După confiscarea puterii politice de către un număr foarte mic de politicieni romni, care au acceptat să devină agenţi ai intereselor ruseşti sub masca unui front naţional democrat condus de comunişti, şi după acea ruşinoasă zi cnd Vşinski a bătut cu pumnul n masă şi a trntit uşa ncăperii unde fusese primit de Rege, s-a văzut clar intenţia Uniunii Sovietice de a transforma ţara noastră ntr-o "gubernie " a Kremlinului.

Eforturile adevăraţilor reprezentanţi ai poporului romn s-au nmulţit n scopul informării responsabililor anglo-americani despre adevărata situaţie creată după "eliberarea popoarelor" de sub o dictatură şi acceptarea trecerii lor sub o alta. Partidul Naţional Ţărănesc, sub conducerea lui Iuliu Maniu, şi cel Naţional Liberal, prezidat de Dinu Brătianu, au făcut front comun n faţa abuzurilor crescnde ale comuniştilor, care se materializau n crime săvrşite n plină zi pentru a intimida populaţia.

Faptul că la 8 noiembrie 1945 s-a tras din Ministerul de Interne n populaţia Capitalei, care cerea libertate şi ovaţiona Regele, era cunoscut de reprezentanţii străini şi probat cu fotografii. S-a constatat că n faţa celor ce foloseau mitralierele au apărut imediat cordoanele ruseşti, cu alte mitraliere, pentru a apăra pe criminalii din jurul lui Teohari Georgescu.

Cam n acelaşi timp, generalul Aurel Aldea, fost ministru de Interne, s-a gndit la un Comandament restrns, de 4-5 persoane, ca un nucleu al unei Mişcări Naţionale de Rezistenţă. Acest nucleu urma să mbine punctele de vedere ale partidelor politice cu adevărat reprezentative şi necesitatea pregătirii unei riposte la ingerinţele sovietice exercitate prin trupele de şoc comuniste, care se nmulţeau şi se extindeau pe ntreg teritoriul.

Pentru aceasta, n cursul lunii martie 1946, ntr-o clădire din strada Dinicu Golescu a avut loc o discuţie ntre generalul Aurel Aldea şi George Kintescu, fost director general al Serviciilor Secrete ale Armatei. Cu această ocazie s-a citit un fel de proiect de organizare a unei mişcări de rezistenţă, care prevedea mpărţirea ţării pe zone de acţiune.

Se preconiza ca din Comandamentul restrns să facă parte ofiţeri de specialitate, un civil specialist n probleme de informaţii şi un observator cu legături n străinătate, unde se aflau Grigore Niculescu-Buzesti, Constantin Vişoianu şi Alexandru Creţeanu, mputerniciţi din partea celor trei partide de opoziţie cu prezentarea situaţiei reale din ţară, n faţa străinătăţii.

Discuţiile n legătură cu necesitatea creării mişcării de rezistenţă izvorau şi dintr-un alt motiv: deşi anglo-americanii obţinuseră la Conferinţa de la Moscova numirea cte unui reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal n guvern, acest lucru nu a dat rezultate. Prezenţa lor a fost sortită eşecului deoarece guvernul instaurat de Kremlin la Bucureşti s-a dovedit, n continuare, a fi un guvern al terorii, care urmărea (prin vărsări de singe) să nspăimnte şi să năbuşe orice manifestare de libertate. Faptele au dovedit-o la Trgovişte, la Bucureşti (cu ocazia zilei de 10 mai), la Craiova (Pădurea Bucovăţ), la Piteşti (pe sălile Tribunalului) etc.

In paralel, la Bistriţa - Năsăud, sub numele pădurarului Ion Mureşanu se ascundea Gavrilă Olteanu, fostul conducător al Gărzilor Iuliu Maniu, care ncerca să creeze o organizaţie denumită "Sumanele Negre". Această problemă a fost discutată ntmplător cu ocazia Congresului Partidului Naţional Ţărănesc din acest judeţ. Din partea conducerii Partidului au fost prezenţi: Ilie Lazăr şi fraţii Caius Pop, Cornel Pop, Leonid Pop şi Marius Pop. De asemenea, a participat şi Hamilton, un american, observator al abuzurilor guvernului pro-comunist care nu respecta angajamentele luate pentru garantarea libertăţii n campania electorală.

La Vatra Dornei, pe data de 1 mai 1946, n casa avocatului Octavian Fedorciuc, vicepreşedintele Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul Cmpulung Moldovenesc, unde se găsea locotenentul american Bill Hamilton cu interpretul Theodor Manicatide, şi-au făcut apariţia studenţii Dumitru Steanţă şi Nicolae Paleacu, sub numele conspirative de Oprea şi respectiv Moldoveanu, ambii foşti participanţi n Gărzile Iuliu Maniu.

Despre această ntlnire a aflat şi Ministerul de Interne, care urmărea să scoată din arena politică ct mai mai mulţi fruntaşi de elită ai Partidului Naţional Ţărănesc, dacă nu reuşea să compromită chiar partidul, declarndu-l iniţiator al unor organizaţii paramilitare. Dumitru Steanţă ncearcă de trei ori, ntre 5 şi 27 iulie 1946, să ajungă la Iuliu Maniu pentru a discuta această problema. Preşediatele P.N.Ţ. nu i-a acordat nici o consideraţie, cu toate că venise o dată cu o doamnă din partea lui Gavril Olteanu, iar altă dată cu o scrisoare tot din partea lui. De fapt, curnd s-a dovedit că cei doi tineri, Steanţă şi Paleacu, reprezentau interesele Siguranţei şi erau folosiţi ca momeală.

In cursul acestei luni, Gavrilă Olteanu a fost arestat n vederea nscenării unui proces politic pentru discreditarea partidelor de opoziţie n faţa străinătăţii, naintea alegerilor fixate pentru 19 noiembrie 1946. La puţin timp după arestare, Gavrilă Olteanu s-a sinucis ntr-o celulă din Ministerul de Interne, lund o fiolă de stricnină, şi dăduse seama de angrenajul n care fusese trt.

Pe Ilie Lazăr (Tribunul Maramureşului) au reuşit să-l lege de procesul ce se urzea pe două căi: printr-o ntlnire pe care Smaranda Brăescu i-a facilitat-o cu căpitanul paraşutist Mihai Tanţu, la dorinţa acestuia din urmă, şi prin alta, cu generalul Aurel Aldea, mijlocită la iniţiativa locotenent-colonelului Eugen Plesnilă.

Dar pentru nceperea unui proces cu scopul dorit de comunişti şi cu nume de suprafaţă politică a fost necesar ca un grup de ofiţeri de la Regimentul de Gardă din Sinaia să fie nvinuiţi că ascunseseră armament pentru conservare, zidindu-l n peşteri.

In grupul militar au fost incluşi următorii: generalii Aurel Aldea, fost ministru de Interne şi Constantin Eftimiu, fost ministru al Economiei naţionale, care, ntr-un memoriu adresat străinătăţii, arăta că n doi ani Romnia plătise de trei ori despăgubirea impusă prin armistiţiu; colonelul Al. Evolceanu, locotenent-coloneii Eugen Plesnilă, Dumitru Sorescu (din Craiova) şi Constantinescu; maiorii Brezeanu şi Gertner; căpitanii Mircea Criveanu, Cochinos, Mantu (paraşutist), Victor Sasu, Victor Toma (preot) şi Mihai Tanţu (paraşutist); locotenenţii V. Ciofan şi Mircea Holban; N. Alexandrescu, I. Alexandrescu, N. Chisălicescu.

Latura politică, cea care constituia obiectul procesului, a fost aranjată prin implicarea reprezentanţilor Partidului Naţional Ţărănesc: llie Lazăr (fost ministru), Roşca Mălin, Cornel Pop, Marius Pop, avocat Octavian Fedortiucţ; din partea Partidului Naţional Liberal au fost implicaţi: Mihail Fărcăşanu şi Vintilă V.I.Brătianu, ambii reuşind nsă să părăsească ţara.

Pentru a face impresie n opinia publică, printre personalităţile condamnate au fost: generalul Nicolae Rădescu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, Vaier Pop, fost ministru, amiralul Horia Măcelaru şi alţii.

Ancheta nu a reuşit, cu toate presiunile făcute, să descopere fapte cu caracter militar şi atunci a nscenat un proces cu caracter politic. Sentinţa s-a pronunţat la ora trei noaptea, pe data de 19 noiembrie 1946, dată la care aveau loc alegerile, iar condamnările au fost majorate faţă de cele publicate n presă, pentru că "acuzaţii nu au fost nţelegători", adică nu şi-au nsuşit acuzaţiile mincinoase ale anchetei şi au refuzat propunerile compromiţătoare făcute fiecăruia n parte de Emil Bodnăraş, n tribunal, nainte ca ei să depună mărturie. Dar faptul că regimul comunist n-a reuşit să descopere un complot nu nseamnă că romnii nu erau preocupaţi şi interesaţi de nlăturarea dictaturii impuse ţării.

NCERCAREA DE COORDONARE A UNEI MIŞCĂRI DE REZISTENŢĂ NAŢIONALĂ

n timp ce unii reprezentanţi străini socoteau că alegerile vor fi pierdute din cauza ingerinţelor Moscovei prin agenţii ei comunişti din Romnia, ntre 18 şi 30 septembrie 1946 cţiva funcţionari ai Ministerului de Externe: Victor Rădulescu - Pogoneanu, Grigore Niculescu - Buaeşti, Ion Mocsonyi-Strcea şi ofiţerii americani Halle şi Bill Hamilton au ntocmit un Memorandum prin care se prevedea crearea unui comitet politic, a unuia militar şi a altuia de coordonare, pentru a se acţiona mpotriva fărădelegilor comuniste. Urma ca toate comitetele de tineret active n campania electorală să se pregătească pentru vremurile de clandestinitate ce se ntrevedeau.

Grigore Niculescu-Buzeşti a propus ca scheletul acestei organizaţii să fie constituit de Partidul Naţional Ţărănesc, al cărui tineret se angajase ntr-o luptă organizată şi hotărtă. Specialiştii au susţinut ca accentul să se pună pe cadrele tinere din armată, care erau n legătură permanentă cu masa ostaşilor şi aveau cunoştinţe privind lupta combinată cu diferite arme.

Se mai prevedea o coordonare intre statele vecine şi chiar instruirea unor elemente in cadrul unor cursuri speciale.n caz de declanşare a unui război, urma ca ordinele să vină din exterior, n timp ce n ţară va fi doar un comitet restrns de trei - patru persoane. Dar totul a rămas pe hrtie şi documentul a ajuns in ghearele Securităţii. Numai Grigore Niculescu-Buzeşti a reuşit să plece n străinătate, evitnd arestarea.

Trotiliştii

Sub această denumire, de trotilişti, au fost arestaţi, n noaptea de 1 spre 2 decembrie 1947, peste 200 de tineri naţional-ţărănişti dintre care menţionăm: Diaconescu Ion, Puiu Ion, Adamescu N., Macarie Sergiu, Martin Nicolae, Nicolae Virgil, Adel Mircea, Bclea Gh., Berindei Ion, Ciato Mircea, Dumitrescu Alex., Dumitrescu llie, Dragomir Alex., Evolceanu Nicolae, Grasu Ion, Ionescu Nieolae-Galbeni, Nedelcu Gheorghe, Nistorescu Mircea, Oanţă Nicolae, Petreanu Nicolae, Şerămăt Constantin, Tricorache Ecaterin, Tompea Ghiţă, Turcu Nicolae, Tomaziu Nicolae, Florescu Gică, Rădulescu Ion. Aceşti tineri erau organizaţi pentru a acţiona şi protesta mpotriva arestărilor succesive ale opozanţilor şi fruntaşilor politici din Partidul Naţional Ţărănesc.

Cu ocazia procesului lui Iuliu Maniu, s-a recurs la mprăştierea de manifeste cu ajutorul unor cutii aruncate n aer cu exploziv. Astfel de acţiuni au avut loc n Obor, la Gara de Est, n Piaţa Naţiunii şi la Statuia Brătianu. Hotărrea de continuare a activităţii fusese luată imediat după dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc. Un grup de acţiune, din care făceau parte Alexandru Bratu, Sergiu Macarie, Nicolae Adamescu, Ion Diaconescu şi Ion Puiu, s-a ntlnit pe strada Fabrica de Chibrituri şi a trecut la pregătirea activităţii n clandestinitate. De fapt, o măsură n acest sens fusese luată imediat după alegerile din 19 noiembrie 1946, cnd activitatea tineretului universitar se desfăşura pe grupe, n toată Capitala, pentru a evita urmăririle Siguranţei Statului.

Arestările "troliliştilor" s-au putut face ca urmare a infiltrărilor poliţiei prin fraţii Stejărel şi Paul Sava, care lucrau mnă n mnă cu Alexandru Drăgulănescu. Cu ocazia arestărilor, s-a descoperit şi trotilul ce urma să fie folosit şi n alte mprejurări. Printre cei arestaţi şi condamnaţi s-au numărat: Alexandru Bratu, la 25 de ani (n contumacie); Ion Puiu, la 20 de ani; Ion Diaconescu şi Nicolae Adamescu, la cte 15 ani; Nicolae Evolceanu, la 15 ani (n contumacie); Nicolae Martin, la 8 ani.

Pregătiri pentru plecarea in munţi

Imediat după lovitura din 17 august 1947, cnd au fost ridicaţi 15 milioane de lei (stabilizaţi) de la casieria centrală a Gării de Nord, grupul care a acţionat a trecut la procurarea a tot felul de arme ce le puteau găsi, n special pistoale de buzunar. Situaţia n ţară se nrăutăţise după arestarea fruntaşilor naţional-ţărănişti, iar arestările continuau zi şi noapte. Libertatea fusese sugrumată şi partidele politice fuseseră dizolvate sau reduse la tăcere.

Un grup de tineri, elevi şi studenţi, au nceput antrenamentul de tragere la ţintă, la Ciorogirla, sub conducerea lui Ionuţ Stoica şi Nelu Jijie, ambii legionari şi studenţi la Politehnica din Bucureşti. Ceilalţi erau n majoritate elevi: Nelu Dumitru-Dumitrescu, pilot al aviaţiei civile, Costel Lazăr, Nelu Moldovan, Bobi Munteanu, Puiu Munteanu, Sandu Popa şi ncă vreo doi-trei elevi. Pnă la Corogrla se mergea n marş, iar luminarea aprinsă servea drept ţintă.

Ionuţ Stoica era motorul acestei acţiuni. Totul părea că se desfăşoară normal, pnă la sfrşitul anului 1948. Acest grup reuşise să procure planurile subterane ale cablurilor telefonice, prima grijă ntr-o acţiune de răsturnare a unui regim, pentru a-i paraliza legăturile. n acelaşi timp, Ionuţ Stoica urmărea să regăsească legături n Munţii Făgăraş şi Bucegi, n eventualitatea retragerii din Bucureşti şi pregătirii n continuare a unor elemente noi. n Capitală ncepuseră să circule manifeste prin care se arătau abuzurile regimului comunist şi se protesta mpotriva arestărilor şi condamnărilor. Prin cutiile poştale şi prin curţi se răspndeau mii de manifeste.

n ajunul Crăciunului din 1948, Ionuţ Stoica şi Mişu Iliescu au făcut o deplasare la munte. Nelu Dumitrescu i-a condus cu maşina şi, n calitate de preşedinte al Clubului Aviatic P.T.T., i-a găzduit la Predeal, la vila Telecomunicaţiilor, n continuare au mers cu trenul la Braşov. De aici li s-a luat nsă urma. Au reuşit totuşi să scape şi au ajuns napoi la Bucureşti. Cu toate măsurile de precauţie, Ionuţ Stoica a fost ncolţit n cartierul Grand. La mijloc era tot o trădare. A ncercat să se salveze. Fiind urmărit, a deschis focul. Pe data de 30 ianuarie 1949, Ionuţ Stoica a murit n lupta cu securiştii.

După două zile a fost arestat Mişu Iliescu, la care s-a găsit agenda cu toate ntlnirile programate de Ionuţ Stoica şi la aceste ntlniri s-au prezentat, binenţeles, securiştii. La cimitir, imediat după nmormntarea lui Ionuţ Stoica, s-au operat arestări. Interogatoriile au fost dure, peste 50 de persoane au cunoscut barbaria anchetatorilor. Cu această ocazie au fost descoperiţi şi o parte din banii ridicaţi de la C.F.R. O altă parte din ei fusese investită n unele imobile, pentru a nu se devaloriza. Se vor pronunţa trei condamnări la moarte: Şerban Secu, Spiru Obreja şi Florescu. Din cauza schingiuirilor va muri şi Nelu Jijie.

CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii Romniei, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gndirea Romnească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm