Results 1 to 1 of 1

Thread: "Gărzile lui Decebal" - Bucovinenii ncep lupta (1946 1958) C. Ionitoiu (cap-X-)

  1. #1

    Arrow "Gărzile lui Decebal" - Bucovinenii ncep lupta (1946 1958) C. Ionitoiu (cap-X-)

    După ce au suportat teroarea şi pngărirea altarelor şi vetrelor strămoşeşti, bucovinenii s-au mpotrivit din primul moment invaziei bolşevice din 1944. ............A rămas n legendă figura Iui Vladimir Macoviciuc din comuna Voitinel. Un grup de 10 urmaşi ai arcaşilor lui Ştefan cel Mare, conduşi de Macoviciuc, au pornit pe drumul apărării demnităţii romneşti.

    După ce au hărţuit trupele bolşevice intrate n ţară, şase membri ai grupului au fost nconjuraţi de jandarmi, prin trădare, ntr-o casă din comuna Vicov. Refuznd să se predea, casei i s-a dat foc, iar plutonierul Sclipa Alexandru, şef de post, a tras din clopotniţă şi l-a rănit grav pe Macoviciuc. Acesta s*a mpuşcat pentru a nu cădea viu n mna duşmanilor. Ceilalţi membri ai grupului au ars năuntru. Fiul lui Macoviciuc, Silviu, a fost prins şi n 1950 se afla condamnat pe viaţă la Galata, ncă n cercetări, deoarece noi şi noi partizani continuau acţiunea n regiune.

    După moartea lui Vladimir Macoviciuc, acţiunea de luptă a preluat-o ntr-o primă fază Ion Vatamaniuc, ţăran din comuna Suceviţa, care a rezistat cu grupul lui pnă n 1947, cnd a fost rănit de ruşi. Au mai fost prinşi şi duşi n Rusia, ntr-un grup mai mare, şi partizanii Brăileanu Ion şi Stagler Frantz, care nu s-au mai ntors.


    Un alt ţăran, Mirăuţă Nicolae din Suceava, a fost mpuşcat noaptea, pe geam, n casă, după ce se eliberase. Ion Vatamaniuc, după ce a fost rănit grav şi lăsat ntr-un şanţ, a fost prins, dar printr-o minune a scăpat adăpostindu-se ntr-o casă unde a primit ajutor. Arestat de romni, a stat nchis pnă n 1954 la Piteşti, de unde a fost eliberat, dar pentru scurt timp, fiindcă n 1956 este arestat şi anchetat cu fratele lui şi va rămne prin nchisorile Jilava, Aiud şi Gherla pnă n 1964, cnd este eliberat.

    Acţiunea partizanilor a fost continuată de Gavrilă Vatamaniuc, fratele lui Ion, al zecelea copil al familiei. Centrul de activitate este n Obcina Mare, dar s-a căutat să se ia legătura şi cu cei din Făgăraş prin Motrescu Vasile, ţăran din Vicovul de Jos. Din acest grup mai făcea parte, pe lingă Chiras Ion şi Chiras Gheorghe, ţărani din comuna Suceviţa, mpuşcaţi n lupta de la Ursoaia Mare (n apropierea comunei), şi Marciuc Vasile, tot din Suceviţa, care, fiind prins, a fost condamnat şi a murit după eliberare ca urmare a torturilor la care fusese supus n nchisoare.

    Gavrilă Vatamaniuc a nceput să difuzeze manifeste prin care ndemna pe ţărani să reziste şi să nu se nscrie la colectivele comuniste create pentru distrugerea proprietăţii ţărăneşti. Partizanii care au mai rămas după hărţuirea la care i-au supus securiştii locuiau n bordeie, n munţi, iar vara colindau pe o arie de 100 de km., ntre Straja-Gura Humorului şi Vatra Dornei-Rădăuţi, fiind narmaţi cu puşti-mitraliere, puşti Z.B. şi grenade. n vara anului 1950 au mai căzut seceraţi de mitralierele securiştilor, lngă Gura Humorului, un grup de trei partizani: Ghimici, Flocea şi Sava.

    Gavrilă Vatamaniuc cu oamenii ce-i mai avea, au distrus busturile lui Lenin şi Stalin din Căminul cultural al comunei Suceviţa şi au făcut zdrenţe steagurile comuniste. Ei apăreau pe neaşteptate pe la gurile minelor din munte şi le vorbeau muncitorilor despre nenorocirile aduse de comunişti ndemnndu-i să se mpotrivească colectivizării şi subliniind faptul că Basarabia şi Bucovina de Nord sunt teritorii furate de ruşi, pe care aceştia trebuie să le restituie.

    n 1955 sunt nconjuraţi de 3 batalioane de securişti şi circa 100 de cini. Gavrilă Vatamaniuc reuşeşte să se salveze, dar pentru puţin timp, deoarece va fi prins n satul Voievodeasa, de pe malul Suceviţei, aproape de izvor, n Obcina Mare, fiind trădat de Marciuc Vasile, care nu a mai putut rezista la chinurile la care fusese supus, timp de 24 de ore, de cnd puseseră securiştii mna pe el. Bătut n mod sălbatec cu pistolul pnă a intrat n comă, legat burduf, Gavrilă Vatamaniuc a fost dus la Securitatea din Suceava unde, timp de 9 luni, l-au chinuit zi şi noapte. Trimis la tribunal, a rămas condamnat la muncă silnică pe viaţă şi a trecut prin multe nchisori de exterminare pnă n 1964, cnd a reuşit să se salveze.

    Motrescu Vasile a fost arestat n 1958 şi, după judecarea şi condamnarea la moarte de către Tribunalul din Botoşani, a fost executat n anul 1959. El mai fusese arestat la nceputul lui 1954, pe 18 ianuarie, cnd s-a despărţit de Gavrilă Vatamaniuc şi a fost eliberat, se pare, condiţionat. Ce a făcut pnă n 1958, cnd a fost arestat, nu se ştie.

    "Gărzile lui Decebal" - Obcinile Bucovinei se frămntă

    "Din Rarău la Detunata plnge ţara, geme glia; Din Orhei la Feldioara geme glia, geme ţara". La sfrşitul anului 1948 au ncepui să se organizeze alte grupe de partizani n Moldova de Nord, cunoscute sub denumirea de "Gărzile lui Decebal", care aveau 3 ramuri: Vatra Dornei-Piatra Neamţ. Vatra Dornei-Fălticeni. Vatra Dornei-Bistriţa Năsăud. Prima ramură era condusă de Filaret Gămălău, stareţul schitului Rarău, arestat la 1 septembrie 1950, fiind denunţat de pictorul din comuna Teiul Doamnei.

    A doua fracţiune şi desfăşura activitatea de la Şarul Dornei şi Crucea, pnă la frontiera sovietică. Şeful acestei grupe din cuiburile Obcinilor era sublocotenentul Jenică Arnăutu, originar din satul Ungureni, comuna Mndreni, Judeţul Botoşani, care era membru al Partidului Naţional Ţărănesc, l cunoscusem la Bucureşti n timpul campaniei electorale din 1946, pe cnd venea după material de propagandă.

    Dat fiind faptul că era militar nsemna un mare avantaj, putnd să circule nestingherit, n timp ce comuniştii căutau să mpiedice orice propagandă şi mai ales circulaţia programelor partidelor. Era un om hotărt, care nu pregeta să depună toate eforturile pentru a scăpa ţara de comunism. Timpul a probat acest caracter integru al lui Jenică. ncă din timpul campaniei electorale, unii erau preocupaţi să adune oamenii de bună-credinţă n vederea unei pregătiri militare pentru o rezistenţă armată ce părea singura soluţie pentru nlăturarea dictaturii ce se instaurase cu ajutorul bolşevicilor.

    Scos din armată, ca foarte mulţi ofiţeri, Jenică Arnăutu a fost arestat, n noaptea de 2 spre 3 martie 1949, n satul Ungureni de pe Jijia. Reuşind să evadeze de la Jandarmerie, a luat calea codrului, fixndu-şi centrul de acţiune n Munţii Suhardului-Bistriţa şi Mestecăniş. Prezenţa partizanilor s-a făcut simţită n comunele următoare: Dorna Cndrenilor, Coşna, Coşniţa, Poiana Negri, Şarul Dornei, Arini, Crucea. Locuitorii satelor i susţineau pe partizani, ajutndu-i mai ales cu mncare.

    Printre partizanii din această regiune au putut fi identificaţi prin nchisori: Radu Cacina, Strătescu, doctor Vasilache, Aurel Botnariuc, Gheorghe Petrescu, Nicolae Chelsoiu. Aceşti oameni, legaţi acum de pădure, adunaseră arme, aparate de radio, de transmisie, pe care le instalaseră n bordei.

    Adăpostul n-a putut fi reperat n timp de iarnă, fiind bine camuflat. Dar cum iuda e cauza tuturor nenorocirilor, şi printre ei a fost introdus un "student", care a informat asupra poziţiei unde se găseau. Securiştii au plecat pe urmele lor şi, după o serie de hărţuieli din partea acestora, partizanii s*au retras n ascunzătoare. Aici au fost surprinşi la un moment dat. n lupta de capturare, Jenică Arnăutu a fost dobort şi lovit cu patul puştii n cap. Osul frontal i-a fost spart şi nfundat n cap. Pe drumul spre Securitate a avut dureri atroce de cap, dureri ce l-au urmărit prin puşcării cte zile i-au rămas pnă la exterminare.

    Procesul a fost judecat la Tribunalul Militar din Iaşi, unde procurorul Puişor a cerut pedeapsa cu moartea att pentru el, ct şi pentru ceilalţi membri ai grupului, n aşteptarea recursului au trecut prin nchisoarea Suceava. Aici li s-a anunţat comutarea pedepsei n muncă silnică pe viaţă.

    Jenică Arnăutu a stat la Gherla şi apoi la Aiud pnă n 1957, cnd, după o grevă declanşată mpotriva condiţiilor de exterminare la care erau supuşi deţinuţii, a fost mutat la Rmnicu Sărat, mpreuna cu cei care erau socotiţi conducătorii grevei, ca o măsură disciplinară. Aici era o temniţă grea, de izolare completă, fiecare deţinut cu celula lui, şi mai ales era un regim sever de alimentaţie, nsoţit de bătăi continue.

    Iată ce spune Ovidiu Borcea, care a reuşit să supravieţuiască: "Jenică Arnăutu era cel care protesta cel mai vehement mpotriva regimului de exterminare. La Rmnicu Sărat se murea de foame, de frig, de bătaie. Eram nmormntaţi de vii. Cămaşa pe care o aveam era ca o apărătoare de muşte. Semănăm cu un soldat elveţian din Garda Vaticanului, căci eram mbrăcat numai n fşii. Cnd le-am arătat temnicerilor starea cămăşii mele, mi-au spus rznd că era mai bună dect a celui de la celula patru, adică a lui Jenică Arnăutu. El se găsea ntr-o grevă a foamei care dura de 132 de zile, timp n care a fost torturat, bătut, alimentat cu furtunul, pe care-l introduceau forţat n gură şi pe esofag, n aceste condiţii şi-a dat ultima suflare pe 2 noiembrie 1959."

    Jenică Arnăutu a stat aproape 1.000 de zile izolat n "cavoul" nr. 4, după care a fost aruncai n groapa comună. După 7 ani, cnd au aflat părinţii şi li s-a permis să-l aducă acasă, l-au găsit aruncat pe burtă, dezbrăcat, şi cu ncă o persoană neidentificată. Amndoi au fost nmormntaţi creştineşte.

    Cmpulung Moldovenesc

    n timp ce nchisorile gemeau de deţinuţi politici, regimul comunist se grăbea să modifice manualele şcolare după structura manualelor sovietice pentru a se schimba mentalitatea generaţiilor tinere despre viaţă şi aspiraţiile omului ce trebuia să devină un robot, care să execute orbeşte dispoziţiile Partidului Comunist. Dar elevii de liceu şi studenţii refuzau acest sistem. Limba rusă şi filozofia marxistă au devenit motivele permanente de discordie n nvăţămnt. Şi nu ncetau cererile de nlocuire a acestor obiecte.

    Nici nu ne miră faptul ca n nchisori şi făceau apariţia tineri şi chiar copii, de 10-12 ani, din ce n ce mai mulţi, nct a fost nevoie să se amenajeze Trguşorul ca temniţă pentru ei, nainte de a fi trimişi la muncă forţată. Aceşti tineri şi dădeau seama că adevăratul inspirator al sistemului opresiv instaurat la noi era Rusia. Interesant a fost că un roman sovietic, "Tnăra gardă", i-a ncurajat la revoltă pe unii tineri.

    ntr-o seară, la marginea Cmpulungului Moldovenesc, pe podul peste rul Moldova, un colonel rus a fost omort şi corpul i-a fost aruncat n apă. Printre cei care au fost implicaţi n omorrea rusului se găseau trei elevi: Rotărescu, Serghei şi Tomaşevschi, toţi trei, de altfel, elevi foarte buni, ieşiţi din familii onorabile de intelectuali. Condamnaţi la muncă forţată pe viaţă pentru că erau minori, au trecut şi prin nchisoarea de exterminare de la Gherla. Aceasta demonstrează că n lupta de rezistenţă mpotriva comunismului se angajaseră att tineri, ct şi bătrni.

    CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm


    ================================
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Rex Histrianorum; 02-01-11 at 04:45 PM.

Similar Threads

  1. "Alesii poporului" jefuiesc - Rezistenţa (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-XVI-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 06:26 PM
  2. Grupul "Haiducii Muscelului" - Rezistenţa anticomunistă (1946 1958) (cap-IX-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 1
    Last Post: 02-01-11, 02:05 PM
  3. Rezistenţa din Munţii Făgăraşului -I-(1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:53 PM
  4. Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 3
    Last Post: 01-01-11, 05:31 PM
  5. Cicerone IONIŢOIU - RECHIZITORIU: "Cruce şi Spada", Gărzile Decebal ( cap-VII-)
    By Rex Histrianorum in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-10, 04:12 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •