Results 1 to 1 of 1

Thread: Romnia angajată n conflict

  1. #1
    Rang-N-04(Grup sp)
    Cicerone Ionitoiu's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    Paris-Franta
    Posts
    207
    Rep Power
    312

    Post Romnia angajată n conflict

    n noaptea de 7 decembrie 1941 Japonia a atacat vasele americane de la Pearl Harbour şi vasele britanice din Indiile Orientale Olandeze. Cel de al doilea război mondial era generalizat şi n el vor fi angrenate 47 de naţiuni. Imediat după atacul mpotriva insulelor Hawai, Churchill i-a dat telefon lui Roosevelt să-l ntrebe: „Domnule preşedinte, ce-i povestea asta cu Japonia? E adevărat, ne-au atacat la Pearl Harbour. Acum suntem toţi n aceeaşi barcă...Asta simplifică lucrurile. Dumnezeu să fie cu noi."

    Atacul a fost executat de 360 de avioane japoneze, cuprinznd toate tipurile de bombardiere, escortate de avioane de luptă şi a durat 2 ore şi 5 minute. n port erau 94 de vase ale marinei Statelor Unite, printre care vase de luptă ale Flotei Pacificului. Pierderile au fost mari. Peste două mii de americani şi-au pierdut viaţa şi alţii, tot cam pe atta, au fost răniţi. Stăpnirea asupra Pacificului căzuse n mna japonezilor, deocamdată, dar războiul nu-l vor cştiga. Vor fi măcinaţi?

    Romnia se găsea n stare de război cu Anglia, tot după 7 decembrie 1941, după ce nainte cu 9 luni Marea Britanie şi retrăsese personalul diplomatic. Pe 8 decembrie, Ministerul de externe britanic trimitea la Tokio următoarea notă: „In seara de 7 decembrie, guvernul Majestăţii Sale din Regatul Unit a aflat că forţe japoneze, fără o avertizare prealabilă informa unei declaraţii de război sau a unui ultimatum printr-o declaraţie de război condiţionată, au ncercat să debarce pe coasta din Malaya şi au bombardat Singapore şi Hong Kong.

    Avnd n vedere aceste acte fără sens de agresiune neprovocată făcute cu flagranta ncălcare a legilor internaţionale şi n special al art. 1 al celei de a treia convenţii de la Haga cu privire la deschidera ostilităţilor, la care sunt parte att Japonia ct şi regatul Unit, ambasadorul Majestăţii Sale la Tokio a fost instruit să formeze guvernul imperial japonez, n numele guvernului Majestăţii Sale din Regatul Unit, că ntre cele două ţări ale noastre, există o stare de război... W.S. Churchill. " Pe 8 decembrie 1941 Hitler a dat ordin să se atace vasele americane, oriunde s-ar găsi şi numai după 3 zile trimite declaraţia de război Statelor Unite. Pe 8 decembrie şi Statele Unite declară război Japoniei. Pe 10 decembrie Australia declară război Romniei.

    Avalanşa de declaraţii de război continuă ntre statele din diferite continente, mpletindu-se ca ntr-o pnză de păianjen. 11 decembrie se nscrie cu declaraţia de război a Germaniei şi Italiei contra Statelor Unite şi ca o ripostă n aceeaşi zi şi declaraţia de război a Africii de Sud contra Romniei, Italiei şi Germaniei. Romnia ca să nu rămnă mai prejos, pe 12 decembrie trimite declaraţia de război Statelor Unite.

    Dacă iarna ngheţase puţin avntul războinic pe teren n Europa, am văzut că el continua vertiginos n hrtii diplomatice, dar şi ca un taifun n Pacific, unde japonezii se dezlănţuiseră pe toată ntinderea acestui ocean. Ei ocupă insulele Guam (12 decembrie), după ce cu două zile nainte scufundaseră la Singapore două din cele mai importante nave ale amiralităţii britanice: Prince of Wales şi Repulse. A urmat pe 17 decembrie ocuparea insulelor Timor, pe 19 au ocupat Hong Kong-ul şi pe 22 decembrie au debarcat n Filipine; deci supremaţie temporară.

    In Romnia, cei doi adversari n privinţa războiului, mareşalul Ion Antonescu şi Iuliu Maniu, s-au aflat alături n Aula Academiei Romne, pe 18 decembrie 1941, cu ocazia comemorării unui sfert de mileniu de la moartea cronicarului Miron Costin. Dar Maniu nu era scăpat de sub observaţia reprezentanţilor Germaniei din Romnia şi Manfred von Killinger ncerca să-l ntlnească n diverse locuri sau recepţii n case particulare. A eşuat pnă şi invitaţia din casa bunului său prieten, Mihai Popovici. Cnd a văzut mantaua străină cu zorzoane s-a mbrăcat imediat şi a lăsat vorbă că refuză să stea la masă.

    Autorii Pactului Tripartit s-au ntlnit la Berlin, după intrarea Japoniei n război şi au semnat un tratat-angajament ca nici unul dintre ei să nu ncheie armistiţiu şi nici pace separată. Soarta a vrut să nu li se realizeze această dorinţă şi toţi trei să fie nevoiţi să capituleze necondiţionat. Dar pnă atunci va mai curge mult snge. Aproape paralel, pe 28 decembrie un nou tratat s-a ncheiat, de data aceasta ntre Anglia, URSS şi Iran.

    O dată cu nverşunarea dintre naţiuni se semnau angajamente de solidaritate ntre ele, dar dintre toate, cel mai valoros şi eficace a fost cel semnat pe 1 ianuarie 1941, de 22 de naţiuni, rămas sub numele de „DECLARAŢIA PUTERILOR ASOCIATE": Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, China, Australia, Belgia, Canada, Costa Rica, Cuba, Cehoslovacia, Republica Dominicană, El Salvador, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Luxemburg, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Nicaragua, Norvegia, Panama, Polonia, Africa de Sud şi Iugoslavia.

    „Guvernele semnatare... De acord cu programul comun de scopuri şi principii cuprinse n Declaraţia comună a preşedintelui Statelor Unite ale Americii şi a primului ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, semnată la 14 august 1941 şi cunoscută sub numele de Carta Atlanticului.

    Convinse că victoria deplină asupra inamicilor este esenţială pentru apărarea vieţii, libertăţii, independenţei şi libertăţii religiei şi pentru păstrarea drepturilor omului şi a justiţiei n ţările lor, ca şi n alte ţări şi fiind angajate ntr-o luptă comună mpotriva forţelor sălbatice şi brutale care caută să subjuge lumea, declară:

    1. Fiecare guvern se obligă să-şi folosească toate resursele militare şi economice mpotriva acelor membri al Pactului Tripartit şi acoliţilor lor cu care guvernul respectiv este n război.

    2. Fiecare guvern se obligă să coopereze cu guvernele semnatare de mai sus şi să nu facă armistiţiu sau pace separată cu inamicul. La declaraţia de mai sus, pot adera orice alte naţiuni care dau sau pot da ajutor material şi contribuţii n lupta pentru victoria mpotriva hitlerismului."


    In timp ce aceste state semnatare luptau pentru „apărarea vieţii şi libertăţii", Hitler nfiinţase numai pe teritoriul Germaniei, la data aceea, o sută de lagăre de exterminare prin muncă şi condiţii inumane, n vederea creării rasei pure şi a unei noi ordini n omenire.

    Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU - Volumul -II- (A-040)
    Cicerone IONIŢOIU. Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu. Vol.2, Ed. Libra Vox, Bucuresti, 2003, 560p. ISBN 973-8489-04-0
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
    Last edited by Cicerone Ionitoiu; 16-02-11 at 03:48 PM.
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. .......Bibliografie: AICI, album foto: AICI, repertoriu de lucrări publicate: AICI, discurs: Numai cine nu vrea, nu poate!, acces la mesageria electronică: AICI (cont gestionat de membrii fondatori). Lucrări regrupate n biblioteca electronica-arhiva de studiu: Procesul Comunismului

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •