Results 1 to 4 of 4

Thread: Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)

  1. #1

    Arrow Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)

    O străină de suferinţa poporului romn, Ana Pauker declara cu neruşinare pe 24 Noiembrie 1944: "Muncitorul, funcţionarul, ţăranul care căutnd binele a mers pe o cale greşită , lăsndu-se nşelat, acela este fratele nostru al tuturor. Cu el mpreună mergem la bătălie, cu el mpreună distrugem tot ce este dăunător n tară, cu el mpreună distrugem pe acei nşelători fascişti care i-au stricat lui, si ne strică nouă tuturor. Cnd spunem fascist, cnd spunem legionar, cnd spunem criminal de război, nţelegem pe acela care, pentru a servi o cauza străina maselor populare, s'a aliat cu nemţii hitleristi, s'a aliat cu duşmanii romnilor si care astăzi ncă şi continuă treaba lor de trădare ..."

    Perversiunea acestei femei perverse , la scurt timp după această declaraţie se va vedea n tot ce va săvrşi mpotriva tării Romneşti, cnd va arunca epitetul de "fascist si reacţionar" tuturor care nu vor accepta politica de trădare a intereselor poporului romn.

    In acelaşi timp şi acelaşi context, un fost agent al siguranţei romneşti, care şi trădase tovarăşii, venit n "furgoanele "ruseşti, acel Vasile Luca, spunea:

    "Dacă Romnia vrea să trăiască, nu poate trăi n viitor dect ca o Romnie democratică n care poporul muncitor sa-si spună cuvntul, n care clasa muncitoare, tot ce constituie element popular, să poată participa direct si nemijlocit la treburile publice."

    Amintesc aceste două unelte populare pentru că noii cotropitori s-au folosit de ele , au fost abandonate si arestate, si numai ele, si scoase din viata "populară" .

    Sub presiunea sovietică si sub conducerea acestor -Fără Neam si Dumnezeu- cum fuseseră botezaţi de masele populare, ncepuseră subminarea Romniei prin atacarea făţisă a instituţiilor administrative , asaltarea prefecturilor de la Braşov(23 Nov) la Arad si Timişoara(28 Nov).

    Atmosfera era din ce mai apăsătoare n tară pentru că rusii refuzau intrarea administraţiei romneşti n teritoriul Transilvaniei de Nord eliberat cu mult snge vărsat de "biet romn săracul...", si continua să-si dea tributul...

    In acest context al situaţiei politice interne, din 25 Noiembrie 1944 ncep nemţii să paraşuteze echipe de legionari n spatele frontului pentru obţinerea de informaţii si acţiuni de sabotaj. De la nceput trebuie subliniat că nici una din echipe n-a trecut la acţiuni de sabotaj, ca din cele 6-7 echipe nici-una n-a transmis informaţii(de fapt prin cădere n-a rămas n funcţiune dect un aparat de recepţie-emisie) si toate echipele au trecut la reorganizarea organizaţiilor legionare n prima fază, pnă la 6 Dec.1945.

    Paraşutările au nceput cu prima echipă a lui Nicolae Petrasu pe 25 Nov. 1944. La sfrşitul lui Noiembrie au fixat ca şef al reorganizării din Banat pe Ion Constantin care si-a fixat centrul conspirativ la Timişoara n str. Dacilor nr. 4.

    Pe 9 Decembrie 1944 s'a trimis o echipă formată din Filon Verca, Nicolae Bălănescu, Ion Chirilă, Ion Carapantea si Tismănaru a fi paraşutată n zona Domasnea Teregova dar lansarea s'a făcut la ntmplare codrilor Poiana Ruscăi din Hunedoara. Şeful echipei paraşutate s'a lămurit mai trziu că ntmplarea n'a fost chiar ntmplătoare. Şeful care pregătea pe paraşutişti, un anume Pleifer din serviciul secret al "Marelui Reich" trecuse de partea inamicului si arunca "ncărcătura" la ntmplare.

    In Ianuarie 1945 căzuse din cer o altă echipă formată din Iosif Găvăgină (din Berzovia), Nicolae Trziu(din Snicolaul Mare), Pintilie Tintoiu(din jud. Timiş) , cu un telegrafist neamţ, fuseseră azvrliţi n munţii Cernei. Pasca aruncat tot la nceput de an 1945 se zdrobise de crestele Carpaţilor. Un altul , se pare Tamas, avusese aceiaşi soartă n munţii Cernei. Unii, nu prea mulţi veniseră si pe jos, prin Iugoslavia ca să se ntlnească pe teritoriul Banatului care trebuia să fie fruncea.

    Dar pe urmele lor se si pusese potera bolşevică si la sfrşitul lui Aprilie 1945 deja fuseseră arestaţi Ion Constantin, Nicu Balănescu, Sofia Borobaru, cu alte cuvinte căzuse "centrul" din calea Dacilor 4. Insă activitatea continua. Filon Verca alerga cnd la Arad, la Mediaş, la Timişoara, prin jurul Domasnei de unde era originar, dar mama ncă nu si-o văzuse. Ghită Brahonschi, cel care-l nlocuise pe Ion Constantin căzuse si el iar locu-i fusese luat de Viorel Boborodea.

    De parcă ar fi fost o comemorare, la un an de zile de la paraşutare n vederea luptei clandestine , Filon Verca a fost chemat de trimisul Comandantului n tară, n prezenta lui Ion Halmaghi, i s-a adresat: " mprejurările grele, ne-au adus să ncheiem cu guvernul un acord, prin care ne angajam să ncetăm orice activitate, pentru a permite o acţiune de reconstruire a tării. Vom depune toate armele si armamentul de care dispunem, ca semn de garanţie a acestui acord. In schimb, toţi camarazii din nchisori, cei duşi n Rusia pentru anchetă, precum si cei clandestini, vor fi eliberaţi si legalizaţi ca cetăţeni liberi. Vei supraveghea personal la executarea acestor măsuri ..."

    Legalizat, revine la Petrosnita la cei dragi si numit profesor la Caransebeş continuă să tina legăturile cu bănăţenii lui, nu numai ca o poruncă lăuntrică, dar si ca o riposta la furtul voinţei naţionale si fărădelegile ce se săvrşeau "n schimbul reconstruirii ţrii" .

    Acestea au stat la baza rezistentei mpotriva comunismului ce a mpins pe oameni n a pune mna pe arme si a lua calea codrului, urmăriţi de călăi de teapa lui Mois Aurel, Ambrus Goloman, Kling Zoltan, Steiner... care se bazau pe o "armată" de informatori, ridicnd delaţiunea la rang de "datorie naţională."

    Astfel, pe 3 aug. 1947 Filon Verca, n urma unei trădări, a fost arestat si dus la Timişoara unde Mois Aurel l-a torturat ngrozitor pnă a scos 2 mitraliere si aparatul de emisie-recepţie, ngropate si nepredate conform "pactului". S'a trezit nconjurat n beciul securităţii de vechi luptători precum Carapantea Ion, Nicolae Bălănescu, Gavrilă Beindescu, Petre Grozăvescu...si vestitul Ion Sadovan, vestit prin modul de a lucra n clandestinitate fiind prezent peste tot unde era nevoie si evadat de nenumărate ori. Filon Verca reuşeşte si el n ajunul Crăciunului 1947 să evadeze de la Timişoara mpreună cu Nicolae Bălănescu si Ion Carapantea.

    Văznd că altă soluţie nu este dect lupta mpotriva comunismului, trece la organizarea clandestină, colindnd sălaşele si intrnd n sate numai noaptea pentru a scoate lumea din pasivitate. Astfel n luna Martie 1948, Filon Verca ca şef al judeţului Severin n clandestinitate si-a ales ca locţiitor pe Zaharia Marineasa (ziarist, născut pe 8-08-1920 n com. Iablaniţa) care mai fusese condamnat n 1941 la 10 ani din care executase 5 ani. Scopul era de a strnge armament si de a colecta cotizaţii n vederea luptei pe care o socoteau iminentă. Si Zaharia Marineasa s-a pus la lucru imediat organiznd plasa Orşova.

    Dificultăţile n care a pornit la lucru au fost deosebit de grele, din cauza trădărilor si a represiunii dezlănţuită pe 15 Mai 1948. Aceste trădări au pornit din interior si au dus la decapitare. Cine ar fi putut şti de venirea lui Eugen Teodorescu din străinătate, de ntlnirea de pe Făgăras la care participase numai Nistor Chioreanu, Aurel Călin, şi Nicolae Petrascu? Prezenţi erau numai brazii si cerul! Dar dintre apropiaţii lor, dintre cei veniţi din Germania, un anume Coman Vasile ( fost ajutor de comandant, si n politia legionară de la Luduş) bine informat, a informat la rndul lui că n timpul lunii Aprilie va veni un curier din Germania cu instrucţiuni importante pentru organizarea centrului de informaţii.

    Şi curierul Dragos Hoinic a fost n acest fel arestat pe teritoriul Ungariei, trimis la Bucureşti si astfel declanşndu-se arestarea n baza ordinului nr.5 Cabinet MAI, din 14 Mai 1948. Astfel n baza acestui ordin au fost arestaţi n noaptea de 14/15 Mai un număr de 3229 legionari, restul pnă la 5.000 fiind puşi sub urmărire. Erau căutaţi peste tot, la rude, prieteni, prin munţi si la aceste operaţiuni participau tot felul de agenţi, chiar si cei acoperiţi, jandarmii , pădurarii , informatorii satelor al căror număr era n creştere.

    In această acţiune de scotocire, ntr'o capcană , pe 9 Iulie 1948 a fost arestat si Filon Verca de către 7 jandarmi si pădurari, spre creasta Nemanului unde zmeurişul se nfrăţeşte cu făgetul. Legat burduf, dus ntr'o căruţă ajunge nsoţit de plutonierul major Cojocaru si cţiva jandarmi pnă-n biroul lui Klig Zoltan. Si de aici, mai departe este dus n ghearele lui Aurel Mois...Surpriza călăului a fost mare, dar mai mare i-a fost cnd pe 23 Aug.1948 i-a lăsat celula goală. 0 minune a făcut să iasă afară "prin ziduri" şi printre cerberii nopţii care parcă orbiseră...
    Din nou calea codrului i se deschidea, dar si teama creştea...de două ori n mai puţin de un an să reuşeşti să scapi din ghearele călăilor...nu-i uşor, chiar aproape imposibiL, dar pentru Filon a fost posibil.

    REORGANIZAREA CONTINUĂ

    Zaharia Marineasa se apucase de treabă si ţinea legătura cu Filon Verca prin Cristescu Gheorghe (tmplar din com. Plugova). Işi mpărţise plasa pe sectoare, numise curieri si ncepuse strngerea armamentului si cotizaţiilor. Cam n aceiaşi perioadă cnd Filon Verca si lăsase amanet opincile lui Mois si plecase de data aceasta fără ntoarcere, numai cu ochii spre apus, n acelaşi timp Zaharia Marineasa mpreună cu Cristescu Gheorghe si Petchescu Ion plecaseră de la locuinţa comandorului Petre Domăsneanu si ajunşi n gara Băile Herculane au fost legitimaţi de jandarmi.

    Neavnd legitimaţii, au fost duşi spre biroul de Miscare, Gogu Cristescu a reuşit să fugă urmărit de un jandarm. Profitnd de situaţia jandarmilor luaţi prin surprindere, unul fugind după presupusul infractor , Zaharia Marineasa a scos din traistă un pistol si a tras asupra jandarmului care a rupt-o la fugă. Astfel au reuşit si ei să dispară de pe peron afundndu-se n pădure. Pus sub urmărire, pe data de 5 Sept.1948 Zaharia Marineasa a fost arestat găsindu-se asupra lui un pistol si 2 grenade de mnă franceze.

    Petchescu Ion (n.5 ianuarie 1906 n com. Globul Rău, domiciliat n Iablanita nr.150, a fost căutat de siguranţă pe . 21-22 Aug.1948 reuşind să scape după ce a tras asupra celor de la siguranţă. A colindat pe la sălaşele din regiune pna pe 20 Noiembrie 1949 cnd a fost arestat.

    Cristescu Gheorghe zis Gogu, tmplar din com. Plugova a fost arestat pe 30 noiembrie 1948 de către miliţie ntr-o colibă de pe valea Cernei, mpreună cu Petre Artimescu (n.ll Iunie 1923 n com.Mehadia) A fost dus n anchetă la Lugoj unde a fost omort n timpul cercetărilor de Kling Zoltan.

    După evadarea de la Timişoara, filon Verca ajuns n pădurile din jurul Teregovei a trimis pe MOATER Martin, cojocar din com. Slatina de Timiş, jud.Severin, la Spiru Blănaru căruia i-a spus să formeze echipe de 3 legionari, să aibă cte un şef si să fie narmate, pnă la 15-20 Sept.1948 pentru că se va declanşa un război. Verca după această data a plecat prin Iugoslavia n apus. Astfel s'au pus bazele grupului Spiru Blănar a cărui activitate va urma mai jos.

    GRUPUL Zaharia MARINEASA

    Printre ţăranii ce au fost arestaţi si au trecut prin chinurile lui Kling Zoltan la securitatea din Lugoj s*au numărat, n afară de cei enumeraţi mai sus, următorii: Artimescu Petre zis Tica, n.11-06-1923 la Mehadia arestat pe 30-11-1948 Bulbucan N. Iosefina, n.24-12-1914 n com.Tufări Boană Dumitru din com.Tufări, Ciucurel Ilie din com .Cerna Chilom Dumitru din com.Tufări Chera Aurel, lăcătuş mecanic din Orşova Ciucur Pavel, preot din com. Plugova

    Domăsneanu Alexandru-Ică, elev de liceu, născut 3 Mai 1928 din com.Iablanita Domăsneanu Eugenia, născută 24 Decembrie 1907 n com.Clanov, jud.Mehedinţi, domiciliată n com.Băile Herculane nr.717, soţia comandorului Petre Domăsneanu Costescu Ion din Orşova Drăghicescu Nistor Drpes Ioan din com.Toplet Dorobanţu Alexandru din com. Topleţ

    Dumitrescu Ştefan zis Fănică, năs. 2 Aug.1907 din com Cumpăna- Constanţa, domiciliat n oraşul Orşova. Ismană Constantin din satul Eselnita Ghilezan Ion, Mătăsaru Ion din com.Topleţ, Lăcătuşu Cornel, doctor, n.3-11-1899 n com. Uzdin-Torontal, domiciliat n Orşova, a urmat medicina la Graz(Austria) . Maritescu Toma , n.2O Nov.1903 n com. Eselnita-Severin, ţăran MIUTESCU Lazăr din com. Jupalnic, ţăran. Prvu Cornel, Popovici Gheorghe din com. Eselnita-Severin. Popescu Moise din com.Topleţ. Simian Mugurel, Spătar Gheorghe zis Gogu lui Băcilă din com. Jupalnic Stoicovici Gheorghe din Jupalnic. STOLOJESCU Păun din com.Crusovăţ Tomescu Ion din com. Eselniţa Vulpeş Ilie din com. Jupalnic, Talpes Milan, n.l6-09-1908, născut n Iugoslavia, domiciliat n Orşova str. Avram Iancu nr.2.

    Toată această organizaţie a fost depistată de deţinutul Costescu Mihai născut n 1922, domiciliat n Orşova str.Republicii nr 3- care făcea pe informatorul comisarului Anghel Stefa din siguranţa Orşova, căruia i-a relatat că a aflat de la deţinutul Artimescu Petre că are legături cu unii care sunt fugiţi n păduri narmaţi, dnd si unele amănunte despre cei fugiţi. De aici s'a pornit firul urmăririi si n 6 luni toată organizaţia a căzut. A scăpat pentru un moment comandorul Domăsneanu care a trecut n luna Noiembrie 1948 n grupul partizanilor , cu col. Uţa Ion si Spiru Blănaru fiind prins prin trădare pe 8-02-1949) după cum vom vedea la capitolul respectiv.

  2. #2

    Arrow Re : Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)

    COSTITUIREA GRUPULUI DE PARTIZANI TEREGOVA

    Pe 1 Ianuarie 1949, IONESCU Gheorghe, notar din Teregova, membru PNL a hotărt să constituie o organizaţie de partizani narmaţi si din 2 Ian. a trecut la recrutare, luarea de jurămnt, organizarea pe grupe, lundu-şi ajutor pe av. COSTESCU Cornel avocat din Teregova , fost şef de plasă si candidat pe listele de deputaţi din 19 Nov.1946. Pe data de 2 Ianuarie, n jurul orei 12 a avut loc o consfătuire la domiciliul lui COLTAN Petru din com. Teregova unde notarul Gheorghe Ionescu a spus celor adunaţi că este vorba de formarea unei organizaţii secrete de luptă mpotriva comunismului . In fata preotului Nicolici Alexandru au depus următorul jurămnt:

    "Jur pe Atotputernicul Dumnezeu si pe fericirea familiei mele că nu voi trăda secretele organizaţiei si ori si ce misiune sau ordin primit din partea comandanţilor. Aşa să-mi ajute Dumnezeu." Au luat parte la această şedinţă de constituire următorii:

    IONESCU Gheorghe COSTESCU Cornel
    NICOLICI Alexandru, preot LAZARESCU Ion, senior
    GROZAVESCU Petre SMULTEA Teodor
    GROZAVESCU Roman STOICHESCU Pavel
    GROZAVESCU Toma VELA Ion

    Tot pe 2 Ianuarie, seara a avut loc o şedinţă de constituire a organizaţiei la notarul Gheorghe IONESCU acasă si au participat următorii:

    NICOLICI Alexandru, preot
    COSTESCU Cornel, avocat
    ANCULIA Petru
    ANCULIA Moise
    GHIMBOASE Nicolae
    GROZAVESCU Petre
    STOICHESCU Pavel, zis Stirban

    In ziua de 5 Ianuarie la CIMPOCA Iacob a avut loc o nouă şedinţă la care au participat printre alţii :

    NICOLICI Alexandru, preot
    IONESCU Gheorghe
    ANCULIA Moise
    ROSET Tudor zis Ciorei
    STOICHESCU Ion
    STOICHESCU Pavel

    Pe 7 Ianuarie la şedinţa de la Ghimboase Ilie au participat:
    NICOLICI Alexandru, preot
    IONESCU Gheorghe , notar
    BERZESCU Ion zis Berda
    ANCULIA Romulus COLTAN Ion
    LAZARESCU Ion zis But, tnărul
    POPESCU Dumitru
    VĂLUŞESCU VASILE

    La şedinţa de la sălaşul lui POPA Ştefan au participat pe 6 Ian (?):

    BONA Pavel zis Ilovanu, BUMBACILA Petre GROZAVESCU Ilie GROZAVESCU Gheorghe GROZAVESCU Petre STEPANESCU Petre

    S'au format două secţiuni avnd ca şefi pe GROZAVESCU Petru cu 15 oameni si cea de a doua sub conducerea lui STOICHESCU Pavel cu 10 oameni. Aceste 2 secţii aveau n subordine 5 grupe conduse de: ANCULIA Petru, ANCULIA Moise, CIMPOCA Iacob, GHiMbOASE Nicolae si STOICHESCU Ion. Pentru a se observa mişcările autorităţilor imediat s-au constituit două grupe de pndă pe timpul nopţii

    1.In._locuinţa lui STOICHESCU Ion , vis-a-vis de pretură unde mai erau prezenţi si STOICHESCU Pavel cu ANCULIA Petru.

    2. In casa lui CIMPOCA Iacob de unde se ţinea sub observaţie strada principală şi din care făceau parte ANCULIA Moise, BERZESCU Petru, CIMPOCA Iacob, Ghimboase Nicolae si Roset Tudor.

    Comandantul grupei, IONESCU Gheorghe a hotărt să se treacă imediat la depozitare de alimente la sălaşul lui GHIMBOASE Iancu de la punctul -Poieni-, VASILESCU Vasile a fost nsărcinat ca prin ANCULIA Petru să ia legătura cu gruparea lui Spiru BLANARU, ceea ce s-a realizat n zilele de 10 si 11 Ianuarie.

    Pe 12 Ianuarie 1949 pe cnd se găseau adunaţi la un sălaş din apropiere de com. TEREGOVA, şi intenţionau să treacă la recrutarea de noi membrii n organizaţie , au fost nştiinţaţi de NOVAC Gheorghe, din Rusca, despre arestarea lui ANCULIA Moise si IENASIGA Grigore, deoarece la primul se găsise un pistol si 2 grenade de către şeful postului de jandarmi un anume plutonier Prjan care teroriza satul si mprejurimile.

    Tot n seara de 12 Ianuarie, pe la orele 22 ANCULIA Petru s-a dus la STOICHESCU Pavel anuntndu-l de arestarea lui ANCULIA Moise. mpreună au plecat la STOICHESCU Ion, si cu toţii s-au dus la comandantul lor IONESCU Gheorghe, care a hotărt adunarea tuturor narmaţi n grădina lui COSTESCU Cornel.

    După ce au anunţat pe cei din apropiere s'au dus si la sălaşul lui LAZARESCU Ion unde se mai găseau cţiva si l-au anunţat si pe Spiru Blănaru , care a fost de acord cu planul de a se ataca postul de jandarmi si cu toţii au mers n grădina lui COSTESCU Cornel, unde s-a pus la punct planul de atac.

    ANCULIA Petru şi STOICHESCU Ion au intrat n curtea postului de jandarmi, iar ceilalţi s-au răspndit n curtea percepţiei si pe la ora 2 noaptea de 12/ 13 Ian. 1949, la semnalul lui IONESCU Gheorghe s-a declanşat atacul. Spiru BLANARU a tras cu mitraliera , iar ceilalţi fiecare cu ce arme avea, chiar şi cu pistol folosindu-se şi o grenadă cu trotil.

    La un semnal s-a oprit atacul si au intrat n post COPACEANU Martin si CIMPOCA Iacob care i-au scos pe ANCULIA . Moise si IENASIGA Grigore, lund cu ei si 2 arme Z.B. din post. La acest atac au participat: IONESCU Gheorghe BLANARU Spiru ANCULIA Petru CIMPOCA Iacob GHIMBOASE Nicolae COPACEANU Martin GROZAVESCU Ianaşi ROSET Tudor SMULTEA Gheorghe STOICHESCU Pavel UNGUREANU Ghiţă VALUSESCU Vasile

    După săvrşirea atacului de la postul de jandarmi, grupul condus de Ionescu Gheorghe si Blănaru Spiru s-au retras, circa 30 de persoane, n pădure la diferite sălaşe , principal fiind cel al lui Traian SMULTEA. In retragere, IENASIGA Grigore a fost dus n spate de GROZAVESCU Ianaşi si ajutat si de alţii si a fost lăsat la Petre GROZAVESCU zis Prvu, acasă. In cursul aceleiaşi zile de 13 Ianuarie, pe la orele 14 au schimbat locul plecnd Im sălaşul lui PAVELESCU Sabin, din regiunea Tomnatic.

    Pe data de 14 Ianuarie 1949, n gara Teregova au fost dezarmaţi doi miliţieni care arestaseră pe avocatul COSTESCU Cornel, care eliberat a stat ascuns pnă pe 5 Martie cnd rearestat a ajuns la securitatea Timişoara. Jandarmii din Teregova avnd unele indicii asupra lui BERZESCU Ion zis Berda s-au dus la domiciliul lui ca sa-l caute. Atunci soţia lui si Berzescu Horia le-a spus celor 3 jandarmi ca nu este acasă, n timp ce acesta a reuşit să se strecoare si să ia calea codrului alăturndu-se grupului fată de care de*pusese jurămnt, reuşind să dea de urma lor pe 17 Ianuarie, n regiunea Tomnatic.

    Fată de acţiunile ncepute de grupul partizanilor de sub conducerea notarului , Gheorghe Ionescu si Spiru BLANARU, se hotărăşte de către Direcţia Generală a Securităţii Poporului, respectiv de generalul Gheorghe Pintilie (fost Pantiusa Bodnarenco) nfiinţarea unui comandament Unic cu sediul la Caransebeş, cu ncepere din 22 Ianuarie 1949, sub comanda generalului Băjenaru Ion. Acestuia i s-au dat ca ajutoare pe maiorul politic Teodorescu Marcel, Mois Aurel, kling Zoltan si Ambrus Koloman. Aceştia vor fi conducătorii acţiunii ce va teroriza regiunea din munţii Sertienic n care se ascundeau partizanii si satele ce erau socotite ca baze de aprovizionare. Tot ei vor schingiui pe cei arestaţi folosind metode barbare ce vor merge pnă la uciderea n timpul anchetelor.

    Acest comandament unic va avea misiunea lichidării grupurilor de partizani si la evacuarea din zonă prin deportare a chiaburilor, a deblocaţilor, a elementelor suspecte lăsnd la discreţia organelor numite de regim cu conducerea satelor . Delaţiunea prin şantaj va fi la ordinea zilei. In ziua de 23 Ianuarie au plecat spre Banat 2 Batalioane de la Regimentul de securitate Braşov care urmau să fie fixate la Caransebeş(Batalionul 5) şi la Orşova (Batalionul 9), la cele două extremităţi ale zonei partizanilor (nord-sud) .

    Generalul Băjenaru Ion cu maiorul Mois Aurel au hotărt să treacă imediat la acţiune si au oprit n noaptea de 24 Ianuarie compania 1 a Batalionului 9, condusă de cap. Rizescu la Petrosnita (circa 11 km.sud de Caransebeş , iar Compania 2- a si a 3-a le-au oprit n gara Domasna dirijndu-le spre obiectivul propus de la VERENDIN, LUNCAVITA SI MEHADICA, blocnd aceste 3 sate.

    După informaţiile ce le deţinea securitatea partizanii se găseau la punctul Cracul Fetelor situat la 3 km. vest de Verendin si la punctul Răchite situat la 1,5 km nord-vest de corn. Verendin. Cu toate precauţiile luate operaţiunea nu a dat nici un rezultat, partizanii reuşind cu puţin timp nainte să părăsească sălaşele unde lăsaseră ceva alimente si mncare călduţă.

    S-a trecut după aceasta la ocuparea permanentă a satelor, n afară de cele menţionate, s-a mai trimis un pluton din compania 3-a la Crusovăt si Cuptoare, s'a ocupat si satul Domasnea, Teregova si Poiana, de pe prul Valea Mare. Binenţeles nu au fost neglijate nici celelalte comune ca Iablanita , Cornea, Armenis sau Slatina-Timis. Regiunea dintre Caransebeş si Orşova era sub stare de asediu, zi si noapte ţăranii erau supuşi perchizitiilor si arestărilor la cel mai mic denunţ. Şi se găseau destui care se ocupau cu acest sistem murdar de denunţare, de multe ori spre a se răzbuna.

    Partizanii plecaţi după atacul de la postul de jandarmi din Teregova au poposit n sălaşele lui PAVELESCU Sabin si Traian SMULTEA din regiunea Tomnatic iar pe 16 Ianuarie s-au ndreptat spre regiunea Dorani la sălaşul lui GROZAVESCU ROMULUS , unde printre alţii se aflau: Gheorghe IONESCU, Spiru BLANARU, Romulus ANCULIA, Ion si Pavel STOICHESCU, Ion si Petru BERZESCU si unde au fost vizitaţi de Horia STOICHESCU si părintele Alexandru NICOLICI care i-au informat despre situaţia din comună si intenţiile autorităţilor. Aici au mai venit: Ana si Nicolae HORESCU, Gheorghe CRISTESCU zis Galia, Vichente si Petru PUSCHITA zis Liber, Gheorghe IVANICI, Ilie si Iancu GHIMBOASE, Horia SMULTEA, Gheorghe GROZAVESCU.

    Pe 24 Ianuarie au plecat la punctul Poeni unde era sălaşul lui IENASIGA Grigore si după oarecare timp au nceput să schimbe des locurile din cauza hărţuirii de către securitate care se infiltra n munţi după informaţiile ce le luau prin schingiuirea celor din sate. După arestarea lui Ienăsiga Grigore s'au mutat n regiunea Porcariu. IENASIGA Grigore, care fusese dus n spate după atacul de la postul de jandarmi si lăsat la Petre GROZAVESCU zis Prvu, a fost arestat pe 28 Ianuarie si dus la Caransebeş unde a fost torturat s spună cine a mai acţionat n noaptea de 12/13 Ianuarie la Postul de jandarmi.

    Cele două Batalioane de securitate venite de la Braşov n urma percheziţiilor domiciliare au arestat 4 persoane din com. Bolvasnita la care s-a găsit armament , printre care si pe Liuba Filimon. Mergnd aproape din casă-n casă pentru control desigur au mai aflat si numele a 9 gazde a celor din munte si pe care de asemenea le-au arestat. Pe data de 2 Feb.1949 a fost arestat MUNTEANU Constantin, chinuit la Caransebes, descoperindu-se după indicaţii materiale ascunse n com. Glimboca, documente n alb urmnd a fi completate si un pistol automat.

    După arestarea lui ROMAN Teodor zis Bubi conducător legionar de la Timişoara si chinuirea lui ngrozitoare de către Mois Aurel la securitatea din Timişoara s'au depistat numele unor foşti legionari pe care securitatea i-a mpărţit n două: -unii care sunt la domiciliu si lucrează să-si cştige existenta, si -alţii pe care nu-i avea sub obiectiv de cteva luni fiind plecaţi sau dispăruţi de la domiciliu.

    Si cum după 15 Mai 1948 se ncepuse "vnătoarea" legionarilor, s-a trecut si la arestarea celor din Banat, din zona operativa a partizanilor. Astfel pe 1 Feb. 1949 a fost arestat BERZESCU Atanasie (nvăţător din com. Slatina-Timis) si MILOS Gavrilă (agent sanitar).

    In urma unui denunţ pe 3 Feb. s-a găsit ntr-un sălaş din jurul comunei Plugova nişte armament si muniţie bănuindu-se a fi ale grupului comandorului Petre DOMASNEANU. S-au mai făcut n aceiaşi zi opt arestări printre care:

    TRZIU Nicolae, nvăţător din Iablanita bănuit de legături cu partizanii.
    TRZIU Ioan, ţăran din Crusovţ,
    MUNTEANU Gheorghe, ţăran din DOMASNEA,
    CRISTESCU Dumitru, cojocar din Domasnea,
    ROMANU Nicolae, ţăran din Domasnea,
    LAITIN Dumitru, ţăran din Plugova,
    LAITIN Ioana, casnică din Plugova, si
    URECHIATU Ioan, lăcătuş din Crusovăt , toti bnuiti de legături cu partizanii.

    Pe 4 Februarie a fost arestat COLTAN Ion, ţăran din Teregova care făcea parte din grupul partizanilor lui Gheorghe IONESCU, a fost arestat. Arestările continuau zi si noapte ajungndu-se n ziua de 7 Februarie la ridicarea a 51 de ţărani din regiune pentru a nspăimnta populaţia si a se uşura asaltul ce se pregătea mpotriva partizanilor, n noaptea de 7/8 Februarie.

    Din grupul arestat pe 3 Februarie si anchetat la Caransebeş au mai reieşit numele a ncă 9 persoane, foste legionare ce au fost puse sub urmărire ncepndu-se arestare lor. Printre numele reieşite din declaraţii figurau:

    CRISTESCU Gheorghe, zis Ghită Galea ţăran din Domasnea care avea si sălaş, CRISTESCU şef de tren, originar din Plugova,
    GURAN Petru, ţăran din Mehadica, fost primar sub guvernarea legionară,
    ILIESCU Ion, profesor originar din Cuptoare, cu serviciu la Mehadica, LAITIN Jeni , din comuna Plugova, LALESCU, potcovar din Mehadica,
    RADOSLAV Ilie, comerciant de opinci din Valea-Bolvasnita VADRARIU Tudor, pădurar din Mehadica, si
    VELTANESCU Grigore, ţăran din Globul Craiovei , fost primar sub legionari.
    Tot cu aceea ocazie s'a mai ntocmit o listă de arestări cu alţii ieşiţi din ancheta grupului de 8 arestaţi pe 3 februarie, printre ei figurnd:
    CRISTESCU Ianos, ţăran din Domasnea, frate cu CRISTESCU Gheorghe-Galea,
    IUGA Ion, zis Boba, fierar din Domasnea,
    PEPA Ion, ţăran din Domasnea,
    PUSCHITA Petru zis Liber din Domasnea,
    ROMANU Constantin, cismar din Domasnea,
    COJOCARU Ilie, ţăran din Teregova,
    ANCULIA Moise, din Teregova,
    ANCULIA Romulus, din Teregova
    GROZAVESCU Petru zis Prvu din Teregova
    NICOLICI Pavel, din Teregova,
    IRIMESCU Pantelimon din Luncavita,
    DRAGANESCU Ion, cu maşină de treierat din Cornea,
    CARAIMAN Ioan, cojocar din Fenes.

    Dintre primii arestaţi a fost si VELTANESCU Grigore, fost primar n com. Globul Craiovei care s'a arătat cooperant fiind gata să sprijine arestarea celor pe care-i ştia că sunt ascunşi la sălaşul lui ANDREI Paraschiv din jurul comunei .

  3. #3

    Default Re : Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)

    ASALTUL MPOTRIVA PARTIZANILOR

    Pe baza informaţiilor culese si cu ajutorul trădătorilor s'a trecut n noaptea de 7/8 Februarie la 3 acţiuni.

    1. ACŢIUNEA DE LA SĂLAŞUL LUI ANDREI PARASCHIV

    In jurul orei 2 din noapte, zece jandarmi nsoţiţi de trădător au nconjurat sălaşul lui Andrei Paraschiv si Veltănescu Grigore a fost pus de jandarmi să bată n geam si să scoată pe proprietar afara fiindcă i cunoştea vocea şi să fie primul expus n caz de ripostă a celor ce se aflau năuntru. Scos afară Paraschiv şi luat de sublocotentul Giughici şi şeful de post din Iablanita -Nicolae Ion , a recunoscut prezenţa n sălaş a doi străini, a soţiei si fetitei lui.

    Cei dinăuntru au fost somaţi să se predea. Ei au ncercat să pună paravan cele două femei si să fugă, dar deschizndu-se foc asupra lor, s-au retras n casă. GROZAVESCU Petre zis Dragu s-a predat, iar cel de al doilea a tras cteva focuri de armă din podul sălaşului după care s-a ascuns ntr-o groapă, făcută sub pat. După noi rafale ale securităţii si somaţii, a ieşit si s-a predat si POPET Ion, ţăran din Găvojdia.

    In timp ce era escortat, POPET Ion a ncercat să fugă si sergentul Cojocaru Gheorghe luind poziţie de tragere, a alunecat şi n acelaşi timp caporalul Lăcătuş Ion, care a deschis focul, si-a mpuşcat mortal colegul şi a fost rănită soţia lui Paraschiv Andrei. La coborre a mai fost arestat din sat si ţăranul ORZA Ilie care fusese gazda si curierul acestor partizani.

    2. ACŢIUNEA DIN JURUL COMUNEI VALEA BOLVASNIŢA

    La unul din sălaşele acestei comune ce se găsea situată ntre Iablanita si Mehadia, anume la slasul lui BASULESCU Dumitru zis Radoslav se bănuia prezenta comandorului DOMASNEANU Petre.

    Securitatea care infiltrase grupurile de partizani a reuşit prin informatorul ei din com. Valea Bolvasnita să convingă pe partizanul BACILA Ioan care se găsea n grupul comandorului Petre Domăsneanu, să se predea că nu va avea de suferit. Acesta, mpreună cu arma sa s-a predat si a fost dus la securitatea din Caransebeş unde a dat amănunte despre componenta grupului si sălaşul unde se află ascuns Domăsneanu Petre si o parte din oamenii lui.

    In aceiaşi noapte de 7/8 Februarie si la aceiaşi oră 2 din noapte a fost dat asaltul asupra sălaşului lui BASULESCU Dumitru cu un pluton condus de slt.de securitate Sărăteanu Vasile ajutat de plut.maj. Dobre Dumitru şeful postului Mehadica. Luaţi prin surprindere si tinuti sub focul armelor au fost arestaţi: Comandorul de aviaţie DOMASNEANU Petre din Băile Herculane , DANIELESCU Gheorghe, ţăran din corn Valea Bolvasnitei, şi BASULESCU Dumitru zis Radoslav, ţăran din Valea Bolvasnitei. Au scăpat de la arestare, CRISTESCU Gheorghe şi Artinescu din Mehadia care erau plecaţi după alimente.

    3. INCA 0 TRĂDARE SI SI ULTIMA ACŢIUNE DIN NOAPTEA 7/8 Februarie. Lichidarea grupului It.col. Ion UTA

    Lt.colonel Ion UTA, fost prefect al judeţului Severin n 1938 , conducătorul campaniei electorale a PNT-ului n alegerile pe care comuniştii le-au furat pe 19 Nov.1946, dus sub urmărire nainte de arestările de la Tămădău, s-a retras n zona dintre munţii Ţarcului si ai Cernei . ncercnd să organizeze o rezistentă armată, avnd ca bază de sprijin com.Cornereva. Adunase n jurul lui peste 30 persoane ce se adăposteau prin sălaşe.

    Securitatea ncercase să infiltreze si acest grup. Pe 3 Feb. 1949, doi pretins studenţi de la Timişoara, anume Gladin Modest si Bocletaru Petre, veniţi n grupul lui, au fost depistaţi ca agenţi si executaţi imediat de Petre Puschită-Mutascu la Valea Cătelii , un loc situat la 12 km.de Mehadia. Imediat si-au schimbat locul mutndu-se pe teritoriul jud.Caras, n regiunea BOZOVICI, găzduit fiind la sălaşul lui CAREBA Meilă din Borlovanii Noi , situat la circa 20 km.vest de Mehadica, si la nord de com. Bozovici.

    In seara de 7 Feb, după nserare, unul din grup, anume VADRARIU Andrei s-a sus n Mehadica la plutonierul de miliţie Urechiatu Nicolae. Negăsindu-l si spunnd soţiei acestuia că are nevoie urgentă să dea informaţii despre col. UTA, a fost ndreptat către prima patrulă pe care o va ntlni n sat. Aşa a făcut si dus la primărie le-a trădat ascunzătoarea colonelului. S-a alertat comandamentul si a venit la Mehadica maiorul Corapciu comandantul Batalionului 9 de securitate si cu peste 45 de oameni, n 4 maşini au plecat conduşi de trădătorul Vădrariu Andrei. Pe drum au mai ntlnit pe CAREBA Dionisie pe care l-a arătat iuda ca făcnd parte din grupul partizanilor, si l-au luat si pe acesta. Spre ora 6,45 au ajuns aproape de destinaţie.

    După ce s-a aranjat dispozitivul si a nceput ncercuirea, a ieşit din sălaş PUSCHITA Petre zis Mutascu care i-a alertat si el a reuşit să fuga prin pădure si să scape din ncercuire. A mai scăpat si BADERCA Iancu. Din sălaş au ieşit IRIMESCU Pantelimon si CAREBA Meilă proprietarul sălaşului si amndoi au fost mpuşcaţi de serg. major Brsan Timotei si caporal Coman Spiridon.

    Cei din sălaş au deschis foc puternic si li s-a răspuns la fel si de către securitate. După un duel care a durat vreo jumătate de oră si după ce s-au aruncat cteva grenade n sălaş, patru persoane au ieşit ncercnd să fugă spre pădure. S-a deschis foc cu arme automate de echipa condusă de slt.Boscu Iacob. Trei dintre ei au căzut la pămnt iar cel de al patrulea, Dumitru MUTASCU zis Fus a reuşit să scape fugind prin pădure.

    Dintre cei trei căzuţi, erau mpuşcaţi mortal colonelul Ion UTA si CRISTESCU Ilie zis Voica, iar VLADESCU Mircea zis Cocora, ţăran din Luncaviţa a fost rănit si dus la spitalul din Caransebeş , sub pază, pentru a fi anchetat. In afara de trei partizani care au reuşit să scape prin pădure, au mai rămas n viată trădătorul Vădrariu Andrei si CAREBA Dionisie, tăran din Borlovenii Noi care fusese prins pe drum si era gazdă si curier al grupului de partizani.

    Pnă la data mpuşcării colonelului Ion UTA mai fuseseră arestate 15 persoane, iar pe 8 Februarie s-a trecut la arestarea următorilor:

    Lt.col. ADAM Sever căruia Ion UTA i ceruse armament, din Caransebeş.
    CERNESCU Nicolae, sublocotenent deblocat din Cornereva si care lucrnd la Văliug urma prin el să extindă organizaţia si n jud.Caras.
    DAVIDESCU Grigore, absolvent de liceu folosit de col. UTA pentru legături cu colonelul ADAM Sever din Caransebeş.
    LUMINOSU Gheorghe, crciumar din Lugoj , fost gardian public.
    TOTIR Constantin, nvăţător din Lugoj, fost secretar general al organizaţiei Partidului National Ţărănesc din oraşul Lugoj.
    JUCU Constantin, cărăuş care avea să trimită 2 puşti mitralieră colonelului Ion UTA prin TOTIR si LUMINOSU.
    Au fost arestate foarte multe gazde si curieri reali, dar cei mai mulţi denunţaţi de informatorii din sate. Deci trei acţiuni au avut loc n aceiaşi noapte, n locuri diferite si toate au fost ca urmare a trădărilor.

    După mpuşcarea colonelului Ion UTA si a lui Ilie CRISTESCU zis Voica, trupurile lor au fost aduse n comuna Teregova pentru ca oamenii să-i recunoască si să intre frica n ei. Erau trţi pe zăpadă ca butucii de lemn, fiind ngheţaţi. Unul avea mna tăiată, sau poate ruptă din cauza trtului.

    S-a auzit vocea unei fete: Uite pe tata, l cunosc după ciorapii pe care i-am mpletit. Un securist a njurat-o si-a făcut-o fiica de bandit, gonind-o.
    Avea mna ruptă tatăl fetei. Călina Cristescu mama ei a fost si ea arestată, dusă la Timişoara, chinuită si condamnată 4 ani. Din familie au mai fost arestate două persoane printre care si socru lui Cristescu zis Voica. Si averea le-a fost confiscată.

    O NOUĂ TRĂDARE ŞI NCĂ 3 PARTIZANI ŞI O GAZDĂ OMORŢI

    Cum ochii si urechile securităţii erau prezente peste tot, n ziua de 15 Feb. plut.major Onescu Gheorghe comandantul Miliţiei Herendesti-Lugoj, n timp ce era n patrulare n com.Valea Mare, i s-a dat o informaţie despre prezenta n casa ţăranului DAMIAN Ion a trei militari suspecţi. După ce a nconjurat cu grijă casa, cu oamenii ce-i avea, a trimis un călăreţ la primăria din Frliug pentru a cere ajutoare de la posturile din Visag, Dulău, bocşa si Lugoj. După lăsarea ntunericului, pe la orele 19 , cei din casă simţind prezenta jandarmilor ncearcă printr-un foc violent de arme si grenade ca să iasă din casă, dar nu reuşesc.

    După orele 21 cu ajutorul ntăriturilor sosite desăvrşesc ncercuirea si dau foc la căpiţe n jurul casei pentru a putea supraveghea locuinţa. Alertat Comandamentul unic, a trimis pe la orele 1 noaptea pe cei 15 subofiţeri de securitate sub comanda căp. Ioan Corciova n două Dodge-uri pentru că "obiectivul" se găsea la vreo 70 km. vest de Lugoj.

    Deoarece n cursul zile de 15 Feb. primarul băuse cu cei din casă, a fost trimis n dimineaţa de 16 Feb.ca să le spună că viata le este asigurată daca se predau. Refuznd oferta, s-a dat dispoziţie de atac aruncndu-se mai nti cteva grenade sub un foc susţinut de automate. Sergentul major Popa Gheorghe a reuşit să arunce 2 grenade chiar n mijlocul casei omornd pe toţi cei patru: LASCU Ion zis Chera urmărit pentru mai multe atacuri asupra posturilor de jandarmi si condamnat n lipsă. DURCA Mihai, fierar din Dolhesti-Baia, evadat din Caransebeş pe 15/16 Dec.1948. BELA Iosif, născut n 1925, din Moreni-Prahova, eliberat din Caransebeş n 1948 DAMIAN Ion, cel care i găzduise

    ARESTĂRILE CONTINUA

    Urmărit din Decembrie 1948, mecanicul de la I.P.E.I.L. din Cuptoare-Crusovţ, a fost arestat n 19 Feb.1949 n legătură cu grupul legionarilor deja arestaţi, reuţindu-se să se decopere 5 pistoale automate si 5 arme. După arestarea lui COLTAN Ion pe 4 Feb. membru n grupul partizanilor notarului Gheorghe Ionescu căruia i depusese jurămnt pe 7 Ianuarie, ochii securităţii s-au ndreptat si asupra lui SMULTEA Traian zis Crisu.de 49 de ani, la al cărui sălaş se retrăseseră partizanii după atacul mpotriva postului de jandarmi mai ales că avea un fiu, pe Gheorghe SMULTEA Gheorghe fost elev la Scoală comercială.

    Arestat n mod "discret" a fost anchetat cu severitate confirmndu-se prezenta partizanilor ntr-un sălaş din apropierea celui al lui Traian SMULTEA de la punctul Fata Tomnaticii. S-a hotărt acţiunea n seara de 20 Feb. pentru a se ajunge sub protecţia nopţii la sălaşul respectiv. Drept călăuză, si pavăză la acţiunea de la sălaş, a fost luat Traian SMULTEA după obiceiul folosit de securitate de a nu-si expune oamenii. Dar acţiunea a pornit n dimineaţa de 21 Feb. pe la orele 4,30 si au ajuns la obiectiv pe lumină fiind observaţi de partizani de la circa 3 km. Aceştia au părăsit locul plutonul securităţii a găsit mămăliga caldă si urmele paşilor indicnd direcţia de retragere. Securitatea s-a ntors cu minile goale.

  4. #4

    Default Re : Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)

    LUPTA DE LA PIETRELE ALBE

    Pe 22 Feb.1949 grupul partizanilor conduşi de Gheorghe IONESCU şi Spiru BLANARU se găsea la punctul "Corcanul" retrăgndu-se pe valea prului Teregova spre comuna Brebul Nou ocolind masivul Tlva din muntele Semenic. In acest timp Petre ANCULIA scrutnd cu binoclul mprejurimile a observat un car cu fn ce venea de la vreun sălaş, condus de doi ţărani nsoţiţi de un copil. In persoana celor doi ţărani a recunoscut pe comuniştii Munteanu Gheorghe si Cherciu Mihai, din comuna Teregova.

    IONESCU Gheorghe a trimis pe MOATER Martin, MARITESCU Romulus si URDAREANU Gheorghe ca să-i aducă la el. Cei doi comunişti au fost judecaţi de partizani si condamnaţi la moarte pentru colaborare cu duşmanul neamului si răul făcut comunei, au fost duşi ntr-o peşteră si executaţi de MARITESCU Romulus. Copilul lui Munteanu Gheorghe reuşind să scape a fugit n Teregova , a anunţat jandarmii n jurul orei 14.

    Plutonul care-i urmărise pe partizani n dimineaţa de 21 Feb. se napoiase. Imediat a fost ntors si s-au mai a adăugat 3 plutoane din Batalionul 5 Securitate care au plecat n urmărirea grupului de partizani, forţele de securitate erau conduse de sublocotenentul Ailoaiei Gh.Vasile si mergnd de pe urmele lăsate pe zăpadă si de cei 2 cai pe care-i luaseră de la carul cu fn, grupul partizanilor au fost ajuns n jurul orei 16 n regiunea Pietrele Albe la cota 1099- Partizanii s'au aşezat n dispozitiv de luptă, după cum urmează:

    Mitraliera sub conducerea lui Spiru Blănaru deservită de fraţii ION si PETRE BERZESCU IONESCU Gheorghe comandant cu VALUSESCU Vasile Curier era ROSET Tudor

    Cele 5 echipe erau formate astfel:

    Echipa I :ANCULIA Petre , URDAREANU Gheorghe, SMULTEA Gheorghe, GHIMBOASE Nicolae, Echipa II :CARAIMAN Ion, GROZAVESCU Ianos, COPACEANU Martin, SMULTEA Horia, Echipa III:STOICESCU Pavel, ANCULIA Moise, ANCULIA Romulus, CRISTESCU Gheorghe, Echipa IV: CIMPOCA Iacob, PUSCHITA Petru, PUSCHITA Iovan, BERZESCU Iovan, Echipa V: STOICHESCU Ioan , Maritescu Romulus , MOATER Marin, IVANICI Gheorghe

    Numărul armatei era foarte mare. După aprecierea celor ce au participat se cifra la circa 1000 de ostaşi. Partizanii au rănit 3 securişti: slt.Ailoaiei Gh.Vasile, caporal Nedelcu I.Ioan şi fruntaş Tonta Gheorghe. La lupta au mai participat studenta Ana Horescu si tatăl ei Nicolae Horescu.

    Lăsndu-se seara si fiind depăşiţi cu mult numericeste, partizanii au hotărt să se retragă lăsnd echipa lui Anculia Petre ca ariergardă, sau mai bine zis ca echipă de sacrificiu, fiindcă n lupta ce a continuat pentru salvarea celorlalţi a fost mpuşcat ANCULIA Petre si UNGUREANU Ghită iar ceilalţi doi, GHIMBOASE Nicolae şi SMULTEA Gheorghe au căzut prinşi in mna călăilor securităţii. Cei mpuşcaţi si mutilaţi au fost trţi n comuna unde nevasta primarului Tigan Chisai juca pe burta lor.

    Luptătorii partizani s-au răspndit n pădure mprţindu-se n grupe mai mici : IONESCU Gheorghe , vALUSESCU Vasile si GHIMBOASE Iancu zis Nicut au plecat spre regiunea muntoasă a Almajului, la sud de Bozovici.

    BLANARU Spiru mpreună cu Ana Horescu, Nicolae HORESCU, Caraiman Ion, BERZESCU Ion, BERZESCU Petre, si Pavel CIMPOCA, PUSCHITA Vichente , PUSCHITA Petre , si MARITESCU Romulus.

    ROSET Tudor si STOICHESCU Pavel au plecat spre Teregova., unde au sărit gardul la SPATARESCU Ştefan. Cnd a sărit gardul Stoichescu Pavel si-a rupt piciorul si a rămas acolo pnă a doua zi cnd a venit soţia cu o căruţă si la dus acasă, de unde a fost arestat pe 5 Martie 1949.

    STOICHESCU Ion zis Cică, ţăran din Teregova, n vrsta de 35 ani, tată a trei copii s-a prezentat pe 3 Martie la postul de jandarmi. Participase la lupta de la Pietrele Albe. Era tată a trei copii( Petru, Calin si Ioana). Tot la această dată a mai fost arestat fost sublocot. Cernescu Nicolae din Cornereva, funcţionar la Văliug si colonel GURGU Mihai din Caransebeş.

    Securitatea dăduse dispoziţii ca să se zidească ferestrele la sălaşe si să se desfiinţeze sobele pentru a nu putea fi folosite de partizani ca adăposturi. Măsurile represive n comune s-au năsprit. Pe lngă faptul că nimeni nu mai avea voie să iasă din casă după nserare , constituindu-se patrule care circulau pe toate uliţele satelor, s-a creat si o reţea informativă căutndu-se depistarea tuturor care nu erau prezenţi acasă, precum si a celor ce ajutau cu alimente pe cei dispăruţi , introducndu-se informatori n snul familiilor acestora si căutndu-se captarea ca informatori chiar din snul familiei, părinţi, copii...

    In dimineaţa de 5 Martie s-a organizat n comuna Teregova o razie arestndu-se circa 40 de ţărani, membrii ai organizaţiei de partizani , sprijinitori cu alimente, gazde, nedenunţători. Printre aceştia se numărau:

    Preotul Alexandru NICOLICI, arestat de securitatea de la Caransebeş nsoţiţi de primarul(ţigan).A fost bătut chiar n primărie pnă la nesimţire si aruncat după aceia pe zăpadă n curtea primăriei. La amiaza ncărcat ntr-un camion.

    COSTESCU Corneliu, avocat din Teregova, fost şef de plasă la PNT, STOICHESCU Pavel zis Stirban, STOICHESCU Horia, GROZAVESCU Traian, LAZARESCU Ion, fiul, LAZARESCU I. Ion, tatăl, Prvulescu Ilie, VELA Ion, GROZAVESCU Toma zis Prvu

    Urmărindu-se datele culese s-a trecut la operaţiunea de prindere n munte a partizanilor din grupul UTA Ion si BLANARU Spiru. Astfel pe 7 Martie au fost cotrobăite sălaşele din Poiana Rosului si Dobane fără rezultate. Obţinndu-se informaţia că la sălaşul lui Pavel LAITIN din Cornereva au atacat acest obiectiv n dimineaţa de 7 Martie, cu 2 plutoane. Au fost primiţi cu foc de arme. In toiul luptei a fost mpuşcat partizanul IZBASA Horia zis Micsescu, ţăran din com Cănicea si a reuşit să scape rănit ARMAS Nistor-Nicolae zis Grbin, ţăran din Cornereva care a fost urmărit 5 km. pe urmele de snge fără a mai fi găsit din cauza viscolului si a zăpezii mari. După această acţiune de la Cracul Stanei, securitatea n'a mai putut urmări pe partizani fiind nevoită să se retragă din cauza condiţiilor atmosferice grele.

    URMĂRIREA GRUPULUI SPIRU BLANARU

    Pe 7 Martie grupul partizanilor se găsea la punctul denumit "Trsitura" si o ducea greu cu alimentaţia. In seara de 9 Martie Spiru BLANARU si cu Ion CARAIMAN au cobort n satul Fenes, deşi ştiau că există securitate n sat. Mergeau acasă la Ion CARAIMAN. Au reuşit să intre n casă si socrul lui Caraiman cnd i-a văzut a rămas surprins si a ieşit afară. Lui Spiru BLANARU i s-a părut ceva suspect si i-a spus lui Ion să iasă pe fereastra din spate si să fugă. Cnd au sărit gardul au nceput să tragă n ei.

    De la 200 de metri unde se găseau, veniţi n acoperire , Petre BERZESCU şi Iacob CIMPOCA au nceput să tragă şi aceştia ca să distragă atenţia securităţii. In luptă a fost mpuşcat Ion CARAIMAN, trădat fiind de socrul său. Spiru a continuat să tragă descărcnd ncărcătorul si a aruncat si o grenadă. A fost rănit si prins.

    Petre BERZESCU si Iacob CIMPOCA s-au retras spre Trşitura unde erau aşteptaţi de Ion BERZESCU cu Nicolae si Ana HERESCU si cu toţii au hotărt să plece nspre Cornereva. In noaptea de 9/10 Martie a fost arestat la Teregova arestarea lui Tudor ROSET urmată de o nouă razie care a reuşit să aresteze din comune circa 90 de persoane printre ele numărndu-se: BONA Pavel COLTAN Petru GROZAVESCU Gheorghe, GROZAVESCU Ilie zis Prvu? POPESCU Dumitru STOICHESCU Gavril zis Hugda STEPANESCU Petre STEPANESCU Traian şi alţii.

    Pe 11 Martie au fost arestaţi BERZESCU Petre si BUMBACILA Petre , iar pe data 13 Martie arestaţi BERZESCU Ion. PUSCHITA Vichente zis Liber si GROZAVESCU Ion zis Prvu. A urmat arestarea lui GROZAVESCU Romulus zis Roman şi a lui MARAN Petru pe 15 Martie, iar a doua zi a fost ridicat din sat ANCULIA Romulus. Pe 25 Martie a fost arestat Maritescu Romulus iar pe 1 Aprilie SPATARESCU Ştefan a fost ridicat pentru găzduire si dus la Caransebeş.

    Nenumărate femei, soţii, mame sau copile ale partizanilor sau sprijinitorilor au fost arestate si chinuite prin securitatea Caransebeş si Timişoara nainte de a fi condamnate. Printre aceste martire se numără; Ana ANCULIA, Ana COLTAN, Călina CRISTESCU, Ana GHIMBOASE, Florica GROZAVESCU, Maria JURCHESCU, Stana GROZAVESCU, Maria NICOLICI, Maria PUSCHITA, Ana STOICHESCU, Silvia VERNICHESCU si multe altele din satele bănăţene.

    CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
    Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm


    ================================
    Cicerone Ioniţoiu a protestat permanent mpotriva terorii comuniste, devenind un personaj indezirabil pentru autorităţi. n 1979, la intervenţia preşedintelui de atunci al Franţei, Valry Giscard dEstaing, a fost lăsat să plece din Romnia şi să se stabilească n Franţa. Bibliografie : AICI, album foto : AICI, indexul lucrărilor publicate : AICI, acces la mesageria electronică : AICI. Cont gestionat de membrii fondatori. Lucrări regrupate n biblioteca electronică: Procesul Comunismului

Similar Threads

  1. Rezistenţa anticomunistă n judeţul Arad (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-XV-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 02-01-11, 06:19 PM
  2. Rezistenţa din Munţii Făgăraşului -I-(1946 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-VIII-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:53 PM
  3. Rezistenţa n Munţii Banatului (1946 1958) - Urmările - Cicerone Ionitoiu (cap-VI-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 2
    Last Post: 02-01-11, 01:29 PM
  4. Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea (1946 1958)- Cicerone Ionitoiu (cap-III-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 0
    Last Post: 01-01-11, 05:15 PM
  5. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei (1946 1958) Cicerone Ionitoiu (cap-I-)
    By Rex Histrianorum in forum Rezistenţa anticomunistă din Romnia
    Replies: 1
    Last Post: 31-12-10, 12:37 PM

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •