In Romnia nchisorile erau pline, gemeau de arestaţi. Peste tot n ţară nemulţumirile dădeau loc la revolte, aveau loc confruntări localizate, iar n alte cazuri revoltaţii se refugiau in munţi. An după an forţele de rezistenţă slăbeau şi nchisorile deveneau suprancărcate, n această atmosferă de disperare, călăul omenirii, Stalin, şi-a dat sufletul ncărcat de attea fărădelegi comise şi se credea că va urma un moment de relaxare.

Doisprezece romni au fost paraşutaţi pe teritoriul patriei lor ntre 1951-1952, ncărcaţi de manifeste, aparate de emisie-recepţie, cu tot ce era necesar pentru a supravieţui şi a se apăra, Operaţiunea a fost descrisă n lucrarea "Morminte fără cruce". Grupele de paraşutişti purtau numi codificate, "Jacques", "Carpates" etc., şi erau aşteptate de Securitate. Astăzi, faptele sunt desconspirate.

N.K.V.D. -ul avea oameni bine infiltraţi pnă şi n sferele cele mai nalte ale lumii libere. Englezul Kim Philby, care făcea parte din serviciul de contraspionaj britanic (M.I. 5) lucra mult, ncă din 1930, pentru Moscova, "din dragoste pentru ideile socialiste". El era bine infiltrat şi bine informat de tot ce se pregătea fie la Viena, n cazul paraşutiştilor romni fie la Londra, şi imediat anunţa pe stăpnii Kremlinului. Represaliile nu au avut loc numai n Romnia, Polonia sau Albania, ci n toată partea de Europă dirijată de Moscova, pnă ce Philby a fost demascat datorită Iui Igor Guzenko, funcţionar din serviciul cifrului sovietic.

Paraşutiştii romni au fost răspndiţi n mai multe regiuni muntoase şi mai cu seamă n Apuseni, n partea de nord, spre Baia Mare. Cţiva au murit la aterizare, cei mai mulţi au reuşit să supravieţuiască cteva săptămni sau poate luni pnă ce toate legăturile din ţară erau făcute. Peste 200 de persoane au fost arestate n 1953 numai n apropiere de Ţicieni judeţul Gorj.

Procesul paraşutiştilor a fost judecat n octombrie 1953, la Bucureşti. Au fost condamnaţi la moarte următorii:
Buda Ion, născut n 1923 la Bontesti - Arad.
Corlan Aurel, născut n 1920 la Vlăduleni - Vlcea.
Coman Ion, nvăţător, născut n 1922 la Apa - Satu Mare.
Dincă Gheorghe, inginer, născut n 1918 la Hunia-Cetate, Dolj.
Golea Ion, student, născut n 1922 la Bahnea - Trnava.
luhasz Ion, student, născut n 1933 la Pir - Satu Mare.
Pop Gavrilă, născut in 1928 la Pir - Satu Mare.
Popovici Mircea, student, născut n 1920 la Ohaba de Jiu - Gorj.
Samoilă Ion, născut n 1919 la Ighişul Vechi - Sibiu.
Tănase Alexandru, născut in 1915 la Babeni - Vlcea.
Tartler Erich, agricultor, născut n 1920 la Braşov.
Tolan ion, ajustor, născut n 1925 la Magra - Arad.

Vlad Minai, student (neparaşutat), născut n 1925 la Dragomireşti Maramureş. Sentinţa a fost executată pe 31 octombrie 1953 n Valea Piersicilor la Jilava. n timpul procesului s-au pronunţat foarte multe condamnări la muncă silnică.

Un anume Mircea Muşatescu se ocupa n Franţa de recrutarea paraşutiştilor, cu sprijinul altor persoane din refugiu, fără să-şi dea seama că nici unul nu se mai ntorcea şi nici nu transmitea nimic de pe teritoriul patriei.

Femeile arestate n această "afacere" au fost torturate n mod sălbatic. Unele au rămas bolnave pe viaţă, altele au murit acolo sau au ncercat să se sinucidă. Acest carnagiu care a avut loc, a fost răspunsul Moscovei dat prin Romnia la executarea soţilor Rosenberg din Statele Unite, care sustrăseseră secretele bombei atomice şi le dăduseră Rusiei. Agravarea situaţiei din Romnia era n raport direct cu conflictele pe plan internaţional dintre Rusia şi Occident, şi n primul rnd ele erau resimţite de către deţinuţii politici prin năsprirea condiţiilor din temniţe.

BERNA

Patru tineri romni au vrut să arate Occidentului că n spatele ambasadorului romn Stofei de la Berna se ascunde o agentură de spionaj n serviciul Rusiei. De fapt se ştia totul. Se ştia că şoferul Şeţu nu era şofer, ci colonel de securitate al Bucureştiului. El se plimba zi şi noapte, ba in Germania sau Franţa, ba n Italia sau n Austria, cu scopul de a aduna informaţii. Se ştia totul. Lipseau probele.

Ambasadorul trebuia prins viu, cu probele asupra lui, pentru a demonstra lumii adevăratele intenţii ale ţărilor comuniste. Şoferul, adică colonelul Şeţu, a plecat pe 14 februarie 1955 ca să ia corespodenţa de la Zurich. Cei patru tineri romni au pătruns n interiorul Ambasadei din Berna. Stan Codrescu şi Ochiu au rămas n curtea Ambasadei pentru a supraveghea sosirea şoferului, n timp ce Puiu Beldeanu şi Ion Chirilă au pătruns n clădirea unde locuia şoferul şi i-au imobilizat soţia.

Spre seară a sosit pretinsul şofer nsoţit de două persoane. A lăsat sacul cu corespondenţă şi a plecat. La unu noaptea Şeţu a revenit şi a vrut să ducă maşina la garaj. A fost somat să ridice minile. A refuzat. A fost somat a doua oară. n loc să se supună, a ncercat să fugă. Atunci au tras asupra lui. Deşi rănit grav, a reuşit să dispară n ntunericul nopţii. Auzind focuri de armă n curte, Beldeanu şi Chirilă au cobort imediat din camera lui Şeţu. După ce au spart cteva geamuri cu pistolul, cei doi au intrat n Ambasadă. Ambasadorul Stofei şi telefonistul au scăpat pe fereastra de la etajul doi. Beldeanu şi Chirilă au reuşit să pună mna pe o serie de documente compromiţătoare. A doua zi Şeţu a fost găsit sub o tisă joasă. Trăia ncă. A fost dus la spital, dar a murit scurt timp după aceasta.

Puiu Beldeanu fusese martor ocular la falsificarea alegerilor din 19 noiembrie 1946. Punndu-se n fruntea ţăranilor din valea Chiuieştilor, judeţul Someş, a plecat să ia cu asalt prefectura judeţeană. Cu această ocazie a intrat n posesia buletinelor falsificate dintr-o comună situată la poalele Boblnei, buletine pe care le-a dus la Misiunea Americană de la Bucureşti, ascunse ntr-o pine ct roata carului. Putea oare Puiu Beldeanu să uite teroarea şi mizeria instaurate asupra fraţilor lui rămaşi n ţară ?

Preotul Chirilă din comuna Crăsneşeni-Tătărani, judeţul Fălciu, tatăl lui Ion Chirilă care a participat la acest atac al Ambasadei, fusese arestat şi dus la muncă forţată la "Canalul Morţii". Putea fiul lui să uite suferita celor din ţară ? Publicaţia elveţiană "Neuer Zuricher Zeitung", relatnd desfăşurarea ocupării Ambasadei romne de la Berna, scria pe drept cuvnt: "Prin acţiunea lor socoteau că vor putea să se facă auzite vocile compatrioţilor deportaţi, torturaţi şi deposedaţi de drepturile lor... "

Comandorul Mircea Patru a contribuit la punerea la punct a planului acestei operaţiuni. Securitatea de la Bucureşti a reuşit să-l răpească pe Puiu Beldeanu, atrăgndu-l ntr-o cursă n Berlinul de Vest. A fost executat n ţară.

CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm