Japoniei, mpotriva căreia trebuie să se pregătească o mare ofensivă, imediat după nfrngerea Germaniei.

    Anul 1943 a nsemnat o schimbare totală a situaţiei, datorită puterii covrşitoare navale şi aeriene, cştigndu-se bătălia Atlanticului şi asigurarea transporturilor spre Oceanul Antarctic şi prin Mediterană la Suez, nemaifiind nevoie de ocolul Africii, pe la Capul Bunei Speranţe. După ce n 1940 şi 1941 Aliaţii au pierdut cte patru milioane de tone anual, iar n 1942 cifra s-a dublat, submarinele germane U scufundau mai mult dect se putea construi de Aliaţi. n 1943 datorită construcţiilor din Statele Unite s-a ajuns ca ritmul scufundării submarinelor de buzunar U să fie mai mare dect puteau nemţii să construiască. Şi ritmul de construcţie al Aliaţilor va deveni debordant, reuşind să stăpnească aerul, mările şi oceanele şi chiar adncurile lor.

    Gravitatea situaţiei frontului din Rusia a văzut-o şi Mihai Antonescu, care ime*diat după ntoarcerea de la Berlin a discutat cu ambasadorul Italiei de la Bucureşti -Renato Bova Scoppa - pe care l-a rugat să meargă la Roma şi să discute cu Galeazzo Ciano, ministrul de externe. Acesta, pe 15 ianuarie, i-a prezentat lui Ciano dorinţa lui Mihai Antonescu că este necesar, n aceste clipe de mare nsemnătate pentru destinele noastre, să luăm contacte directe... să facem ceva n perfectă nţelegere ntre noi, n apărarea interesului nostru comun." Mihai Antonescu i mai aduce la cunoştinţă că nemţii sunt ntr-o situaţie tragică... că Fuhrerul deşi şi dădea seama perfect de gravitatea situaţiei din răsărit, sprea totuşi să-i facă faţă, fără a preciza prin ce mijloace.

    Mihai Antonescu sugera lui Ciano să sondeze puterile occidentale pentru o pace separată şi să lanseze un plan pentru organizarea Europei, deoarece nemţii doresc un imperiu romano-germanic, n care ei să fie arbitri, să mpartă popoarele n libere sau sclave. Ciano i-a adus la cunoştinţă aceste sugestii şi lui Mussolini, care pe 21 ianuarie 1943 a calificat tendenţios" limbajul lui Mihai Antonescu şi a confirmat n termeni hotărţi decizia de a merge cu Germania pnă la capăt, deoarece 500 de tancuri Tigru, 500.000 de rezervişti şi noul tun german ar putea ntoarce situaţia... Ct priveşte pe rezervişti, ei erau copii de 16 ani, care chemaţi su arme, neinstruiţi, constituiau o nouă carne de tun pentru ruşi.

    ntre discuţiile dintre şefii opoziţiei se avansează ideea de către C.I.C. Brătianu, că este posibilă trecerea liniştită de la regimul mareşalului, la regimul partidelor democratice, n timp ce Iuliu Maniu este ferm pe poziţia că Romnia trebuie să par*ticipe la lupte mpotriva Axei pentru a putea avea un cuvnt de spus, din cauza situaţiei foarte grave n care ne găsim. Şi iarăşi Maniu are dreptate, fiindcă n comunicarea primită de la Cornel Bianu din Londra se spune n momentul de faţă, guvernul britanic n-ar putea să nlesnească intrarea lui Maniu n Anglia, pentru a alcătui acolo un guvern liber romnesc ntruct aceasta ar indispune guvernul sovietic."

    Această comunicare era consecinţa discuţiilor pentru capitularea necondiţionată a ţărilor satelite Axei şi Maniu şi da seama de noua faţetă a raporturilor sovieto-anglo saxone. De aceea el continua legăturile subterane" şi ntreba Apusul cum s-ar putea găsi o cale de nţelegere ntre Romnia şi Rusia, n noua conjunctură politică pe care o ntrezărea? După discuţiile de le Dobreşti, n faţa agravării situaţiei politice şi pe plan intern şi pe plan extern, conducerea PNŢ a continuat discuţiile cu conducerea Partidului Naţional Liberal, iar joi şi vineri, 28 şi 29 ianuarie 1943, Iuliu Maniu a avut ntrevederi cu Dinu Brătianu, hotărndu-se redactarea unui memoriu pentru Mareşalul Antonescu, la al cărui text au contribuit şi Dinu şi George Brătianu. Definitivarea s-a făcut de Iuliu Maniu iar n seara de 29 ianuarie a fost aprobat de Ion Mihalache, Mihai Popovici şi dr. Lupu. A doua zi după citirea memoriului de către Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi dr. Constinescu, el a fost dat dr. Nicolae Lupu pentru a fi nmnat Mareşalului Ion Antonescu.

    Prin memoriu se arăta atitudinea celor doi şefi ai opoziţiei faţă de Mareşalul Ion Antonescu, care la nceput a fost de rezervă faţă de orientarea politică externă ce a imprimat-o ţării, trecnd la nţelegerea justificării războiului pentru recucerirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, cu rezerva totală faţă de intrarea n Pactul Tripartit şi ajungnd la faza cnd depăşind frontierele ţării armata a fost decimată, iar prizonierii luaţi au fost expuşi primejdiei de a fi ndootrinaţi de comunism.

    In faţa acestei situaţii, şefii celor două partide cer:

    - ntreaga armată să fie adusă n ţară pentru refacere;
    - nici un ostaş să nu mai fie trimis pe frontul de răsărit;
    - urmnd exemplul Finlandei, armata să se aşeze pe o linie defensivă;
    - armata reorganizată şi renarmată să fie pregătită pentru a servi marile noastre comandamente naţionale, ca şi ordinea internă.

    Această atitudine este justificată de faptul că grosul armatei este bine narmat şi pregătit, iar totalitatea forţelor bulgare sunt intacte. Amintesc Mareşalului să nu se mai angajeze mai departe n acţiuni străine de interesele noastre, ci să concentreze toate forţele ţării numai n vederea scopurilor impuse de apărarea noastră şi de interesele supreme ale Statului, att n domeniul politic şi militar, ct şi economic.

    Activitatea lui Iuliu Maniu pentru salvarea ţării este covrşitoare şi se foloseşte de toate canalele posibile. După ce primeşte prin Beneş acordul lui Stalin de a trata cu opoziţia ncheierea unui armistiţiu, cu condiţia acceptării frontierei din 1940, Iuliu Maniu, printr-un alt mesaj pe care-l trimite pe 6 februarie l roagă pe Beneş să intervină ca delimitarea frontierei romno-ruse să fie amnată pnă la sfrşitul războiului şi imediat ntocmeşte un mesaj guvernului englez pe care-l trimite prin ministrul Turciei la Bucureşti, Suphi Tanrioer, cu ocazia drumului pe care acesta l face la Ankara şi prin care se arăta:

    Că opoziţia s-a opus continuării războiului după eliberarea teritoriilor romneşti, Basarabia şi Bucovina de Nord, şi a cerut Mareşalului readucerea armatei n ţară, n timp ce guvernul subjugat Germaniei, a trecut la măsuri contra opoziţiei anglofile;

    Că opoziţia ar dori să cunoască punctul de vedere al guvernelor britanic şi USA referitor la problema Ardealului, graniţa răsăriteană a Romniei şi rolul ce-l va juca Romnia n confederaţiile de state din estul Europei.

    După ce ntreabă cum se pot armoniza principiile Chartei Atlanticului, care presupun o liberă determinare a popoarelor, cu interesele securităţii sovietice, Iuliu Maniu ncheie acest mesaj cu declaraţia că Romnia nu poate fi socotită ntre statele agresoare şi nu i se poate cere, ca Germaniei şi Italiei, capitularea necondiţionată aşa cum s-a hotărt la Casablanca.

    Tot printr-un canal şi prin intermediul Ankarei, Maniu comunică englezilor că ntre Rege şi Mareşal sunt opinii separate cu privire la continuarea politicii actuale şi s-au produs divergenţe serioase, iar el, Maniu, doreşte să ştie dacă răspunsul asupra inoportunităţii unui guvern romn la Londra este hotărrea guvernului englez şi dacă nu s-ar putea găsi o altă formulă de comitet naţional" sau al emigranţilor politici" pentru care el ar fi gata să trimită unele personalităţi proeminente politice n străinătate.

    Pe 24 feruarie, la ntoarcerea lui Suphi Tanrioer din Ankara, Iuliu Maniu a aflat că guvernul turc a făcut unele sugestii cu privire la participarea Romniei la o viitoare confederaţie de state balcanice, ceea ce nsemna că guvernul englez n-ar trata Romnia ca pe o ţară ce urmează să suporte aceleaşi sancţiuni ca autorii Pactului Tripartit.

    Referitor la termenul de capitulare necondiţionată", Winston Churchill a spus pe 22 februarie 1943, n Camera Comunelor, că:...nu nseamnă că poporul german va intra n sclavie, sau va fi distrus, nseamnă doar că, n momentul capitulării, aliaţii nu vor fi legaţi de nici un pact sau obligaţie... capitulare necondiţionată nseamnă că nvingătorii au mnă liberă. Asta nu nseamnă că se pot comporta barbar şi nici că vor să şteargă Germania dintre naţiunile Europei. Dacă suntem legaţi de ceva, suntem legaţi de civilizaţie, prin propria noastră conştiinţă. Nu trebuie să fim legaţi de germani ca rezultat al unei trguieli. Asta nseamnă capitulare necondiţionată".
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 16-02-11 at 05:19 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

  3. #3
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Default Re : n Siberia se găseşte mai multă armată romnească dect n ţară

    Pentru a nţelege hotărrea Aliaţilor de a nimici forţele armate ale Axei, rea*mintim că Stalingradul, prin căderea lui, a nsemnat nceputul sfrşitului. Aceasta a i'avut loc pe 2 februarie 1943, cu toate că Goebbels declarase că n dicţionarul german nu există cuvntul capitulare. Allan Bullock, n lucrarea Hitler and Stalin, Parallel Lives", Harper Collins, London, 1991, p. 870, apreciază că legenda Stalingradului şi a soldaţilor germani luptnd pnă la moarte reprezintă răspunsul lui Hitler la clauza capitulării necondiţionate impusă de Churchill şi Roosevelt la Casablanca. Tot pnă la moarte au luptat şi ruşii, iar ordinul-directivă al lui Stalin nr. 227 spunea că va fi mpuşcat oricine se va retrage din faţa inamicului. Pe baza acestui ordin au fost mpuşcaţi 13.500 de soldaţi ruşi.

    Nemţii au fost timp de 5 zile mpinşi cu 7 km la marginea Stalingradului, pe o suprafaţă de 6 km lăţime şi 12 km. lungime şi, n ziua capitulării, mareşalul rus Voronov raporta că au fost luaţi 92.000 de oameni prizonieri, din care 24 de generali, 2.000 de ofiţeri, aparţinnd la 22 de divizii germane şi două romne, numărul morţilor ridicndu-se la circa 200.000, numai n acest sector al frontului. Hitler n cuvntarea ţinută n acele mprejurări a terminat cu cuvintele: S-au sacrificat ei pentru a ne salva pe noi."

    Pe 18 februarie 1943, Goebbeles a lansat chemarea la războiul total", chemnd la sacrificiu toată suflarea de la 16 ani n sus, iar Hitler peste o săptămnă, ntr-o cuvntare, a anunţat şi el mobilizarea materială şi morală a Europei, cum n-a văzut istoria.

    In faţa presiunii germane de a menţine teroarea, n Europa luase atitudine hotărtă şi generalul de Gaulle, care a declarat pe 4 februarie 1943: Poporul francez voieşte să se elibereze de jugul german, prin snge şi arme, cu ajutorul aliaţilor care de curnd ne-au ajutat şi care ne ajută apărndu-se..."

    Şi ntr-adevăr hotărrea Aliaţilor era urmată de fapte. Pe 20 februarie se trimiteau ruşilor din partea englezilor 3.000 de avioane şi 3.000 de care de luptă, iar din partea americanilor 2.600 de avioane şi 2.000 de care de luptă. Era nceputul primăverii şi anunţau o luptă nverşunată pe toate fronturile, certitudinea deschiderii unui nou front n sudul Italiei, dar care nu mulţumea pe Stalin. El voia mereu deschiderea celui de-al doilea front n vestul Franţei.

    După Stalingrad, scria lui Churchill: .. .pentru a nu da inamicului nici un răgaz, este extrem de important să se dea lovitura n vest, n primăvară sau la nceputul verii şi nu să fie amnată pnă n a doua jumătate a anului... "

    Nemulţumit de punctul de vedere al Aliaţilor, Stalin revine pe 15 martie cu o nouă scrisoare: nţelegnd pe deplin importanţa Siciliei, trebuie totuşi să subliniez că aceasta nu poate nlocui al doilea front n Franţa... Consider că este de datoria mea să vă atenţionez ct mai puternic, ct de periculoasă ar fi pentru cauza noastră comună amnarea n continuare a deschiderii celui de al doilea front n Franţa. Acesta este motivul pentru care nesiguranţa declaraţiilor dumneavoastră privind viitoarea ofensivă anglo-americană peste canal mi trezeşte grave ngrijorări şi simt că nu pot să tac... "

    Pregătirea campaniei de primăvară se face sub ordinele drastice ale lui Hitler, n vederea războiului total, la care Mareşalul Ion Antonescu se raliază prin ordinul din 5 februarie 1943, către marile unităţi: ... Dorinţa de a veni n ţară pentru cei ce au avut concediu, şi aşa-zisa preocupare de mplinire a altor idealuri naţionale vor fi socotite manifestări pericu*loase pentru disciplina militară şi sancţionate ca atare. Cer tuturor, de la general la ostaş, să-şi ascută voinţa şi hotărrea pentru ca la momentul hotărt să poată da inamicului lovitura de moarte. Acesta trebuie să fie crezul tuturora şi toţi comandanţii vor trebui să-l dezvolte şi insufle astfel subalternilor lor, nct orice propagandă inamică să fie cu hotărre şi cu dispreţ respinsă, orice şovăială sau rezervă din rndurile proprii să fie denunţată şi sancţionată fără ngăduinţă..."

    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm


    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-044)
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 16-02-11 at 05:20 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Legiunea romana de vanatori transilvaneni - bucovineni din Siberia - Voluntarii
    By Cristian Negrea in forum Perioada interbelică: 1919-1939
    Replies: 0
    Last Post: 08-08-11, 01:38 PM
  2. Tradarea Basarabiei - E de mult timpul sa incetam resemnata noastra tacere
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 05-08-10, 07:09 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •