Results 1 to 3 of 3

Thread: Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 1958)-(cap-V-)

  1. #1

    Arrow Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 1958)-(cap-V-)

    Notarul Gheorghe IONESCU, născut pe 30-08-1899 n com.Verendin domiciliat n com.Teregova, şeful grupului de partizani a plecat mpreună cu VLUSESCU D.Vasile, născut pe 19 Feb.1915 n com. Horlovenii-Vechi, jud.Caras, domiciliat n com Prigor , lngă Bozovici(fost ofiţer deblocat) si cu GHIMBOASE Iancu, zis Nicut, din Teregova, au plecat n regiunea muntoasă Almaj, la sud de Bozovici.

    Acolo li s-a alăturat si Purdelea Emil care rănise un comunist si doi miliţieni pe 22 Mai 1949 cu o grenadă. Acesta mpreună cu Pitic Iosif au stat mpreună cu cei trei de la Teregova pnă la 5 Aug. 1950 cnd s-au despărţit. Pnă atunci au stat prin mai multe sălaşe şi din Almaj, din pădurile de la Grbovăt ajungnd si n jurul Teregovei, de unde la această dată Purdelea Emil si Pitic Iosif au plecat iar spre Grbovt unde pe 6 Oct.1950 cei doi fiind depistaţi au avut o luptă cu miliţia n urma creia au fost arestaţi.

    Vasile VĂLUŞESCU care se despărtise de grup de la 3 Marti 1950 instalndu-se n pădurile din jurul com. Prigor unde a stat mpreună cu Bejan Petru pnă la data de 23 Iunie 1950 cnd a rămas singur. A fost arestat pe 16 Oct.1950. PURDELEA A. Emil, născut 12-04-1920 n com.Borloveni, jud.Caras domiciliat com Grbovăt (de pe valea Nerei), deoarece unchiul sau Purdelea Iosif fusese afişat ca exploatator de către activişti comuniştii Orbulescu Iosif si Păducel Iosif, pe 24 Aprilie 1949 a luat arma si s-a dus sa-l pedepsească pe Orbulescu. Ajuns n fata casei acestuia a tras un foc de arma. Intervenind garda comunală, Purdelea Emil a lovit cu muchia toporului pe unul iar n celalalt (Boluloi a tras un foc de armă, rănindu-l la braţul drept. După aceasta a luat calea codrului si s-a ntovărăşit cu Damaschin Capătnă si au stat n sălaşul lui Pitic Iosif . Cnd a fost descoperit a deschis foc asupra miliţiei rănind doi dintre ei. In lupta Purdelea Emil si Pitic Iosif au fost mpuşcaţi pe 6 Oct.1950.

    PITIC Iosif, după ce s-a despărţit de Ionescu Gheorghe si Valusescu Vasile pe 5 Aug.1950 ntorcndu-se la Grbovăt, pe 6 Oct.1950 cnd s-a ntlnit cu miliţia care-l căuta, a deschis foc asupra lor. A fost mpuşcat pe 6 Oct.1950.

    BEJAN Petre, ţăran partizan s'a ataşat grupului Ionescu Gh. si Valusescu V., nsotindu-i de la Grbovăt n pădurile Teregove. A a fost prins pe 7 Oct.1950 n jurul comunei Rodna Veche din jud. Năsaud.

    După torturile la care au fost supuşi de Mois Aurel, trib.Mil.Timişoara prin Sent.nr.792/12-06-1951, semnata de lt.col.Bădut Ştefan au fost condamnaţi:

    IONESCU Gh.Gheorghe a fost condamnat la moarte, fiind executat pe 7-06-1952.

    VALUSESCU Vasile a fost condamnat la muncă silnica pe viata., prin Sent. nr.792/12 Iunie 1951, a Trib. mil.Timişoara, semnată de lt.col. Băjuţ Ştefan si procuror Argeseanu Gheorghe. n aceiaşi sentinţă a fost condamnat la moarte şi IONESCU Gh.Gheorghe (notar public din Teregova).

    NIMU Francisc a fost arestat pe 16 Oct.1950 n jurul Caransebeşului.

    ZOICA Dumitru, din acelaşi grup a fost arestat pe 17 Oct.1950 tot la Caransebeş.

    Aproape n totalitate grupurile de partizani erau formate din ţărani si muncitori care refuzau să devină instrumentele regimului comunist de asuprire.

    ANCHETELE

    Arestările cu sutele şi torturarea celor ridicaţi s-a făcut din momentul ridicării "nvinuiţilor" de dragoste de tara. N-a fost nimeni cruţat, de la copii pnă la oameni ce-si purtau bătrneţea sprijiniţi n bastoane. S-a folosit si fierul roşu, scosul unghiilor cu cleştele, bătăile pnă la leşin si readucerea la viată prin găleţi de apă aruncate pe victime , torturi scoase din minţile bolnăvicioase, puse n practică de Vida Nedici si alţii tot aşa de fioroşi. Printre călăii anchetatori s-au numărat:
    Ambrus Coloman, Mois Aurel, Steiner, Schnelbach Martin, Kling Zoltan,Weiss Adam, DARABANCEA (locotenent), Groza Traian (căpitan), Kraus, Plăcintă Alexandru, Lois Traian, Iancu Valeriu, Koppe Rudolf, si mulţi , mulţi alţii.

    JUDECĂTORII

    Printre cei care s-au pretat să judece pe aceşti romni ce căutau să nlăture jugul sovietic, etichetaţi ca trădători s-au numărat:

    STEFANESCU Mihai, lt , colonel care a condamnat nainte comunişti, a fost folosit n pronunţarea a circa 20 condamnări la moarte, pronunţnd mii de ani de temniţă . n 1951 a fost şi el arestat şi condamnat la 10 ani. A ajuns la Peninsula şi s-a văzut nconjurat de ţăranii bănăţeni pe care-i condamnase el, şi care-i aminteau mereu că i-a condamnat pe nedrept. N-a mai putut suporta afronturile verbale şi a cerut să plece la nchisoare. A ajuns la Aiud.

    CONSTANTINESCU Nicolae, lt. colonel. procuror , acuzator, un mare ticălos. STANESCU Simion, lt.col. procuror acuzator, tot un ticălos ordinar.
    ARGESEANU Gheorghe, căpitan, procuror acuzator tot acelaşi calificativ. Judecători-asesori:
    PATRICIU Ştefan maior combatant
    DANAU Ioan maior combatant
    MIHAILA Efrem, căpitan magistrat
    DARIE Silviu căpitan combatant.
    BADUT Stefan.lt.col. preşedinte
    LEIBOVICI. Wili.lt.major
    ŞTEFAN Mihai, lt.major
    SIGHETI Ştefan, locotenent

    Romnii noştrii care si-au apărat cu demnitate moşia strămoşească au fost condamnaţi de cei de mai sus, de la Trib. mil. Timişoara, n peste 10 procese.
    Sentinţa 1091/ 21-06-1949 Au fost condamnaţi: Spiru BLANARU, condamnat la moarte; Petre DOMASNEANU, condamnat la moarte; Petre PUSCHITA, zis Mutascu, condamnat la moarte; Romulus MARITESGU, condamnat la moarte; Aurel VERNICHESCU, condamnat la muncă silnică pe viată; Ion TANASE condamnat la moarte; Gheorghe POPOVICI condamnat muncă silnică pe viată; Nicolae GHIMBOASE zis Miclut condamnat la 20 ani; M.S. Teodor UNGUREANU, condamnat 20 ani M.S. ; Gheorghe SMULTEA, condamnat 20 ani M.S. ; Petre PUSCHITA, zis Liber condamnat la 15 ani M.S. ; Gheorghe LUMINOSU , condamnat la 10 ani M.S.

    Executia celor condamnaţi la moarte şi nu numai a lor, ci a ntregului lot de 12 persoane, s-a făcut pe 2 Aug. 1949 de faţă fiind procurorul Stănescu Simion si din partea Ministerului de Interne căp. Cmpeanu Cornel. Cei 7 care nu aveau sentinţe de condamnare la moarte au fost pur si simplu asasinaţi. Reprezentanţii autorităţilor nu s-au ntrebat pe ce bază sunt omorţi. Moartea celor 7 asasinaţi a fost nregistrată după 7 ani, adică pe 14 Aug.1957, ntr-un registru secret al Oficiului Stării Civile de la Primăria Timişoara. Moartea a fost declarata de un securist anume Nica Vasile, care n-a fost depistat nici pnă astăzi , cine este, unde locuieşte. Declaraţia a fost făcuta pe motive imaginare, toţi fiind morţi n aceiaşi zi si nu numai cei 7 din acel lot, ci n total un număr de 25 politici, mpreună cu cei asasinaţi n Martie si Mai 1950, tot fră forme si pe bază de diagnostice fanteziste.

    La cei 7 din lotul partizanilor bănăţeni li s-au eliberat certificate de deces dup cum urmează:

    Certificat deces 101 LUMINOSU Gheorghe născut 27-07-1914 la Fădimac asasinat pe 2-08-1949, nregistrat pe 14 -08-1957 cu "insuf.Cardiacă".

    GHIMBOASE Nicolae, cert.deces 102/14-08-1958 cu TBC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ n ceafă. Era nas.pe 3-06-1901 la Teregova.

    POPOVICI Vasile, cert.deces 193/14-08-1957 cu miocardită cronică, asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ n ceafă. Era n.5-07-1906 la Sngeorgiu-Timis.

    PUSCHITA Petru, cert.deces 104/ 14-08-1957 cu hipertensiune arterială, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ n ceafă. Era născut 31-08-1910 la Domasna.

    SMULTEA Gheorghe, cert.deces 105/14-08-1957 cu TRC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ n ceafă.Născut 17-03-1920 la Teregova.

    VERNICHESCU Aurel, cert.deces 106/14-08-1957 de hipertensiune, fusese asasinat pe 2 -08-1949 cu un glonţ n ceafă. Era născut pe 24-05-18990 la Vrciorova.

    UNGUREANU Teodor, cert.deces 107/14-08-1957 cu TBC pulmonar, asasinat cu un glonţ n ceafă pe :2-08-1949.Era nas.16-02-1913 la Petricani-Bacău.

    Acesta a fost primul lot al partizanilor din Banat exterminat, unii prin Sentinţe comandate judecătorilor, restul asasinaţi mişeleşte, nici măcar cu acte justificative.Numai după 8 ani au ntocmit certificate de deces false tinndu-le . ascunse ntr'un registru dublu al Oficiului Stării Civile.

    ALŢI ARESTAŢI, TORTURAŢI SI CONDAMNAŢI

    -n legătură cu Spiru Blănaru

    ANGULIA Ana din Teregova, a fost arestată

    ANGULIA Moise, ţăran din Teregova , implicat n Sent.nr.49/25-01-1950.

    ANGULIA Petru, om de serviciu la pretura din Teregova a fost mpuşcat n lupt pe 22 Feb.1949 la Pietrele Albe.

    ANGULIA Romulus zis Miloi, nasc.11-09-1905 n com.Teregova, tată a 4 copii ( Ana, Romulus, Salomie si Elena) arestat pe 16-03-1949 a fost condamnat 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.

    ANDREI Paraschiv , ţăran din Globul Craiovei arestat pe 7/8 Feb.1949 pentru găzduirea a 2 persoane (Grozăvescu Dragu-Petre si Popet Ion). A fost rănită soţia lui si internată n spital.

    ARTINESCU Gh.Petre, n.11-06-1923 la Mehadia, arestat pe 30 Nov. 1948.

    BUMBACILA Petru zis Grigorescu, n.8-02-1922 n com.Teregova tatăl unui copil (Călin), arestat pe 11*03-1949 a fost condamnat 3 ani cu Sent.49/25-01-1950. BERZESCU Atanase, nvăţător din com.Slatina-Timiş.

    BERZESCU Ion zis Berda, n.11-04-1918 n com.Teregova, tmplar de meserie, arestat pe 13 -03-1949 a fost condamnat 15 ani Sent.nr. 49/25-01-1950. Tată a doi copii: Ioan si Elena.

    BERZESCU Petre zis Păsulă, n.28-01-1911 n com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii (Gheorghe, Petru, Ilie, Roza si Ion), arestat pe 13-01-1949 a fost condamnat 15 ani M.S. prin Sent .49/25-01-1950.

    BONA Pavel zis Ilovanu, n.22 Oct.1923 n com.Ilova-Severin, ţăran, tatăl unui copil ( Matei), arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 4 ani, sen.49/1050.

    BOBA Petre, din Domasna nr.100, născut 1915, tată a 4 copii a fost arestat.

    BERZESCU Ioan, ţăran din Teregova a fost rănit mortal pe 11-03-1949.

    CARAIMAN Ion, cojocar din com. Fenes a fost trădat de socrul său, rănit de securitate. Şi-a tras un glonte n cap ntr-o rpa. Atunci a tras şi securitatea , 8 Feb.1949.

    CIMPOCA Iacob, tran din Teregova, a reusit să scape din incercuirea de la Fenes din 11 Martie 1949 cnd a murit Caraiman. Arestat a fost condamnat 15 ani.

    COJOCARU Ilie, tran din com.Teregova a fost arestat.

    COLTAN Ana din Teregova a fost arestată.

    COLTAN E. Ion, n.14-10-1922 din com.Teregova arestat pe 4 Feb.1949 a fost condamnat la 8 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. Tatăl unui copil : Iconia.

    COLTAN I.Petru, n. 15 Nov.1898 n com.Teregova , tatăl lui Ion de mai sus, ţăran, arestat pe 26 Oct.1949 a fost condamnat 6 ani prin Sent.49/25-01-1950.

    COPACEANU Martin a fost arestat n Martie 1949, i s-a găsit un pistol.

    COSTESCU Cornel, avocat din Teregova, n. 1915, arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 8 ani prin Sent.49/25-01-1950.

    CRISTESCU Călina a fost arestată.

    CRISTESCU Ianos, ţăran din com.Domasna, tatăl unui copil, frate cu Cristescu Gheorghe-Gogu, tmplar din lotul Zaharia Marineasa, arestat n Feb.1949.

    CRISTESCU Gheorghe zis Galea din Domasnea a fost arestat n Feb.1949.

    CRISTESCU Maria, n.14 Nov. 1914 a fost condamnată n 1951 la 4 ani.

    CRISTESCU Tudor , sef de tren din Orusovăt a fost condamnat 8 ani n 1949-prin Sent.nr.307.A fost chinuit n anchetă de col.Ambrus Coloman.

    DOMASNEANU Petre, nepotul comandorului executat, student an. V la Medicina. Veterinară de la Bucureşti, arestat n Nov.1949 a fost condamnat 8 ani. .

    GALESCU Petre, a fost condamnat 3 ani prin Sent.307/ 1949.

    GHIMBOASE Ana, soţia lui Nicolae arestată si torturată n mod barbar.

    GHIMBOASE Iancu arestat n Feb.1949 a fost condamnat.

    GHIMBOASE Ilie zis Covaciu a fost arestat n Feb.1949 si condamnat.

    GHIMBOASE Nicolae, ţăran din Teregova a fost arestat n timpul luptelor de la Pietrele Albe din 22 Feb. 1949 a fost mpuşcat cu lotul din 2-08-1949.

    G0RG0V Mihai a fost condamnat 3 ani prin Sent. 307/21 Nov.1949-GROZAVESCU Florica a fost arestată.

    GROZAVESCU Ilie, zis Prvu, născut 1925, ţăran, tatăl unui copil( Anuta), arestat pe 9 Martie 1949 a fost condamnat 3 ani prin Sent. nr.49/25-01-1950.

    GROZAVESOU Gheorghe, zis Mutu, n.l920 , ţăran, tată a doi copii ( Salomia si Maria) arestat pe 10 Martie 1949 a fost condamnat la 6 ani, prin.S.nr.49/25-01-1950.

    GROZAVESCU Ion zis Prvu , n. l902, din com.Teregova, arestat pe 13 Martie odată cu Spiru Blănaru , a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.49/25-01-1950.

    GROZAVESCU Petre, zis Dragu, a fost arestat la sălaşul din ciobul Craiovei mpreună cu proprietarul sălaşului Andrei Paraschiv pe 7/8 Feb 1949 si condamnat prin Sent.49/25-01-1949.

    GROZAVESCU Petre zis Prvu n.1921 a fost condamnat 1 an, s.49/25--01-1950.

    GROZAVESCU Romulus, zis Roman, n. 13 Februarie 1896, ţăran din Teregova, a fost arestat pe 5*03-19949 şi a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1950. '

    GROZAVESCU Toma, zis Prvu, n. 19-03-1893, n com. Teregova a fost arestat a fost arestat pe 5-03*1949 şi condamnat la 3 ani prin S.49/25-01-1950.

    HORESCU Ana, din Domasna, studentă la Cluj 03-1893(Fac.de istorie), a fost arestată pa 13 Martie si condamnata.

    HORESCU Nicolae, tatăl Anisoarei si socrul lui Spiru Blănaru a fost arestat pe 13-03-1949 şi condamnat IENASIGA Grigore, zis Ionescu, n.l891 n com.Teregova, a fost arestat pe 28 Ianuarie 1949 şi condamnat 4 ani prin Sent. nr. 49/25-01-1950.

    ILIESCU Ion, profesor din comuna Cuptoare, funcţiona la Mehadica, a fost condamnat n 1950. IUGA Ion, fierar , n.l9l4 , din Domasna, tată a 2 copii a fost arestat, 1949. IVANICI Gheorghe, măcelar din Teregova a fost arestat n Feb.1949.

    IZBASA Horia, zis Micşescu, partizan din grupul lui Spiru Blănaru , originar din com.Canicea a fost mpuşcat pe 6-03-1949 n luptă la sălaşul lui Laitin Pavel, de pe Cracul Stnei .

    JURCHESCU Moise, n.1902 , a fost condamnat 8 ani prin S. 1508/ 21 Noiembrie 1949. LAITIN Dumitru, ţăran gazdă a partizanilor, din com.Plugova arestat 7 Februarie 1949. LAITIN Ioana, casnică , din com.Plugova a fost arestată pe 7/8-02-1949.

    LAITIN Pavel, proprietarul sălaşului de pe Caracul Stnei, unde au fost ascunşi partizanii din grupul Domăsneanu, a fost arestat.

    LALESCU, potcovar din Mehadia, a fost arestat n Feb.1949

    LAZARESCU Elena, arestată n Martie 1949, anchetata cu duritate si folosită ca martoră n proces pentru soţul ei Lăzărescu Ion.

    LAZARESCU Ion zis Mutu din Teregova a trecut prin duritatea anchetelor din Martie-Aprilie 1949 , năs . 1896 , din Teregova a fost condamnat n 21.-01-1950.

    LAZARESCU Ion zis But junior , tată a 2 copii (Ion si Stana), născut 1922 arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 5 ani prin Sent.49/25-01-1950

    LIUBA Filimon a fost arestat pe 1 Feb.1949

    LIUBA Ion zis Lulea din Bolvasnita a fost arestat pe 19-03-1949 n legătură cu Aurel Vernichescu. LIUBA Nicolae zis Boldan a fost arestat pe 19-03-1949 din Bolvasnita.

    MARAN Petre zis Cornerevintu, n.l2 Feb.1916 n com.Teregova, tată a 2 copii (Petru si Ilie), arestat pe 15-03-1949 si condamnat 2 ani S.49/25-01-1950.

    MILOS Gavrilă, sanitar , a făcut pe curierul ntre comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru, condamnat 2 ani prin Sent.1507/21 Nov.1949, arestat pe 1 Februarie 1949.

    MOATER Martin, cojocar din Slatina Timiş, a făcut legătura ntre Verca Filon 81 Spiru Blănaru si a participat la lupta de la Pietrele Albe(22-02-1949), arestat.

    MUNTEANU Constantin, arestat pe 1-02-1949, din com.Glimboca a deţinut armament mpreună cu Romnu Teodor si Bălănescu Nicolae.

    MUNTEANU Constantin din Domasna arestat pe 1 Feb.1949.Era şeful organizaţiei legionare a lui Spiru Blănaru din comună Domasna.

    NICOLICI Alexandru, preot din Teregova, tatl unei fete(Speranţa), arestat pe 5-03-1949 pentru sprijin si mărturisirea partizanilor, condamnat 15 ani pin Sent.49/25-01-1950.A fost născut pe 3-10-1911 n com.Vălisoara si a păstorit la Tufări si Teregova iar după eliberare la Timişoara unde a murit 9-07-1987

    NICOLICI Pavel, frateIe preotului a fost arestat si el.

    ORZA Ilie, tran din Globul Craiovei, gazda partizani, arestat 8-02-1949.

    PARVULESCU I.Ilie, n.24 Mai 1903 n com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii(Silvia, Ana, Călina, Ilie si Ion), a fost arestat pe 5-03-1949 si condamnat 4 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.

    POPESCU Dumitru zis Talia, n.1920 din com. Teregova, arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 6 ani prin S.nr.49/25-01-1950. A avut o fetită Lucretia.

    POPESCU Petre din com.Globuru-Severin, a fost condamnat 5 ani S.49/1950.

    PEPA Ion, ţăran născut 1926 cu un copil, a fost arestat pe 15-O8-1951.A fost condamnat 5 ani: " Nici pui de şarpe să nu păţească ce am păţit noi..."

    POPET Ioan a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 cu Grozăvescu Petre n sălaşele din Globul Craiovei

    PUSCHITA Vichente zis Liber, n.28 Mai 1930 la Domasna , arestat 13-03-1949, a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1990.

    ROMAN Teodor zis Bubi, băiat de colonel din Caransebeş, student, curier legionar lăsat de Filon Verca pentru, legături cu Timişoara a fost arestat.

    ROMANU Constantin, cismar din Domasna, legionar , curier arestat n 1949.

    ROMANU Nicolae, ţăran din Domasna a restat n 1949 si condamnat.

    ROMANU Petre a fost arestat pe 30-01-1949.

    ROSET Petre, zis Duma , n.l9O5 , ţăran din Teregova , arestat pe 27 Oct.1949 a fost condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49-21-01-1950 . '

    ROSET Tudor zis Ciorei, năs. 1922, fiul lui Petre, a fost condamnat la 20 de ani prin Sent.nr. 49/25-01*1950 .a fost arestat pe 5-03-1949.

    SMULTEA Gheorghe, elev la scoală comercială din Teregova a fost arestat pe 22 Feb.1949 si executat pe 2-08-1949.

    SMULTEA Horia, ţăran din Teregova a fost mpuşcat mortal pe 11 Martie 1949 la sălaşul de la Cracul Farcului(com .Fenes).

    SMULTEA zis Crisu , n.1900, ţăran din com.Teregova,, arestat pe 17 Feb.1949 tata a 6 copii (Maria, Grigore, Ion, llie, Traian şi Nicolae) a fost condamnat la 6 ani prin Sent .nr .49/25-01-1950 .

    SPATARESCU Ion, născut 1915 din com.Teregova, tatăl unui copil(Marta) , a fost arestat.

    SPATARESCU Ştefan , n.1919, din Teregova, tatăl unui copil .arestat pe 1 Aprilie 1949 a fost condamnat 1 an prin Sent.nr.49/25-01-1950 .

    STEPANESCU Călina din Teregova arestata a fost obligată să vină martoră la procesul din 25 ianuarie 1950.

    STEPANESCU Petre zis Vlaicu, n.ll-04-1923 din Teregova arestat 10 Martie 1949 a fost condamnat la 2 ani prin Sent.49/25-01-1950.

    STEPANESCU Traian zis Vlaicu, tatăl lui Petru, născut 3-01-1901 la Teregova, arestat pe 10 Martie 1949, a fost condamnat 1 an prin S .49/25-01-1949

    STEPANESCU Ştefan, n.4-01-1919 n com.Ibănesti-Dorohoi , domiciliat n com.Teregova arestat pentru găzduirea lui Stoichescu Pavel si Ionescu Gheorghe.

    STOICHESCU Gavrilă, zis Hugda, n.25-03-1927 n com.Teregova, a fost condamnat la 1 an n 1947 pentru activitate legionară si rearestat pe 10-03-1949 si condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.Avea o fată pe Călina.

    STOICHESCU Horia zis Oica, n.l897 din com.Teregova , tată a 6 copii(Maria, Călina, Tasia, Petru, Valeria si Cătălin), arestat pe 5 Martie 1949 a fost condamnat la 1 an prin Sent.49/25-01-1950.

    STOICHESCU Ion, zis Oica, născut 1914 , tran din Teregova , arestat 2-03-1949 a fost condamnat la 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.

    STOICHESCU Pavel, zis Stirban, n.l917 din com.Teregova arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.nr.49/25-01-1950.

    STOLOJESCU Petre, mecanic din com.Cuptoare-Crusovăt a fost arestat pe 19-02-1949 si a fost condamnat.

    SULEA Miron din com.Borlova avea un sălaş n care se adăposteau partizanii, ntre comunele Borlova si Zlagna, pus n urmărire.

    TRZIU Nicolae, nvăţător diu com.Iablanita arestat n Martie 1949 n legătura cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru.

    TRZIU Ion, ţăran din Crusovăt, membru organizaţiei legionare, curierul comandorului P.Domăsneanu arestat n Martie 1949.

    URECHIATU Ion, lăcătuş din com. Crusovat sprijinitor al partizanilor.

    VADRARIU Tudor, pădurar din com.Mehadica arestat pentru nedenunţare.

    VELA Ion, zis Boieru, n. 20 nov. l897 ncom.Teregova , tată a 6 copii (Gheorghe, Jurj, Maria, Călin, Marta si Elena), arestat pe 5 Martie 1949, a fost condamnat 5 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. VUCULESCU Petre zis Nisiporescu, n.l9l6, ţăran din Luncavita, a fost arestat.

  2. #2

    Default Re : Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 1958)-(cap-V-)

    ARESTAŢI DIN LOTUL ION - U T A - PETRE DOMASNEANU

    ANGHEL Nicolae, neştiutor de carte din Domasna, arestat in Dec. 1949; i-au smuls unghiile de la picioare si a făcut 5 ani.Băiatul i-a fost si el arestat si nepotul ADAM Sever, lt.Colonel din Lugoj . a fost arestat pentru legaturi cu I.Uta.

    ANCULEA Horea, morar din com.Horea a fost arestat pentru sprijin. ARMAS Nicolae, tăran din com.Cornereva, sprijinitor a fost arestat. ARMAS Pantelimon, ţăran din Domasna, născut 1924, sprijinitor arestat.

    ARMAS Nistor zis Grbin, tran a fost rănit la Cracul Stnei, spre Cornereva si a reuşit sa scape, pierznd mult snge pe zăpada si i s-a pierdut urma.

    BĂCILA Ioan ţăran din Valea Bolvasnita a fost convins prin informatorul securităţii recrutat din comună, să se predea si a fost dus la securitatea din Caransebeş unde a intrat n anchetă.

    BĂSULESCU Dumitru, ţăran din Valea Bolvasnitei, folosit curier a fost arestat pe 7/8 Feb.1949, proprietarul sălaşului a fost prins mpreuna cu comandorul Petr Domăsneanu după declaraţiile lui Băcilă Ion după arestare.

    BĂSULESCU Ilie, ţăran din com.Valea Bolvasnitei a fost arestat ca sprijinitor.

    BIOA Ilie, ţăran din com.Teregova, informator si şantajist, mergea pe la ţărani si-i ameninţa că daca nu-i dau ţuică si bani i denunţă.A fost arestat si el si condamnat 5 ani a trecut prin Peninsula unde făcea pe informatorul administraţiei si al ofiţerului politic Chirion.

    CAREBA Dionisie , ţăran din com.Borlovenii Noi , gazdă si curier al colonelului Ion Ută a fost arestat n noaptea 7/8 Feb.1949 prin trădarea lui Andrei Vadrariu ntr'un sălaş de la Mehadia spre Bozovici, odată cu col.Ion Ută. Era născut n 1912, avea o fata(Ana) si a fost condamnat 10 luni cu Sent.1507/21-11-1949.

    CAREBA Meilă, proprietarul sălaşului unde era adăpostit Ion Ută a murit n luptă cu securitatea pe 7/8 Feb.1949.

    CAREBA Gavrilă , ţăran din com.Borlovenii Noi a fost arestat pentru legaturi cu col.Ion.Ută.

    CERNESCU Nicolae, sublocotenent disponib., funcţionar la Văliug, era originar din Cornereva si prin el urmărea col.Ion Ută sa extindă organizaţia de partizani si n jud.Caras.

    CRISTESCU P.Dumitru, cojocar din com. Domasna arestat pe 21 Mai 1949 a fost condamnat 4 ani si a trecut prin temniţele din Caransebeş, Timişoara, Gherla si munca forţată de la Poarta Albă de unde s'a eliberat pe 30-04-1953. ' '

    CRISTESCU Ianos, n.l929 la Caransebeş arestat n Feb.1949 a fost condamnat.

    CRISTESCU Ghită din Caransebeş a fost mpuşcat n 1950 la Timişoara.

    CRISTESCU Ilie zis Voica din comuna Domasna a murit n lupta cu securitatea pe 7/8 Feb.1949 odată cu col.Ută, n acelaşi loc.

    DAVIDESCU Grigore, absolvent de liceu făcea legătura ntre col.Ion Uta si lt. col. Adam Sever din Lugoj. A fost condamnat.

    DANIELESCU Gheorghe, tran din com. Valea Bolvasnitei , curier si gazdă a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 mpreună cu comandorul Petre Domăsneanu.

    DOMASNEANU Petre, comandor, trecut la executaţi pe 2-08-1949. DRAGANESCU Ion din Cornea, a fost arestat ca sprijinitor.

    DRAGHICESCU Pavel din com.Valea Bolvasnitei a fost condamnat pentru găzduirea col.Ion Uta. DRAGULESCU Serafim, colonel n rezerva din Plugova, arestat pe 3 Feb.1949 pentru pretinse legături cu col.I.Ută si comandorul P.Domăsneanu. A făcut 4 ani.

    DUICU Ion, din Domasna a murit n luptă la Pietrele Albe pe 22-02-1949.

    DUICU N Nistor, din com.Domasna a participat la luptele de la Pietrele Albe din 22 Feb.1949 reuşind să se retragă si a continuat cu Nicolae Ciuricu lupta de partizan. A fost mpuşcat mai trziu n luptă , pe 28 august 1952. Era născut pe 20-01-1920.

    DUIGU Petre, n.1926 la Domasna a fost arestat după lupta de la Pietrele Albe si condamnat la 25 ani s'a eliberat n 1964 cu decretul de graţiere.

    DUIGU Samoilă din Domasna cel de al patrulea frate a fost arestat n Martie 1949 si condamnat 3 ani prin Sent.nr.15O7 din 21 Noiembrie.

    FERESCU Crstea , ţăran din Cornereva a fost arestat n Martie 1949.

    GURGU Mihai din Caransebes, colonel n rezervă, arestat pe 8 Feb.1949 pentru legaturi cu col.I.Ută si condamnat n 1950.

    GURAN Petre, ţăran din Mehadica, nscut n 1914, tată a 2 copii a fost arestat n lotul partizanilor. IDVOREANU Ileana, funcţionară din Lugoj a fost arestată n Feb.1949 pentru legături cu organizaţia col.I.Ută.

    ILITESCU Gheorghe, pensionar CFR din com.Globul Rău a fost arestat n Feb. 1949 pentru legături cu col.I.Ută.

    IRIMESCU Pantelimon, ţăran din com.Luncavita a fost mpuşcat pe 8 Feb.1949 n luptă alături de col.Ion Ută;

    JUCU Constantin, cărăuş din Lugoj a fost arestat pentru legături cu I.Uţă.

    JUCU Dandu, din com. Răchita de lngă Făget, fost senator P.NT., urmărit după alegerile din 19 Nov.1946 a stat ascuns cu col. Ion Ută si avocatul Ion Trziu si n anul 1947 s-au despărţit stnd ascuns n Lugoj si prin 1952 arestat a murit la nchisoarea Aiud.

    LUMINOSU Gheorghe, crciumar din Lugoj asasinat pe 2-08-1949.Trecut.

    MUTASCU Fus a reuşit să scape din ncercuire pe 8 Feb. 1949 n ncercuirea colonelului Ion Ută. A continuat lupta si a murit mpuşcat pe 28-11-1954 n pădurea de lngă Văliug(Caras) n luptă cu securitatea. MURARIU Zevedei, profesor din Lugoj arestat n legătură cu Ion Ută. NICOARA Ion, nvăţător din com.Cănicea arestat pentru legături cu I.Ută. NICOARA Petre, student din Iablanita a fost arestat n Feb.1949. PAU Ion, crciumar din Lugoj arestat pentru sprijinire. SURU Toma, preot din com.Verendin arestat pentru legături cu col.I.Ută. SANDRU Petre, ţăran din com.Cornea a fost arestat ca sprijinitor. TALPES Samson, comerciant a fost arestat. TARCO Dumitru, fost perceptor din Lugoj arestat ca sprijinitor.

    TOTIR Constantin, nvăţător din Lugoj, secretarul organizaţiei PNT -oraş, a fost arestat pentru legături cu partizani si sprijin.

    TRZIU Ion, avocat din Lugoj, secretarul general PNT al judeţului Severin, a stat cu col.I.Ută si Aurel Vernichescu pe la sălaşe si după 19-03-1949 a plecat n Arad unde a stat ascuns pnă n 1952 cnd arestat si condamnat pe viată a ajuns la Aiud unde a murit n 1958.

    VADRARIU Andrei, ţăran din Mehadica a stat cu col.Ută şi n seara de 7 Feb. 1949 s'a dus si a trădat securităţii locul. A servit de călăuză si la sfrşit a fost condamnat 5 ani.

    VLADESCU Mircea rănit n lupta alături de col.I.Ută pe 7/8-02-1949, tată a trei copii( Ioana, Iconia si Mircea).A fost condamnat la 20 ani prin Sen. nr.1507/21 Nov.1949.

    VELTANESCU Grigore, ţăran din com.Globul Craiovei a fost arestat n 7 Feb..

    1949 ntr-un grup de 51 de arestaţi si a declarat că la sălaşul lui Andrei Paraschiv sunt ascunşi 2 Partizani mpreună cu 10 jandarmi a mers la sălaşul denunţat si au fost arestat 4 partizani.

    VOICA Ilie a fost mpuşcat mortal n dimineaţa de 8 Feb.1949 alături de colonelul Ion Ută.

    VLADESCU Maria, care avea soţul care fusese arestat, avea legătură cu grupul partizanilor Isfănut , a fost infiltrată de Budescu Iosif(urmărit si făcut informator) reuşind să fie depistaţi n vara 1953.

    VADRALIU Lazăr, din grupul partizanilor lui Isfnut Dumitru, continund acţiunea a fost arestat n 1953.

    VULPES Gheorghe, ţăran din com.Oornereva a fost arestat n Feb.1949 ca sprijinitor al grupului Ion Ută.

    VULPES Petru, ţăran din com.Cornereva arestat pentru sprijinirea lui Ută.

    UTA Ion, n.22 Dec.1891 la Caracal. A participat la Campania din Bulgaria n 1913, a fost comandantul Reg. 17 infanterie Lugoj n 1940 si după rebeliunea legionara a fost numit prefectul jud.Severin, funcţie deţinuta pnă la 31 Oct. 1943 cnd a demisionat, iar peste o luna a ieşit din armată. A activat n PNT ca şeful organizaţiei oraşului Lugoj si n Sept.1946 n plină campanie electorală i s-a cerut condamnarea pentru că sătenii din Balint bătuseră un comunist care veniseră să perturbe manifestaţia ţăranilor mpotriva comuniştilor . mpreună cu Ion, Trziu si Aurel Vernichescu s-au retras n sălaşele din jurul Vrciorovei, iar n Sept.1948 s-a retras n regiunea muntoasă a Semenicului organiznd un grup de partizani care colabora cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru. Trădat de Andrei Vădrariu din Mehadia a fost mpuşcat n luptă pe 8 Feb. 1949 mpreună cu ncă 3 partizani.

    VĂDRARIU Andrei, din Mehadia, trădătorul grupului Ion Ută, după ce i-a dus pe jandarmi la locul unde se găseau partizanii a fost arestat si el si condamnat la 5 ani. De fapt cam aceiaşi soartă au avut-o toate iudele.

    Aceşti luptători nenfricaţi ai Banatului au fost numai o parte. Satele gemeau sub teroarea securităţii."De la Caransebeş la Orşova toată ntinderea era controlată de un batalion de securitate si o patrulă de avioane."

    Andrei Pătru, copil de 14 ani si aminteşte: "eram cioban la oi....Pe mine m-au bătut să spun ce-am văzut. Erau mulţi cu arme si mă trnteu pe jos si mă articulau cu cizmele...Pe bunicu l-au arestat si i-or tras unghiile de la mini si de la picioare, că de ce o dus haine si mncare la partizani. Săracu moş a făcut 5 ani . Si pe tata l-or dus la Timişoara si l-au nefericit acolo, nici nu mai putea vorbi că l-au bătut cu un cauciuc. Aici la Domasna era mare frică atunci.

    Nu aveam voie să ieşim n stradă nici după apă. Seara, după ora 9 eram prinşi, eram duşi cu duba si pnă dimineaţa ne băteau ca să spunem pe cine am văzut. Odată m-or prins la horă, m-or dus la postu'de jandarmi să le spun de unu Sfrloagă . Io nu le-am zs nica . Şapte ofiţeri stăteau la o masă si tapau la mine. Mi-o stat inima-n gt, da tot n-or scos nica de la mine."

    Atanase BERZESCU, coordonator ntre Spiru Blnaru si col.Ion Ută: "La Pietretrele Albe au fost cele mai mari lupte din tot partizanatul romnesc: 33 de oameni contra unei companii de securitate. Focul a fost continuu, de la 15,30 pnă după, miezul nopţii. Cu doar 2 pierderi, n timp ce tabăra adversă (securitatea) şi ncărca morţii n căruţe". Mois (călăul securităţii) recunoaşte că partizanii erau putini dar nfrăţiţi cu terenul. Securitatea avea n spatele ei tancurile ruseşti iar partizanii, codrul si pe Dumnezeu".

    Ion DUICU si reaminteşte că Spiru Blănaru a ordonat: Nu mai trage Ioane cu mitraliera că-i omorm pe toţi romnii ăştia. S-a trecut la pistoale, astfel, din toată compania nu mai rămnea nimic ... "

    Petre DUICU unul dintre cei 4 fraţi eroi care au luptat la Pietrele Albe si aminteşte: "Săraca mama si pe ea or anchetat-o, dar n-a recunoscut nimic. Or bătut-o sa spună ca ştie despre noi, dacă are legături cu noL. Eram cu Romnu Petru cnd m-au prins. Am vrut atunci să mă mpuşc, să nu ajung viu n mna lor. Ne-or legat de mini si de picioare ntre două mese, atrnaţi de un par si ne loveau cu ce apucau. Iar la Timişoara n clădirea securităţii am vrut să mă spnzur. Nu mai puteam suporta chinurile....M-am spnzurat si n-am murit. Aveam picioarele umflate, nu mai puteam suporta...Am stat nchis 14 ani si jumătate."

    Maria povesteşte ndurerată după o jumătate de veac despre moartea fratelui Ion Caraiman: "In seara aia nimeni n-a dormit. Toţi erau la fereşti. Neaua era albă , luna era plină. Se vedea ca zaua. l-or adus trndu-l de picioare. Cnd pe mumă-sa or pus-o să-l atingă era cald ncă. După aia l-or cărat la Armenis si-o stat acolo aruncat n stradă. i-or luat bocancii din picioare si hainele de pe el. Nici cruce n'are bietu' frate'mio.."

  3. #3

    Default Re : Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 1958)-(cap-V-)

    REZISTENTA ARMATA DIN BANAT, RAMURA VARCIOROVA

    Cauzele care au generat solidaritatea anticomunista:

    --Comportamentul trupelor de "ocupaţie" sovietice si al oportuniştilor care s-au pus la dispoziţia lor dezlănţuind teroarea si jaful populaţiei.

    --Regimul instaurat prin forţă de URSS a căutat să se legitimeze printr'o parodie de alegeri pe care le-au furat si falsificat cu neruşinare.

    Această atitudine mpotriva populaţiei si binenţeles a voinţei naţionale a făcut ca ţăranii să riposteze si nainte si după 19 Noiembrie 1946.

    Speranţa salvării si intrării n legalitate se ndrepta spre Iuliu Maniu si marea majoritate (peste 80%) au dat votul Partidului National ţărănesc. Fiind prinşi cu furtul voinţei lor exprimate prin vot secret si mpotriva minciunilor neruşinate pe care le spuneau, oamenii au reacţionat prompt.

    Intr-o astfel de ntlnire a reprezentanţilor P.N.T din com. Balint.jud.Severin, la care fruntaşii PNT, Ion Trziu, Aurel Vernichescu, Ion Ută si Dandu Jucu prezentau programul partidului - a sosit, o maşină mprumutată de la fabrica de ţiglă "Muschong" din Lugoj si au nceput să provoace strignd: votaţi soarele. Unul din ei a fost rănit de săteni si seara a murit.

    Făcndu-i vinovaţi, fără motiv, pe vorbitori care n acelaşi timp erau si candidaţi pe listele de deputaţi, s-a cerut de ctre autorităţile comuniste arestarea lor si condamnare. După o anchetă superficială pentru că nu aveau motive de reţinere, de la Timişoara au fost puşi n libertate pnă la proces. Acesta n-ar fi trebuit să aibă loc, dar aşa erau ordinele autorităţilor comuniste.

    Şeful legiunii de jandarmi, locotenent colonel Ştefan Popescu i-a sfătuit să dispară fiindcă se fac presiuni pentru a fi condamnaţi. Au mai stat ctva, că se apropiau alegerile din 19 Nov.1946 si puţin nainte de acestea, ing.Aurel Vernichescu, avocatul Ionul Trziu si colonelul Ion Ută si-au luat raniţele n spate si suiţi n trenul ce mergea spre Orşova au cobort n gara Crpa. Fostul senator Dandu Jucu rămăsese ascuns la nişte prieteni din Lugoj. Cei trei, ncet ncet au pornit la drum trecnd prin satul Bolvasnita, fără să oprească si au poposit la intrarea n Vrciorova, sub umbra unui nuc stufos, răcorindu-se pe fată din apa unui firav fir de apă ce mai şiroia n acel an secetos .

    CINE ERAU CALATORII:

    Ion Trziu , renumit avocat din Lugoj, secretarul organizaţiei judeţene PNT al cărei preşedinte era Emil Ghilezan, un om curajos si foarte popular.

    Ion Ută, născut pe 22 Oct.1891 la Caracal, a făcut campania din 1913 n Bulgaria, apoi primul război mondial şi n 1940 a fost numit la comanda Reg. 17 Infanterie Lugoj , iar pe 19 Ianuarie 1940 pnă la 31 oct. 1943 a deţinut funcţia de prefect al judeţului Severin. După 23 Aug: 1944 a ocupat funcţia de preşedinte a organizaţie PNT din oraşul Lugoj. După "incidentul" de la Balint, mpreună cu ceilalţi au fost trimişi sub escortă la Timişoara si după ancheta preliminară, pnă la proces lăsaţi liberi, dar sfătuiţi să dispară.

    Aurel Vernichescu , n.24 Mai 1898, inginer agronom, fost directorul Camerei agricole din jud.Severin (stabilit n Lugoj), fiul preotului Martin Vernichescu un patriot deosebit care sub austro-ungaria a militat n rndurile Partidului National si după condamnarea memorandistilor a cunoscut si el schingiuirile din temniţele de la Budapesta si Seghedin, continund să sprijine Unirea si apoi pnă la moarte P.N.T-ul. A avut trei copii, pe Aurel si două fete. Una, Aurelia căsătorită cu Sergiu Morariu , directorul Băncii agricole din Orşova, fost deputat PNT n timpul guvernării din 1928-1931(amndoi arestaţi si trecuţi din nchisoare cu D.O. la Rubla pe Bărăgan, si a doua fată, căsătorită cu un colonel, căzut prizonier şi mort n lagărele de exterminare din URSS.

    Aceştia erau cei trei, care după ce s-au răcorit la marginea satului Vrciorova, s-au oprit In mijlocul satului, n fata casei cele mai arătoase si au bătut la poartă. A apărut o bătrnă de 77-78 de ani, mică de stat dar cu o privire ageră , le-a deschis, si-a mbrăţişat ndelung feciorul si i-a poftit pe cel trei n casă. Era bătrna preoteasă care-si trăia acele zile, nu prea liniştite pentru tară, n casa părinteasca clădită de tatăl ei , preotul Dumitrescu mort n 1908, iar soţul, părintele Martin venise din comuna Crpa de unde era de origine.

    In această casă ndestulată si-au nceput existenta de proscrişi ai regimului comunist, puşi sub urmărire după furtul alegerilor din 19 Nov.1946 n vederea lichidării tuturor adversarilor regimului de venetici.

    După plecare lor din Lugoj, col. Ştefan Popescu, şeful legiunii de jandarmi, l-a chemat pe Constantin Jumanca, tnăr din Vrciorova ce-si. făcea armata n termen la jandarmi si cunoscndu-l ca om de mare caracter i-a spus că-l mută la postul de jandarmi din com. Crpa, unde era la 7 km.de casă avnd obligaţia să vegheze asupra celor trei si. să le transmită ce era nevoie din partea lui . I-a dat si trei puşti mitralieră, una pentru fiecare ca să le aibă ca apărare, fiindcă dintre ei , numai colonelul lor, Ută avea un parabelum.

    Nici nu s-a sfrşit luna Noiembrie si Constantin Jumanca a fost chemat la legiune unde colonelul i-a spus să le comunice că au fost puşi sub urmărire si e bine să-si schimbe locul. Colonelul avusese grijă ca la postul din Crpa să fie un adjutant, pe nume Cioclov pe care l-a nştiinţat să colaboreze cu Constantin Jumanca n ajutorarea celor trei.

    Iarna fiind pe aproape n-au avut timp să-si găsească adăpost prin pădure si au apelat la Nicolae Dare, bun cunoscut al familiei Vernichescu si care avea sălaşul la marginea pădurii. De abia s-au mutat si agenţii siguranţei au si vizitat pe bătrna preoteasă, dar n-au găsit nimic suspect. Dar siguranţa nu s'a mulţumit. A trimis un agent care s'a angajat ca slugă la un fost primar ce era prieten cu familia Vernichescu si sluga nouă, săptămnal făcea un drum pnă la Caransebeş, probabil pentru a tine la curent stăpnii cu veştile adunate.

    Pentru că noua gazdă era un om mai nevoiaş , cei trei au angajat un om de ncredere, pe Nicolae-Lae Stngii zis Picicu. Era un ţigan muncitor si foarte cinstit care a acceptat cu bucurie să meargă săptămnal la Lugoj si să care cte o raniţă cu alimente si n special carne de la măcelarul Luca. A făcut acest serviciu pnă n Martie 1949, aprovizionndu-i peste tot unde-si schimbau locul. Armele pe care le-au avut nu le-au folosit, nici mpotriva mistreţilor, pentru a nu atrage atenţia prin zgomotul lor.

    Nu la mult timp după alegerile din 19 Nov., colonelul Ştefan Popescu naintat n funcţie a ajuns la Timişoara. A avut grijă să-l pună la curent pe nlocuitorul lui, maiorul Ion Corciova, cu situaţia celor trei. In toamna anului 1947 maiorul nsoţit de căpitanul Mateescu au venit la Vărciorova si au stat de vorbă cu cei trei n casa lui Constantin Jumanca-ngerul lor păzitor.

    In primăvara anului 1947, au hotărt să se mute si ing.Aurel Vernichescu a luat legătura cu Mogos Ivănescu, om de ncredere, pe care-l cunoştea de cnd mergeau la vnătoare si acesta le-a pus la dispoziţie un sălaş, cu două ncăperi, care se găsea la 8 km., la punctul "Pojorta", unde s'au simţit mai bine, puteau să se si mişte. Alimentaţia era mai greoaie, Lae Stngii ducea mncarea la Mogos acasă, iar acesta o aducea cu calul la sălaş.

    Numărul "partizanilor" de la Pojorta a crescut la patru. Mogos Ivănescu avea un nepot de soră, pe Miron Ivănescu din comuna vecină Borlova, care dezertase din armată , cu o carabină Z.B., si pe care unchiul l-a alăturat celorlalţi.

    In toamna anului 1947 s'a hotărt de "sus" să se facă razii n toată tara, n regiunile unde erau semnalaţi "partizani" pentru a fi arestaţi. Maiorul Ion Corciova l-a anunţat pe Constantin Jumanca să-i muta pe cei urmăriţi. In comună a sosit adjutanţii Cioclov, cu plutonierul Fleancu de la Otelul Roşu si opt jandarmi ntre care se aflau si agenţi ai siguranţei. De cazarea si mncarea celor zece s'a ocupat Constantin Jumanca si lucrurile bine aranjate au mulţumit pe toţi. După trei zile, căutătorii, au plecat mulţumiţi ca nu avuseseră probleme.

    Dar veştile se adunau si din alte parti. Jandarmii si pădurarii răscoleau desişurile pădurii , ntre Petrosnita, Bucosnita pe valea Golotului; pnă spre creasta Nemanului Mare, n căutarea tăbăcarului Nicolae Crestoi si a tmplarului Ion Brnzei care sălăşluiau mpreună cu Filon Verca(evadat de la curtea marţială a Timişoarei, refăcnd legăturile mişcării legionare si ascunzndu-se prin viroagele de nepătruns ale Semenicului. Si-i vor căuta mereu.

    Ct au stat la Pojorta "cei patru" au cunoscut un pădurar, petre Jumanca zis Neagra(născut la Vrciorova n 1920 si care le-a pus la dispoziţie un sălaş pe raza cantonului său, la numai 4 km. distantă de Vrciorova, la punctul numit "Ogaşul cireşilor" si unde i venea si lui Lae Stngu mai uşor să-i alimenteze. Au stat ctva timp pană ce ntr'o zi a trecut pe acolo un cioban cu o turmă de oi si de teamă să nu-i. denunţe s'au rentors la Pojorta.

    Nesiguranţa ncepuse să pună stăpnire pe munte mai ales că după vnzarea de către Vasile Comau (venit si el din Germania) , a curierului Dragos Hoinic, ce făcea legătura cu occidentul, s'a trecut pe 15 Mai 1948 la arestarea a circa 5000 de legionari , n toată tara, desfăcndu-se pactul dintre Nicolae Petrasu şi Teohari Georgescu. Poterile erau din ce n ce mai dese, devenind anexele jandarmilor(ochii si urechile stăpnirii) iar numărul informatorilor mărindu-se n lumea statelor, unde şantajul si banul ncepuse să corupă.

    Intr-o astfel de atmosferă, pe 9 Iulie 1948 mult căutatul Filon Verca s-a pomenit nconjurat de 7 ţevi de puşti, printre mnuitori depistnd pe plutonierul major de jandarmi Cojocari , caporalul Dragomir, pădurarii Madincea, soanda s.a, Fusese arestat si avea buletin pe numele de Ion Moraru din com. Leucusesti la circa 30 km.de Lugoj. Intrat pe minile chestorului Kling Zoltan(fost geamgiu) si a comisarului Anghelescu , unul mai ticălos dect celălalt. Lăsăm acest grup trimis de la Lugoj n torturile lui Mois Aurel Ambrus Coloman, de la si*guranţa din Timişoara si ne ntoarcem la"cei patru" din regiunea Vrciova.

    Lae Stngu mpreună cu tatăl său, plecat n luna August la poalele muntelui Tarcu pentru confecţionarea ctorva mii de bucăţi de şindrilă pentru acoperiş. Pentru a schimba decorul si a se mişca fără frică si mai ales pentru a se grăbi confecţionarea s-au dus si "cei patru" partizani daţi n urmărire. Acolo nu mai erau deranjaţi de ciobanii cu oi din cauza pădurii seculare, fără iarbă de păscut .

    După terminare, n Septembrie s-au ntors la Pojorta unde s-a nceput iar aprovizionarea cu calul. Dar si raziile erau mai accentuate si mai dese deoarece Filon Verca reuşise să evadeze pentru a doua oară de la Timişoara si era căutat peste tot, cu asiduitate, mai ales că masivele păduroase unde se adăposteau erau vecine . Două rude apropiate ale lui Aurel Vernichescu, adică Zărie Vernichescu si Petru Murgeală au venit la Pojorta spre sfrşitul lui Septembrie 1948 si i-au invitat să poposească si la sălaşele lor situate pe teritoriul com.Crpa. S-au dus si nu au regretat pentru aceste rude fiind nstărite i-au omenit cum se cuvine si cu de toate nct n-a mai fost nevoie de ajutorul lui Lae Stngu.

    O altă grupă de partizani legionari ce acţiona, n fază de organizare, n regiunea Băile Herculane-Orşova a fost arestată ncepnd din 5 Sept. 1948 cu Marineasa Zagaria pnă la 20 Nov cnd după arestarea lui Petchescu Ion, maiorul Kling Zoltan a ntocmit dosarul de trimitere n judecată. Unul din principalii membri ai organizaţiei, cristegu Gheorghe, tmplar din Plugova a fost omort pe 29 Oct. 1950 la Lugoj n temniţă de către criminalul Kling Zoltan.

    CEI PATRU AU RĂMAS TREI

    După instalarea n sălaşul de la Crpa, colonelul Trziu i-a părăsit si a plecat n regiunea Globu Craiove-Borlovenii Noi unde acţiona cu un grup de 30 de ţărani. Tot n toamna anului 1948, pe 12 Noiembrie s-a retras n munte si comandorul Petre Domăsneanu care cu un grup mic s-a ataşat lui Spiru Blănaru care se organizase n jurul comunei Teregova.

    Cei trei rămaşi n jurul comunei Crpa si-au continuat existenta peste iarna destul de grea, n care tnărul Miron Ivănescu s-a mbolnăvit de o boală gravă de plămni. In timpul unei nopţi geroase a fost adus cu sania doctorul Jurca de la Caransebeş.Nu s-a putut face nimic si a fost nevoie să fie transportat tot cu sania la un cunoscut din Caransebeş unde a fost tratat pnă la vindecare.

    Intensificndu-se urmărirea partizanilor , pe 21 Ianuarie 1949 s-a insituit Comandament unic la dispoziţia generalului Ion Băjenaru (comandantul zonei) si din care făceau parte lt.col.Ambrus Coloman si maior Mois Aurel. Acest organ va raporta zilnic generalului Pintilie Gheorghe( Bodnarenco Pantiusa). La dispoziţie li s-au pus Batalionul 5 securitate la Caransebeş si Batalion 9 securitate la Orşova. Toate satele au fost mpnzite cu militari si prin şantaj se recrutau informatori chiar si din rndurile familiilor celor retraşi n munte.

    Nu din ntmplare, la Timişoara se formează un grup care "iniţia" o lovitură de stat armată, prin ocuparea autorităţilor din Arad , Timisoara , Caransebeş si blocarea accesului feroviar pe valea Timişului pnă la Arnenis. In vederea acestui scop au fost trimişi n Feb. 1949 la. Vrciorova Tănase Ion , popovici Gheorghe, Ungureanu Teodor si Voichita Constantin(din Vrciorova originar). Prin intermediul unui bun gospodar din Vrciorova, Ion Dalea zis Cioca, au reuşit să-i aducă pe Aurel Vernichescu si Ion Tărziu de la sălaş n casa lui Ion Jumanca , n sat, unde au stat de vorbă asupra acţiunii ce intenţionau s-o declanşeze. Au fixat chiar data 18/19 Martie .De la Timişoara au mai venit o dată interesndu-se dacă ştiu de acţiunea grupului lui Ion Ută si oameni pentru a ocupa autorităţile din Caransebeş.

    De fapt datorită informatorilor , trupele de securitate au pornit atacul mpotriva partizanilor si numai n noaptea de 7/8 Feb. 1949 au fost distruse trei puncte de adăpostire a partizanilor:

    1 . In com. Globul Craiovei la locuinţa lui Paraschiv Andrei a fost capturat partizanul Grozăvescu Petre zis Dragu, de către securistii slt.Giuchici Rista conduşi de o călăuză.

    2. In aceiaşi noapte spre orele 2, securiştii nsoţiţi de o călăuză de la Ocolul silvic Mehadia sub comanda plutonului slt.Sărăteanu Vasile, au mers pe Valea Bolvasnitei la sălaşul lui Dumitru Bosulescu zis Radoslav unde au arestat pe comandorul Petre Domasneanu cu ncă două persoane.

    3. Tot n aceiaşi noapte, n urma trădării lui Vădrariu Andrei si tot de la Mehadica au pornit 20 de securisti conduşi de maiorul Corapciu Pamfil, care către ora 6,45au ajuns la Poiana Baciului, la sălaşul lui Careba Meilă unde n timpul luptei ce s-a angajat a fost mpuşcat colonelul Ion Ută cu ncă 3 partizani.

    Mai notăm, tot fără a intra n amănunte că pe 22 Feb. 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe (la 8 km.de Teregova) ntre grupul partizanilor conduşi de Spiru Blănaru si securitatea condusă de slt.Airoaei Gh.Vasile căzut grav rănit n luptă.Din partea partizanilor au dost mpuşcaţi Petre Anculia si Ghită Ungureanu si prinşi Nicolae Ghimboase si Gheorghe Smultea pe cnd securitatea a avut 3 răniţi. Restul partizanilor s-au retras n noapte, s-au mprit n diferite direcţii şi a nceput urmărirea lor.

    Pe 6 şi 7 Martie a avut loc urmărirea unor partizani si la punctul "Cracul Stnei" (22 km. vest de Cornereva; a fost mpuşcat Izbasa Horia din Cănicea si a scăpat rănit Nistor Armas zis Grbin.

    Intre 11 si 13 Martie a avut loc ciocnirea dintre grupul Spiru Blanaru si securitatea condusa de cap. Mihălcescu Gheorghe ajutat de 3 plutoane. Acţiunea n urma trădării socrului lui Ion Caraiman a avut loc la sălaşele de pe Cracu Farcului la circa 2 km. de com Fenes. Au fost mpuşcaţi Caraiman Ion, Berzescu Ion si Smultea Horia. Rănit, Spiru Blănaru a fost urmărit pnă a fost prins.

    La aceste acţiuni de lichidare a grupului de partizani din Semenic a participat si compania de securitate condusă de căpitanul Trandaf Narcis. De subliniat că acest căpitan a fost arestat după aceia, de la Oradea si a trecut prin mina de plumb de la Baia Sprie unde a ntlnit pe unii dintre cei urmăriţi de el si arestaţi .

    Acţiunea de "lovitura de stat" din 18/19 Martie 1949

    Am pus sub semn de ntrebare această acţiune deoarece ea se năştea odată cu deplasarea forţelor securităţii n cadrul Comandamentului Unic n vederea lichidării partizanilor din Semenic. Si această ideie "se naşte"la Timişoara si Arad unde Tănase Ion (născut n corn Bratovoieşti -Dolj Impreună cu Popovici Gheorghe(din Sngiorgiu jud.Timis), Ungureanu Teodor(fost gardian public originar din com.Petricani-Iaşi si Volchita si Voichita Constantin hotărăsc să dea lovitura de răsturnarea regimului.


    A făcut si un manifest pe care l-a dat si n satul Checsa lui Giulvezau E.Ion(n.l925) Pe care l-a declarat la arestare. Manifestele au fost scrise de el si sapirografiate iar la multiplicare l-a ajutat si Popovici Gheorghe. A luat legătura si cu Bucurestiul unde a contactat pe Florea Stefănescu si Corbu Constantin. Planul de ocuparea instituţiilor din Arad a fost conceput de Tănase Ion mpreună cu avocatul Bugariu B.Vasile, născut la Arad in 1913 .


    In ceea ce priveşte armamentul la locuinţa lui Popovici Gheorghe s-au "depozitat 4 pistoale, un pistol automat si 15-16 grenade. Iar formaţia de acţiune era formată din 11 oameni. Aceasta era situaţia n seara de 17 Martie 1949 cnd s-au convocat oamenii ca să li se citească ordinul scris de către Bugariu Vasile trimis de Tănase Ion si prin care se cerea trecerea la ocuparea instituţiilor si arestarea conducătorilor autorităţilor.


    A doua zi , pe 18 Martie 1949, Constantin Jumanca a fost trimis de Aurel Vernichescu la Timişoara să ia legătură cu colonelul Ştefan Popescu si la Lugoj cu maiorul Ion cărora să le transmită mesajul ca să oprească unităţile n subordine ca să lupte a doua zi cnd vor trece la ocuparea autorităţilor din Caransebes. Dar ceea ce nu se ştia, era faptul că şeful miliţiei Severin-Ion Corciovu -participase la uciderea grupului colonelului Uta si la prinderea comandorului Petre Domasneanu.


    Seara de 18 Martie cnd se ntorcea spre casă Constantin Jumanca, la marginea comunei Crpa a văzut 8 camioane ncărcate cu armată ce se ndreptau spre Vrciorova. Un cunoscut din acest sat l-a oprit să doarmă acolo spunndu-i că la Vciorova a intervenit armata.


    Din raportul securităţii semnat de col. Ambrus Coloman adresat lui Pintilie Gheorghe reiese că n noaptea de 18/19 au cobort de la Sălaş, ing.Aurel Vernichescu, lonut Trziu, Miron Ivănescu, fostul prim procuror Sebastian Crasnaru si alţi cţiva săteni, n casa ţăranului Ion Jumanca din Vrciorova.


    In cursul zilei de 18 Martie au fost arestaţi Cristea Gheorghe si Victor C. Bisericosul amndoi din Vrciorova, socotiti curieri de legătură ai partizanilor. S-a aflat că n noaptea de 17/18 se adunaseră circa 30-35 ţărani la Ion Jumanca. Au mai fost arestaţi Buhevici Mihai, Prvu Nicolas Stngu zis Pecicu si Stngu Silvestru zis Peciu. Din cercetările făcute asupra arestaţilor , n noaptea de 18/18 Martie 1949 , nsoţiti de Cristea Gheorghe zis Doilei au plecat la răscolirea sălaşelor din comunele Borlova si Bolvasnita.


    CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958.
    Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

    ================================
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului
    Last edited by Rex Histrianorum; 01-01-11 at 05:42 PM.

Similar Threads

  1. Stat Major al mişcării de rezistenţă (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-VII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:38 PM
  2. Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 3
    Last Post: 01-01-11, 05:31 PM
  3. Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-III-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 01-01-11, 05:15 PM
  4. Sumanele Negre - Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei (1946 1958) (cap-II-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 31-12-10, 12:45 PM
  5. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei (1946 1958) Cicerone Ionitoiu (cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 1
    Last Post: 31-12-10, 12:37 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •