Results 1 to 3 of 3

Thread: Rezistenţa n Munţii Banatului (1946 1958) - Urmările - Cicerone Ionitoiu (cap-VI-)

  1. #1

    Arrow Rezistenţa n Munţii Banatului (1946 1958) - Urmările - Cicerone Ionitoiu (cap-VI-)

    Avocatul lonut Trziu a mai stat cteva zile in regiune si a plecat la niste rude din jud. Arad de unde a fost arestat prin trădare in 1952 si a murit in anul 1958 la Aiud n condiţii de exterminare. Aurel Vernichescu s-a ascuns la varul sau Zarie Vernichescu din com.Crpa si nu peste mult timp a plecat pentru a nu le produce necazuri rudelor si s-a ascuns pe la unele colibe din pdure. Intr-o seara din luna Mai a venit la casa părintească pentru a lua alimente si rufe de schimb. Un consătean,vecin, l-a observat si imediat s-a dus n com. Bolvasnita si a anunţat plutonul de intervenţie care era cantonat acolo.

    Veniţi la fata locului si somndu-l, văzndu-se trădat, s-a predat şi a ajuns la securitatea din Caransebeş. La scurt timp a ajuns la securitatea din Timişoara n ancheta lui Mois Aurel si Ambrus Coloman. Aici s-au lămurit că avea un pistol automat si 32 de cartuşe n sprijin la "răsturnarea" regimului comunist. Condamnat la muncă silnică pe viată prin Sent.nr.1019/25 Iunie 1949 semnată de col. Stefănescu Mihai care pronunţase circa 20 condamnări la moarte si mii de ţărani, din mişcarea de rezistentă a fost si el arestat n 1951 şi condamnat a trecut prin Peninsula şi a ajuns la Aiud.


    Inginerul Aurel Vernichescu , neţinndu-se seama de sentinţă, ci de dispoziţia lui Gheorghe Pintilie, a fost executat la Pădurea Verde de la Timişoara, pe 2 August 1949.

    IVANESCU Miron, tnărul ce s'a alăturat partizanilor, a reuşit să stea ascuns si a fost mpuşcat pe prul Malita n 1954.

    VERNICHESCU Silvia, din Lugoj condamnată pentru că si-a ajutat soţul.

    Udrea Ion, născut n 1920 , nvăţător si ofiţer de rezervă, din Vrciorova , căsătorit cu o nemţoiacă de origine (din Caransebeş) promisese să antreneze n acţiunea din 19 Martie 1948 si cetăţeni de origine germană din Caransebeş si regiuni. Pus sub urmărire a fugit cu vărul lui Constantin Jumanca n munte unde a stat pnă la 7 Martie 1950 cnd au fost trădaţi de consăteanul lor Mihai Bogoievici. Udrea Ion a trecut prin chinurile de la Lugoj si Timişoara fiind condamnat la 10 ani si a executat n plus , eliberndu-se după 12 ani, n 1962.

    JUMANCA I.Constantin, n.28-03-1924 a făcut parte dintr'un neam de romni ce si-au nchinat viata luptei mpotriva comunismului si din neam 6 persoane au fost condamnate. Constantin Jumanca am văzut că a făcut armata la jandarmi , a fost ngerul păzitor al celor trei partizani si arestat, prin trădarea lui Mihai Bogoevici a trecut prin tortura lui Kling Zoltan, mois Aurel si colonelul Mihai Stefănescu l-a condamnat la 8 ani, continund ncă 3 cu D.O. la Rubla pe Bărăgan.

    JUMANCA Ion, născut n 1900 la Vărciorova, tatăl lui Constantin, a găzduit si ajutat cu alimente pe "cei trei" participnd la organizarea din 19-03-1949. Arestat si chinuit de securitate, trimis n judecată a primit 7 ani si a murit pe 6 Ianuarie 1956 , n condiţii de exterminare, la Lugoj, cu puţin nainte de expirarea pedepsei .

    JUMANCA I. Ion, al doilea fiu născut n 1926, a ajutat partizanii, a ştiut de prezenta si scopurile lor, fiind de acord cu acţiunea ntreprinsă.Arestat si condamnat la 3 ani a executat-o n ntregime. Este stabilit n com.Bolvasnita.

    JUMANCA Adam, zis Brut , ţăran fruntaş, fost primar n com.Vrciorova, născut n anul 1901, fiind vnător si prieten cu ing.Aurel Vernichescu l-a găzduit si ajutat n timpul peregrinărilor. A fost condamnat 2 ani.

    JUMANCA Ion, zis Măcescu, n .1919 n corn. Vrciorova a fost arestat pentrucă s' a ntlnit n pădure cu nvăţătorul Ion Udrea si Constantin Jumanca si a vorbit cu ei fără să-i denunţe după aceia, a fost condamnat la 2 ani.

    JUMANCA Petru zis Neagra, n.1920, fost pădurar, din com.Vrciorova, a adăpostit pe cei trei partizani ntr'o colibă de pe raza cantonului său si le-a dat alimente. A fost condamnat 7 ani si n continuare ncă 2 ani cu D.0.-Bărăgan.

    BUHEVICI Mihai din Vrciorova a fost arestat pe 18-03-1949

    CRSTEA Grigore zis Doi lei , născut n 1927.muncitor din Vrciorova , a ajutat n mai multe rnduri pe STANGU -Prvu Nicolae zis Piciu ca sa ducă alimentele partizanilor a fost arestat, purtat călăuză pe 18 Martie 1949 pe la sălaşe, a fost condamnat 2 ani. Locuieşte n com.Bolvasnita nr.215, Severin.

    BISERICOSUL C.Victor a fost arestat pe 18-03-1949. DRAGOMIR Nicolae, zis Coi a fost arestat pe 19-03-1949

    DRAGOMIR Petre, zis Primejdie, n.1910 n com.Bolvasnita , ţăran, a fost condamnat la 5 ani pentru că a ştiut de prezenta partizanilor la sălaşe si nu i-a denunţat.

    CIOCLOV , adjutant şeful postului de jandarmi din com. Crpa a fost condamnat pentru sprijinirea celor 3 partizani, si a executat 7 ani.

    Maiorul Corciova, seful legiunii de la Lugoj a fost condamnat .

    DALEA Nicolae zis Ciocan, născut 1913 la Vrciorova a fost condamnat la 1 an deoarece a făcut pe curierul cu Timişoara.

    DARE Nicolae, din Vrciorova, propietarul unui sălaş de la marginea pădurii din Vrciorova a fost condamnat pentru găzduirea si alimentarea partizanilor.

    JIGOREA Gheorghe, zis Pemu, născut 1901 , ţăran din com.Vrciorova a fost condamnat pentru sprijinire la 5 ani pe care i-a executat.

    GIULVEZAN Eftimie, din com.Cenei (satul Checea) a fost arestat n Martie 1949 si condamnat pentru omisiune n legătură cu Tănase Ion.

    GIULVEZAN Ef.Ion, n.1925, fiul lui Efimie, denunţat de Ion Tănase că a luat legătură cu el n Februarie 1949 la Checea si i-a dat manifeste pentru "lovitura din 19 Martie a fost prins numai n toamna lui 1952 si condamnat la 20 ani, eliberndu-se n 1963.Toată familia i-a fost deportata pe 18-06-1951 pe Bărăgan.

    LIUBA Filimon zis Boldan, n.1905 n com.Bolvasnita, a găzduit la sălaşul lui pe Aurel Vernichescu si Ion Trziu. A fost condamnat 6 ani.

    HUBA Ion zis Lulea, taran din Bolvasnita a fost condamnat pentru sprijinirea partizanilor.

    Liuba Nicolae zis Boldan, născut n 1929, fiul lui Filimon , din Bolvasnita a fost condamnat 5 ani pentru găzduire si sprijinirea partizanilor.

    MUSTAŢA Petru, zis Flaiteru din com.Borlova a fost condamnat pentru găzduirea partizanilor n sălaşul lui. '

    SIMION Gheorghe zis Căcea, meseriaş ţigan născut 1905, din Vrciorova a fost condamnat 2 ani pentru contribuţia cu bani si alimente la susţinerea partizanilor .

    POPESCU Ştefan, colonel jandarmi, arestat pentru sprijinirea celor "trei" a fost arestat n 1949 si torturat, apoi condamnat, a murit la Gherla.

    Szabo Gheorghe si ncă 11 persoane din Arad adunaţi n 18 Martie 1949. VOICHITA Constantin , omul de legătură al lui Tănase Ion cu Vărciorova.

    VORNIC Nicolae zis Cotan născut 1920, din Vrciorova, fost brigadier silvic la Rusca-Teregova, a fost arestat torturat şi de două ori, internat n spital, dar nu a recunoscut nscenarea ce i se făcea si eliberat după 1 an.

    ZGAVARDEA Gheorghe zis Primaru , ţăran născut 1901 la Vrciorova, arestat pentru susţinerea acţiunii din 19 Martie 1949, a fost condamnat 2 ani.

    In urma percheziţiilor din sălaşe pe 19-20 Martie s-a găsit n "straiţa" lui Miron Ivănescu o listă cu 20 de persoane, unii figurau printre susţinătorii colonelului Ion Uta. Au fost puşi sub urmărire pentru arestare. Iată numele lor: Ionescu Gheorghe, Roiescu Iosif, Armas Ion, M.P.Isop, Giurgiulescu Ioan, Vulpes Gheorghe, Vulpes Nicolae, Vulpes Petru, Miulescu Ioan, Stngu Nicolae, Laitin Paul, Budăi Lazăr, Munteanu Nicolae, Tocherez Dumitru, Barză Simion, Suroni Petru, Belitu Pavel, Folcea Ioan, Bandoni Nicolae, Copilu Nicolae, Jurconi Nistor Fisag, Balaş Nistor , Cristea Nistor, Bazoni Nistor.

    La această mişcare de solidaritate a ţăranilor "grăniceri" cum erau numiţi, pentru nţelegerea luptei bănăţenilor mpotriva comunismului, trebuie să adăugăm toate grupele de partizani de pe tot acest cuprins mergnd pnă la graniţa cu Iugoslavia, dintre ei mulţi căznd n luptă cu securitatea pe lngă cei executati pe 2 Aug.1959. Dintre supravieţuitorii acestor martiri ce zac exterminaţi n Pădurea Verde de la Timişoara s-au desprins grupuri si grupuleţe precum:

    -IONESCU Gh.Gheorghe, VALUSESCU Vasile si cei din jurul lor;
    -DUICU Nistor
    -ISFANUT Dumitru zis Sfrloagă
    -CURESCU Victor...
    -GIURICU I.Nicolae...
    -HATANGEA Anton, Virgil,....
    -LASCU Ion zis Chera si.... morţi n luptă, arşi n casa incendiată.
    -BALICA Ghsorghe, BADERCA Iancu
    -DORAN G. Nicolae....

    -WUC Liviu


    Amploarea acestei lupte de supravieţuire mpotriva abuzurilor comunismului ne demonstrează că n aceste vremuri de restrişte -Casa Neamului- devenise coliba de pe fundul praielor acoperită cu frunze avnd patul de feriga aşezat pe pămntul mbibat cu snge si udat cu lacrimi, pentru a reuşi să-l lase mostenire urmaşilor, n timp ce ei vor cutreera moşia udaţi de ploi si uscaţi de vnt.

    ACŢIUNI DIABOLICE MPOTRIVA PARTIZANILOR

    După lichidarea grupului de partizani condus de Ion Ută, Spiru Blanaru, Petre Domăsneanu , cţiva reuşiseră să scape si să continuie hărţuirea organelor de securitate.Acest lucru se petrecea nu numai n Banat, dar si n Făgăraş, Bucovina, Maramureş...deoarece cauzele ce au generat aceste mişcări continuau să se nrăutăţească si populaţia satelor s sufere.

    Inlăturarea lui Teohari Georgescu a făcut ca să fie promovat n fruntea Ministerului de Interne, pe Alexandru Drăghici care era adjunctul Ministrului de Interne si care din 28 Mai 1952 a devenit "eminenta cenuşie" a lui Gheorghiu Dej continund cu o ferocitate si mai mare Brutalităţile si crimele securităţii.

    Astfel prin Directiva 00805/1952 a nfiinţat Serviciul "bande" subordonat Directiei III numindu-l şef pe lt.col.Pavel Aranici.Acest lucru se ntmpla chiar n Septembrie cnd acţiunea partizanilor era mai accentuată, preocupaţi fiind cu aprovizionarea pentru iarnă, prezenta lor simţindu-se att la stnele de pe munte care coborau spre iernat , ct si n apropierea satelor unde ţăranii şi strngeau recoltele, legaturile ntre ei putndu-se face cu mai multă uşurinţă.

    Acest Pavel Aranici a constituit comandouri de "specialişti" n lichidarea partizanilor din munţi, folosind haite de cini dresaţi pentru atacarea omului urmărit. Si nu numai att. A ordonat refacerea agenturilor informative "calificate" urmărind prin şantaje si torturi să se infiltreze n mijlocul membrilor familiilor pentru a-i face să-si trădeze pe cei apropiaţi. De asemenea au inclus n acest sistem de delaţiune pe brigadierii silvici făcndu-i răspunzători de controlul minuţios al terenului ce-l aveau spre conservare. Au trecut la instalări de posturi de capcane pe traseul partizanilor.

    Torturarea celor arestaţi devenise ngrozitoare după dispoziţiile acestui călău al noului serviciu pus sub direcţia lui Butyka Francisc. Era att de ngrozitoare schingiuirea bieţilor oameni, nct Ion Gavrilă relatează cazul unei fete din Sercăita , cu mintea rătăcită (din cauza supliciilor la care a fost supusă nct i-a spus preotului care vorbea n biserică despre iad: "Părinte, iadul nu-i acolo unde spui dumneata, iadul i acolo unde am fost eu. "

    Noul serviciu condus de călăul Pavel Aranici reuşise n Banat să organizeze o agentură formată din 65 informatori dintre care 17 erau calificaţi prin care se ncerca să se ia măsuri de arestarea si acelora care erau n evidenta securităţii din 1948, unii dintre ei fiind evadaţi din nchisoare.

    TRĂDĂRILE SE ŢIN LANŢ...

    După trădarea grupului colonelului Ion Ută prin Andrei Vădrariu care n seara de 7 Feb. 1949 s'a prezentat la Mehadica si a anunţat patrulei conduse de plut. Caia Ion că partizanii colonelului Ion Ută se află n sălaşul lui Careba Meilă de pe Valea Bolvasnitei, a urmat lupta din dimineaţa de 8 Feb. n care au fost impuscati Ion Ută, Ilie Voica, Pantelimon Irimescu si Meilă Careba, iar Mircea Vlădescu căznd rănit.

    Singurul care a reuşit să se strecoare si să dispară a fost Mutascu Dumitru zis Fus care pentru a fugi mai uşor si-a lăsat pe drum arma.Va continua să lupte alături de partizani sub conducerea lui Isfănut Dumitru zis Sfrloagă , de 46 ani, rotar din com. Domasna, care după ce n 1948 a evadat mpreună cu Mutascu Dumitru s-au ncadrat n grupul lui Ion Ută.

    Ştim că pe 22 Februarie 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe, asupra desfăşurării ei vom relata n alt capitol. După această luptă n care din partea partizanilor conduşi de Spiru Blănaru si notarul Gheorghe Ionescu, n care au fost omorţi Petre Anculia si Urdăreanu Gheorghe , iar arestaţi Ghimboase Nicolae si Smultea Gheorghe, restul s-au răspndit n grupuri mai mici, parte din ei fiind arestaţi pnă la 7-8 Martie. Supravieţuitorii s-au mpărţit si ei continund să rămnă pe poziţia de partizani. Dintre aceştia se desprind doua grupe:

    O grupare de partizani condusă de ISFANUT Dumitru zis Fus si din care au făcut parte : Mutascu Dumitru zis Fus, Duicu Nistor, Ciuricu Nicolae, Curescu Victor, Balica Gheorghe, Baderca Iancu Carăibot Ion, serangău Gheorghe Vdraliu Lazăr. Acest grup a fost semnalat prima dată n rapoartele securităţii pe 2 Septembrie 1949 la poalele muntelui Semenic.

    Un grup compus din Ionescu Gh.Gheorghe, n.30-08-1899 n com.Verendin (notar), Valusescu D.Vasile, n.l9 Feb. 1920, licenţiat Academia Comercială (locotenent de administraţie, din Vrădia jud.Caras, Ghimboase Iancu zis Nicut n partea Almajului din plasa Bozovici unde s-au unit cu Purdelea A. Emil, n.12-04-1920, n com.Borloveni, jud.Caras, pitic Iosif si Bejan Petru. Activitatea lor urmează a fi prezentată puţin mai jos.

  2. #2

    Default Re : Rezistenţa n Munţii Banatului (1946 1958) - Urmările (cap-VI-)

    GRUPUL ISFANUT DUMITRU zis Sfrloagă

    Această grupare a fost cea mai activă ce a dat mult de lucru securităţii reuşind să pedepsească pe unii colaboratori care prin acţiunile lor făceau mult ru sătenilor, ngrozindu-i. Astfel n sarcina lor e pusă omorrea asesorului popular de la judecătoria din Teregova, a deputatei Sfatului popular din com.Verendin anume Munteanu Cala, pe soţia preşedintelui Sfatului popular din com. Rusca(membră de partid propusă ca preşedintă a Gospodăriei colective) anume Dobre Floarea, pe secretarul organizaţiei de bază din comuna Rusca, anume Davidescu Eftimie, pe preşedintele Frontului plugarilor din Caransebeş, Rotescu Filip.

    In Martie 1951 au atacat o maşină a securităţii care-i urmărea, iar pe 31 Mai acelaşi an, au atacat primăria comunei Borovenii Noi, unde au rupt afişele si tablourile, plecnd cu paznicul Sfatului si 8 persoane. Miliţianul Păsărică căutnd să intervină a fost mpuşcat mortal.

    Securitatea era ngrozita si-l numea pe Sfrloagă "călăul Resitei". Pe urmele lui s-au pus potere importante de soldaţi. Unul dintre aceştia, anume Mihai Stoica din Slobozia, a luat parte la acţiunile ntreprinse pentru prinderea lui si povesteşte pe cea din 1 Martie 1952 ( n revista Memoria, pag. 98-109). După ce arată greutăţile ntmpinate, faptul că din cauza gerului cumplit, nu numai că au degerat oameni dar au si murit trebuind să-i transporte la spitalul de la Reşita, descrie şi ntlnirea cu Sfrloagă: după ce le-a ordonat să lase armele jos la 10 m. şi ei de asemenea să se aşeze, le-a vorbit prieteneşte, i-a servit cu o ţigară si le-a spus :" Eu n-o să vă iau aici dect rănitele. Armele n-o să vi le iau, pentru că ştiu că veţi fi aspru pedepsiţi pentru asta. Veţi sta aici si eu am să plec. Dar voi nu aveţi voie să vă ridicaţi pnă nu auziţi o rafală de puşcă automată. In clipa aia aveţi voie să vă ridicaţi, vă luaţi armele si o rupeţi la fugă spre cabană. Acolo o să povestiţi ce vi s-a ntmplat."

    Agentura informativă era din ce n ce mai activă. S-a reuşit prin informatoarea "Lina" amanta lui Ciurică Nicolae, ca n luna Iulie 1952 să fie atraşi nt-o capcană trei partizani: Isfănuţ Dumitru, Ciurică Nicolae si Stanescu Constantin. Partizanii au reuşit să dispară. Dar urmărirea a continuat si o noua capcana s-a ntins la stna tatălui lui Ciuricu din muntele Buza Osiei, unde pe 1 Sept, 1952 lt.Varody Emeric grăbindu-se să deschidă focul a făcut ca partizanii să reusească să scape iarăşi.

    Dar securitatea reuşise să ncadreze gruparea lui Isfănuţ cu zeci de informatori dintre care 4 erau "dubli", fiind arestaţi după aceia. Incă din luna Ianuarie 1952 se luase legătura cu agentul "Corbu" care era socrul lui Victor Curescu, determinndu-l prin mijloace securiste să predea pe partizani. Astfel pe 27 Aug.1952 "Corbu" a luat legătura cu ginerele său si cu Duicu Nistor zis Boieru stabilind o altă ntlnire a doua zi pe 28 Aug.1952. A doua zi la ntlnire au sosit 35 ostaşi din securitate, 16 miliţieni si 5 cini de luptă si urmărire.

    In timpul luptei ce s-a ncins, Duicu Nistor a fost grav rănit si dus l-a spital deşi i s-a făcut intervenţie chirurgicală a murit. Celălalt partizan Victor Curescu a fost prins viu si n urma torturilor ngrozitoare a divulgat locurile unde se ascundeau partizanii si pe sprijinitorii lor, printre care Rolu Avram, Dionisie Obersterescu (din com.Lăpusnicul Mare)...

    Securitatea a intrat n acţiune si sub pretextul verificării situaţiei militare a fost dus la Timişoara unde Mois Aurel si Ambrus Coloman l-a "convins" sa le predea pe Isfănut. Eliberat, Roiu Avram a aranjat si pe 29 Septembrie 1952 s-a făcut o perchizitie ntr'un adăpost special amenajat n grajdul lui. Căutnd să riposteze, securitatea a aruncat o grenadă şi Isfănuţ Dumitru -Sfrloagă a fost rănit mortal, n comuna Sadova Nouă. Fusese născut n 1906 la Mehadica. Acţiunile au continuat cu repeziciune pe baza trădărilor sprijinitorilor ce s-au derulat după torturarea lui Victor Curescu.

    O altă gazdă, Dionisie Obersterescu din Lăpusnicu Mare, după prelucrarea lui si eliberarea condiţionată a trecut pe ziua de 10 Noiembrie 1952 la dezarmarea si predarea lui Balica Gheorghe (n.1931 la Resita) si Baderca Iancu , ţăran din com.Mehadica născut n 1927. Securitatea l-a preluat si supuşi la torturi au reuşit să mai aducă si pe alţii n temniţă. In procesul care a urmat au fost condamnaţi la moarte si executaţi n nchisoarea de la Caransebeş pe 13 August 1953: Curescu Victor, Balica Gheorghe si Baderca Iancu.

    Restul celor cinci partizani rămaşi au fost arestaţi tot prin trădări. Părinţii lui Budescu Iosif au fost "convinşi" de securitate să-l predea pe fiul lor, care avea posibilitatea de a intra n legătură cu cei ncă liberi, promitndu-i-se libertatea . Lucrurile s-au aranjat , predarea s-a făcut la sălaşul părinţilor .După prelucrarea lui ca să ia legătura cu ceilalţi, a fost lăsat să circule, tot ca urmărit, n schimb să contacteze pe ceilalţi. A reuşit să capete ncrederea "banditei" Vlădescu Maria al cărei soţ făcea parte din grup. In timp ce era la "lucru" a fost semnalată prezenta lui de către securitatea din Mehadia si imediat securitatea raionului a ordonat să fie eliberat.

    Pe 24 Aprilie 1954 a fost arestat Ciuricu I.Nicolae (n.l3 Feb.1931 la Baia de Aramă si a fost condamnat la 25 ani muncă silnică. A fost trădat de Toma Duicu . S-a eliberat pe 30-06-1964 si a trecut prin Gherla si minele de plumb.

    MUTASCU Dumitru zis Fus , zis Sfrloagă (?) fiul lui Iosif, născut n com. Verendin nr.455, urmărit ca fiind condamnat la moarte n contumacie prin Sent. nr.152/2-03-1950 a T.M. Timişoara a fost mpuşcat mortal pe 28 Noiembrie 1954 n pădurea de lngă Văliug (jud.Caras) n luptă cu securitatea.

    CARAIBOT Ion , ţăran, a fost rănit ntr-o luptă n 1951 luna Mai si condamnat la nchisoare pe viată. Ciocnirea cu securitatea a avut loc n pădurea Păroasa din munţii Semenic. Brigadierul silvic a anunţat miliţia din com.Văliug si cei 5 partizani care erau acolo au fost nconjuraţi . Folosind arcele de foc au reuşit să scape 4 dintre ei.

    Printr-un lanţ de trădări s-a lichidat nainte de Crăciun 1954 acest grup de partizani, iar amintirea lor este mereu vie n memoria ţăranilor transmiţndu-se si binenţeles unele episoade devenind subiecte de legendă.

    GRUPUL DE PARTIZANI Nicolae DORAN

    DORAN C. Nicolae, născut pe 22 Aprilie 1922 n com. Ciclova Romna, de lngă Oravita, fiul lui Constantin si Elena, domiciliat n oraşul Oraviţa unde a urmat liceul General Dragalina, din 1942 fusese membru "Mănunchiului de prieteni" legionari si făcuse frontul. Se nscrisese la Fac. de drept de la Cluj si se angajase din 1947 ca ajutor de comisar la politia din Oraviţa, iar n 1949 a fost repartizat la biroul siguranţei care se transformase n securitate. Ct a lucrat n politie a emis buletine de populaţie pe diferite nume celor ce erau urmăriţi si a nlesnit trecerea frontierei n spre Apus, prin Iugoslavia la mai mulţi.

    Pe alţii evadaţi de la Aiud prin 1946 si anume Popovici Nicolae(căruia i-a făcut acte false pe numele de Ionescu Gheorghe) si Erdelea (cu nume nou Ion Brnze), la care s-au adăugat Ion Chirilă (parasutat pe 12 Dec.1944) originar din com. Ciuchici si ardeleanul Ion Dobrin pe care i-a găzduit n str .Fometescu şi i ţinea la curent cu intenţiile siguranţei.

    Cnd au nceput arestările din 15 Mai a fost arestat si un adjutant de aviaţie Ursache , din satul Steindorf de lngă Anina care pretindea că a primit o scrisoare de la Horia Sima sa treacă la organizare si caută ajutoare băneşti n acest scop, dar banii i folosea pentru ntreţinerea lui si a ţiitoarei sale. A primit Doran ordin să-l aresteze, dovedindu-se că scrisoarea era falsă, iar Ursache n timpul anchetei l-a "denunţat" pe Nicolae Doran ca ajuta reacţionarii.

    Pe 12 Iunie 1948 Doran era la telefon nlocuind un coleg si i s-a transmis un ordin de la securitatea Timişoara. El s-a prezentat la primirea ordinului cu numele celui pe care-l nlocuia. Ordinul prevedea să-l aresteze pe Doran Nicolae. De la aceea dată mpreuna cu Popovici Nicolae din Caras au trecut la organizarea Rezistentei din munţi-desfăşurnd activitatea cu unii cunoscuţi din comunele Ciclova Romnă, Ciclova Montana, Socolari, Ilidia, Rusova Noua, Răcăjdia...

    Urmărirea se accentua. Doran a fost recunoscut ntr-un grup ntr-o seara n Oravita si somaţi sa se predea s-a deschis focul de securitate si a fost n Decembrie 1948. Brindescu Gavril , născut pe 15 Nov.1908 n com.Igris si care mai fusese arestat pe 31-01-1941, era pus sub urmărire după 15 Mai 1948 si venise de la Timişoara să fie n siguranţă n munţi. In aceasta ciocnire n timp ce se mprăştiau ceilalţi, lui Popovici Nicolae i-a ieşit n cale un plutonier de grăniceri care a aruncat o grenadă omorndu-l pe grănicer. Popovici Nicolae a ajuns la Timişoara unde a fost prins si executat.

    Acum Doran Nicolae era nsoţit de Nicolae Caragea si un tnăr ţăran, Ilie Dancea, zis Drulea, n.8 Oct.1923, fiul lui Vasile si Iustina din Ciclova Romnă de profesie lăcătuş. Peregrinnd au ajuns n satul Socolari din munţii Aninei. La gazda unde poposiseră au ntlnit o rudă a acesteia, un anume Zarcula care s'a declarat fidel regimului comunist. La o nouă ntlnire acest Zarcula i-a amenintat că-i predă. Ilie Dancea n fata pericolului ce-i aştepta a scos pistolul si l-a mpuşcat mortal pe omul regimului. Mai trziu cnd a fost arestat Ilie D Dancea , pe 3 Ianuarie 1951, a fost anchetat ca la securitate, condamnat la moarte si executat pe 7 Mai 1952 la Timişoara.

    Urmărirea grupului continua. Securitatea a fost informata că Nicolae Penta (născut 1911 la Ilidia)care avea o stupină la Răcăjdia (sud de Oravita) ascundea si ajuta pe partizani. Acolo s-a organizat o capcană dar aflnd partizanii nu s-au dus. In schimb s-au mpuşcat 4 ostaşi ntre ei ntr-un schimb de focuri de armă la o alarmă falsă dată de frică creznd că au venit.

    Urmărit, o nouă ciocnire a avut loc n Decembrie 1950 n care, partizanul Nicolae Caragea a fost rănit grav n torace, ntre comunele Ilidia si Socolari, tot la sud de Oravita. Dus la spitalul din Oravita a fost operat de dr, chirurg D.Bucheru. Şeful securităţii din regiune, un anume Hahanu era preocupat ca să se poată ncepe anchetarea lui pentru prinderea lui Duran si a legăturilor. După trecerea prin chinurile lui Mois Aurel, condamnat n 1952 a ajuns la Gherla , unde a trecut prin chinurile reeducării.

    N.Doran şi-a găsit adăpost la un canton al pădurarului din Ciclova Montană al cărui fiu făcuse parte cu el din Frăţiile de cruce. După ce l-a ascuns n podul casei s-a dus si a anunţat securitatea, care a nconjurat locul si l-a arestat n ziua de 3 Ianuarie 1951 pe Nicolae Doran.

    Au urmat numeroase arestări ale sprijinitorilor si gazdelor si anchetele barbare au avut loc la Timişoara conduse de Aurel Mois si Ambrus Coloman. Condamnaţi la moarte, Nicolae Doran si Ilie Dancea , au fost executaţi pe 7 Mai 1952 la Pădurea Verde de la Timişoara, noua Vale a Plngerii romneşti. In afară de ei am văzut că mai muriseră n luptă Brindescu Gavrilă si Nicolae Popovici. Rănit grav fusese Caragea Nicolae. Dar nu au fost numai ei. Dintre cei arestaţi si condamnati n legătură cu acest grup de partizani au mai murit alţii prin temniţe ca urmare a torturilor din anchete a a condiţiilor de exterminare prin care au fost nevoiţi să treacă.

    Datorită lui Ioan Muntean , coleg de clasă cu el la Oravita, si "frate de cruce" arestat pe 8 Iunie 1948 la Cluj, lista celor implicaţi n grupul partizanilor poate să mai fie completată:

    Andrei Pavel, născut pe 16 Iulie 1903 la Socolari, a ajutat pe partizani si a fost arestat pe 29 Iunie 1951 si condamnat la 20 ani muncă silnică. A ajuns la Aiud unde s-a mbolnăvit grav si doctorul deţinut Marinescu a propus internarea n spital, dar călăii nchisorii Gheorghe Crăciun, lt.col.Iacob Dezideriu si maiorul Popa au refuzat, dndu-si avizul numai după ce murise pe 27 Iulie 1961 n Aiud.

    Andrei P.Ion, tnăr de vreo 16 ani a fost arestat si chinuit cu tatăl său.

    Chirilă Ion, din com.Ciuchici-jud.Caras, paraşutat pe 12 Dec.1944 cu grupul Filon Verca, a avut legături cu Nicolae Doran pnă n 1948 cu o lună nainte de arestarea lui din Mai 1948. Dobrin Ion din Transilvania.

    Lazăr Aurel , ţăran din Ilidia arestat n 1950, bolnav , a murit la Aiud n condiţii de exterminare.

    MURGU Nicolae, arestat n 1950, chinuit la Timişoara, condamnat a trecut prin Aiud unde s-a mbolnăvit de TBC ca urmare a condiţiilor inumane prin care a trecut n anchete si temniţe, după munca forţată de la Peninsula.

    PENTIA Gh.Nicolae, n.18-06-1919 n com.Răcăjdia , ţăran domiciliat n satul Hilidia(Caras) arestat pentru deţinere de armament si ajutor, pe 25-11-1949, torturat de securitatea Timişoara, condamnat 7 ani, a ajuns la Gherla unde a murit n condiţii de exterminare , n anul 1953.

    Talescu Gheorghe, coleg de clasă cu Nicolae Doran, după ce acesta fusese pus sub urmărire l ţinea la curent cu ştirile de la posturile străine de radio. Arestat, torturat la securitatea din Timişoara si condamnat la 12 ani a trecut prin demascările de la Gherla supus la alte torturi. A ieşit timorat după 12 ani si securitatea nu-l lăsa de loc n pace. Nu după mult a murit cu nervii zdruncinaţi datorită ncercărilor la care a fost supus.

    Băies Gheorghe , ţăran din Rusova Nouă, arestat si condamnat 12 ani n 1951 pentru sprijin partizanilor lui Nicolae Doran .A ajuns si pe Bărăgan 1 an.

    Si această acţiune a grupului Nicolae Doran se nscrie n lupta contra barbariei comuniste si lista celor implicaţi trebuie completată.

  3. #3

    Default Re : Rezistenţa n Munţii Banatului (1946 1958) - Urmările (cap-VI-)

    LUPTA DIN COMUNA VALEA MARE

    Comuna Valea Mare aşezată pe prul Pogănis, la mbinarea culmilor Buziasului cu ale Docnecei a fost timp de două zile teatrul unei lupte a peste 30 de miliţieni pentru a prinde 3 "bandiţi". Se ştie că ntre 7/8 Februarie 1949 fuseseră lupte serioase pentru prinderea partizanilor din grupurile colonelului Ion Ută si comandorul Petre Domăsneanu.

    Tocmai n această perioadă de extremă vigilentă, o patrulă a miliţiei din com.Frliug ce trecea prin com.Valea Mare a fost anunţată că n casa lui Ion Damian se află 3 "bandiţi" care se cinstesc cu primarul comunei. Plut.major Onescu Gheorghe a anunţat , atunci pe 15 Feb.1949, miliţienii de la posturile Visag, Dulău si Bocşa.

    Cei din interior simţind pericolul au ncercat să fugă, dar nu au reuşit din cauza ripostei miliţiei. S-a cerut ajutor comandamentului Timiş si au fost trimişi 15 subofiţeri sub comanda căp.Gorciova Ion (comandantul miliţiei jud.Severn. După somaţiile din dimineaţa de 16 Feb.1949, s-a hotărt atacul clădirii si incendierea ei aruncndu-se grenade de către serg.maj. Popa Gheorghe n urma cărora au fost omorti:

    Lascu Ion, zis Chera, condamnat M.S.V. evadat de la Caransebeş;
    Durea Mihai, condamnat 10 ani, evadat si el de la Caransebeş pe 15/16 Dec.1948
    BELA Iosif, din corn. Moreni-Prahova , n.1923 , a fost condamnat la 3 ani.
    Damian Ion, proprietarul casei a murit si el n luptă.

    PESTE TOT ERAU INFORMATORI

    Printre notele informative am găsit una care mă duce cu gndul la cei paraşutaţi n Decembrie 1944 si partizanii din munţii Semenicului. Bănuiesc că ea se referă la grupul paraşutat format din Iosif Găvăgină (din Berzovia), Nicolae Trziu din Snicolaul Mare-Timiş si Pintilie Tintoiu din jud.Timiş, toţi lansaţi n munţii Cernei. Si pentru că bănuiesc că este legătura cu grupul paraşutat n 12 Dec,1944 format din Filon Verca, Nicolae Bălănescu, Ion Chirila , Ion Carapantea si Tismănaru, socotesc că este bine de ştiut de infiltrările securităţii care urmărea s pună mna pe toţi. Iată Nota Informativă:

    " Azi 1-XII-1950 ora 11 am fost la Găvăgină. A vrut să vină el la mine nsă a uitat să ia adresa dela Bălănescu. A deschis el imediat discuţia despre organizaţie ntrebndu-mă dacă cunosc pe Mircea sau pe Marcu care l-a numit sef. Mi-a spus că Bălănescu a fost la el cu aceşti băieţi la Socolar adecă cred că Marcu Ion si Radu.

    El mi-a spus că primăvara vrea să treacă graniţa n străinătate să aducă un aparat de transmisiune. Mai departe a zis că a avut un tip n organizaţie care a vrut să atace pe paznicii care aduc banii la mina Secul si cu aceşti bani să-si cumpere arme, mi zice Găvăgină. L-am aranjat pe acest tip. Apoi a continuat zicnd că Minea nu vrea să facă legătură cu alte persoane, el ar avea la Mehadia n munţi o trecătoare n care ar putea să tina rezistentă oricărui batalion se soldaţi.

    A zis că are oameni de ncredere la Mehadia care numai de ar avea arme si ncep orice răscoală. Apoi eu i-am spus că acolo nu mai există oameni de-ai lui Domăsneanu, atunci Găvăgină mi-a spus că Domăsneanu nu este mpuşcat ci a fost deportat n U.R.S.S. de unde a fugit.

    Apoi Găvăgină mi-a spus că el a trimis o scrisoare n Anglia ca să fie citita la R.Londra si că a fost citită pe 8 Nov. de ziua regelui. El a zis că a trimis-o pe un şofer ce a trecut graniţa si face parte dintr'o ambasadă . Găvăgină vine la mine pe 2-XII-1950 ora 5. De fapt e un tip foarte vorbăreţ si nu s'a sfiit adică păzit să nu spună toate acestea. Bălănescu a trimis o ilustrata din Trgoviste la părinţi. Eu i-am spus lui Găvăgină să se intereseze de adresa lui sau daca a mai scris. Aproape tot timpul el a vorbit si eu abia puteam să ntreb. (2-XII-1950. . .inf. Gelu. ''

    Comuna ZORLEANTUL MARE de pe dealul Poganis luată cu asalt de securitate, miliţie si grăniceri. După trecerea serviciului "bande" sub conducerea lui Pavel Aranici, si reactivarea si lărgirea agenturilor, n Regionala securităţii din Timişoara s-a trecut imediat la acţiune. S-a pus pe rol lichidarea grupului de 6 persoane condus de dr.Vuc Emilian-Liviu care activa n zona Isverna(valea Cernei) pnă la Zorleantul Mare din raionul Resita. Doctorul Vuc Liviu era urmărit pentru activitate legionară si nfiinţarea acestui grup nc din 1949 si ar fi fost n legătură cu grupul Kera ce acţiona n aceiaşi regiune. Kera nu putea fi dect Lascu Ion zis Chera omort pe 15 Feb.1949 n comuna Valea Mare din apropierea Zorleantului.

    Doctorul Vuc Liviu născut n 1903 era fiul unui funcţionar de la Zorleant. Fiul după ce terminase liceul din Lugoj a urmat medicina n Franţa .Meseria de doctor si-a făcut-o pe plaiurile bănăţene fiind ataşat P.N.T-ului depunnd o activitate susţinută n timpul campaniei electorale din 1946. După aceia continund opresiunea contra celor ce nu se ncadrau regimului comunist, s-a apropiat de unele elemente legionare din jud.Caras. După arestările din 15 Mai 1948 a dispărut de la domiciliu informat fiind că a fost pus sub urmărire. Nu este exclus ca intervenţia să-i fi parvenit pe linia comisarului N.Doran.

    Infiltrndu-se un informator n grupul celor ce sprijineau grupul dr.Vuc, după ce s'au obţinut unele informaţii s-a dezlănţuit o vastă acţiune mpotriva comunei Zorleantul Mare. In noaptea de 19/20 Aug.1952 o formaţie compusă din 12 ofiţeri de securitate, 38 miliţieni si 200 grăniceri au nconjurat satul Zorleantul Mare. Au răscolit peste tot si au reuşit să aresteze 5 gazde pe care le-au pus la proba "focului reuşind să scoată indicaţii asupra a doi componenţi ai grupului: Hatangea Anton(tatl) si Hatangea Virgil(fiul). Astfel au reuşit să aresteze la marginea comunei Saceni (circa 15 km. est de Lugoj spre satul Traian Vuia) pe care după ce l-au supus la tortură au fost duşi la Anton Hatangea. Acum n-a mai fost greu ca sa ajungă la sălaşul unde urma să se ntlnească cu doctorul Liviu Vuc.

    De Sfntul Nicolae, pe 6 Dec.1952 s'a dat asaltul n timpul căruia au fost prinşi Dr.Vuc Liviu si Drăgan Ştefan. Drăgan Ştefan, născut pe 21 Sept.1909 n com. Zorleantul Mare era fiul ţăranilor Gheorghe si Persida. A trecut prin chinuri groaznice si a fost ţinut pnă n 1959 cnd a fost prins şi Beg Ion si atunci vom vedea că a fost executat.

    La arestarea dr.Vuc Liviu si Drăgan Ştefan s-au găsit asupra lor 2 pistoale mitralieră cu 64 cartuşe,2 pistoale Parabellum cu 8 cartuşe,3 grenade defensive si o busolă cu un binoclu. După cercetaşi au fost arestaţi ncă 12 persoane de sprijin care vor fi condamnate. Beg Gh.Ion si Lobii Iosif au reuşit să scape şi dintr'o altă ambuscadă, unde fuseseră trădaţi, si după un schimb de focuri n care un miliţian a fost mpuşcat mortal iar altul grav rănit.

    Aceşti doi scăpaţi au fost puşi sub urmărire. Din anchetarea celor arestaţi s-a aflat că doi dintre sprijinitorii grupului, anume Stan Mihai si Stan Petru rămaşi nearestati, ar putea fi de folos si aflndu-se că aceştia tin mult la dr Vuc Liviu care era condamnat la moarte s-a trecut la acţionarea asupra lui. După ce fusese bătut de i se diminuase auzul si suferise traume, i s-a oferit posibilitatea supravieţuirii daca va reuşi să convingă pe cei doi Stan să colaboreze cu organele securităţii. Prelucrarea celor doi fraţi s-a făcut n prezenta si cu ndrumarea anchetatorilor si s-a reuşit pnă la urmă să cadă cei doi si nu numai ei. Doctorul Vuc Liviu cu pedeapsa comutată n M.S.V. si-a dus această "povară" , rămnnd totuşi un om de treaba fără a crea probleme colegilor.

    Sentinţa 772/11-06-1959 DIN CARE A CURS MULT SNGE

    Cei 15 ce a constituit lotul condamnat prin această sentinţă a fost continuarea grupului dr.Vuc Liviu arestat n 1952. Aceştia au fost arestaţi tot pe baza trădării , probabil a fraţilor Stan, si a declaraţiilor smulse prin tortură de anchetatorul penal lt.major Lois Traian de la securitatea Timisoara.

    BEG Gh.Ion, născut pe 6 Iunie 1911 a fost arestat prin trădare si anchetat cu barbarie de către lt. Lois Traian care a ncheiat si trimis n justiţie dosarul cu acest lot. Ţăran din com.Zorleantul Mare a fost judecat maiorul Fechete Augustin, iar maiorul procuror Ovessa Constantin a pus concluzii de condamnare la moarte. După respingerea recursului si a cererii de graţiere, a fost condus la locul de execuţie de lt.maj. Blogor Rodivoi si căp.Zeitanul Ioan, sub supravegherea comandantului nchisorii Arad, Onaca Alexandru. Comandantul grupei de execuţie a fost căp. Lăcatis Ioan care a ordinat focul. De faţă a fost delegat lt. col.Schnelibach Martin iar ca medic a fost prezent dr.Huruban Gheorghe.

    CIOCA N. Ioan,, n.21-10-1898 , din com.Zorleantul Mare a fost condamnat n aceleasi conditiuni fiind executat n aceiaşi zi cu Beg Gh.Ioan;

    DRAGAN Ştefan, născut pe 21 Sept. 1909 la Zorleantuil Mare , jud. Caras , fiul lui Gheorghe si Persida arestat din 1952 a fost condamnat la moarte si executat n aceleaşi condiţiuni cu Beg Gh.Ion.

    BUGARIN Martin, născut pe 11-04-1907 la Zorleantul Mare, arestat pe 19 Aug. 1952 si rearestat pe 6 Dec.1958, a trecut prin aceleaşi chinuri ale anchetei lui Lotis Traian si executat odată cu Beg Gh.Ion.

    COTA Ioan zis Păianu, născut pe 31-03-1906 n com.Ezeris de lngă Zorleantul Mare, chiabur cu 2 clase primare a fost condamnat la moarte n lotul Beg Gh.Ion i s'a comutat pedeapsa capitală n temniţă grea pe viată prin Decret.nr.355 din 21 Sept.1959 .

    CIUCIUNA Dumitru , ţăran din com. Zorleantul mare a fost condamnat n acel lot.

    Au mai fost condamnaţi n acest lot: ORINA Petre zis Bordu CIUCIUNA Dumitru ' MILOS Floarea STEFONI Petru DAVID Ion, zis Nicavuc.

    BEG Gheorghe, talăl lui Beg Ion care a fost executat. DIMCEA Oirciu zis Noilă. DIMCEA Martin zis Momac.

    DRAGAN Maria, soţia lui Ştefan care a fost executat. BUCARIN Simion. '

    Toţi au fost condamnat pentru sprijinire si omisiune.

    Acesta a fost ultimul lot de rezistentă armată condamnat n Banat.

    CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    ====================================
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Erupţie n Munţii Apuseni - Rezistenţa (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-XI-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 04:55 PM
  2. Rezistenţa din Munţii Făgăraşului -I-(1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:53 PM
  3. Stat Major al mişcării de rezistenţă (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-VII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:38 PM
  4. Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 3
    Last Post: 01-01-11, 05:31 PM
  5. Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-III-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 01-01-11, 05:15 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •