Results 1 to 2 of 2

Thread: Catre presedintele Curtii Supreme de Justitie: Plingere

  1. #1
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Exclamation Catre presedintele Curtii Supreme de Justitie: Plingere

    Către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie – Plīngere (...) Subsemnatul, Ioan Roşca, cercetător interdisciplinar, [], vă solicit să rezolvaţi următoarele patru capete de cerere, pe care le consider patru trepte către dreptate.

    I. Dosarul 35/P/2006 - genocidul comunist şi acoperirea lui după 1989
    II. Dosarul 75/P/1997- reprimarea acţiunilor īntru īnfăptuirea dreptăţii
    III. Constatarea a două decenii de sabotare a luptei mele pentru justiţie
    IV. Constatarea legimităţii luptei pentru pedepsirea uzurpatorilor statului
    Observaţii finale


    Solicit (īn baza art. 278 cpp) desfiinţarea rezoluţiei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010, comunicată mie la 13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, şeful secţiei de urmărire penală şi criminalistică de pe līngă Parchetul de pe līngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a răspuns la plīngerea depusă de mine la 10.11.2010 faţă de decizia de NUP dată de procurorul Iuliu Molcuţ la 29.09.2010 şi comunicată mie la 22 oct. 2010, īn dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)- ordonanţe prin care se lichidează o anchetă tergiversată două decenii privind crimele comunismului.

    Cercetarea lor a fost solicitată deseori după 1990 (inclusiv de mine, īn octombrie 1990, īn urma desoperirii de la Dealul Mărului - vezi dosarul 430/P/1990, integrat īn 35/P/2006) şi īnchisă cu NUP-uri abuzive, cum ar fi cel pronunţat la 08.10.1993 de procurorul Aurel Cute īn dosarul 430/P/1990, pe motiv că faptele ar fi fost prescrise īn acel moment. O "soluţie" de care am aflat de-abia īn cadrul cercetării redeschise de mine la 31 iulie 2006, printr-o plīngere īn care aminteam largul evantai de aspecte de drept şi de fapt care reclamă:
    a.) Deblocarea cercetarii genocidului comunist şi
    b.) Pedepsirea celor care au īmpiedicat această cercetare după 1989).


    Am depus plīngerea īn calitate de fost deţinut al lagărului comunist şi de justitiar agresat grav la 16 decembrie 1990 pentru că militam pentru condamnarea vinovaţilor. Sīnt un cetăţean-victimă al unei ţări cu instituţii īndelungat parazitate de reţele uzurpatoare, care constata nocivitatea infracţiunilor īmpotriva justiţiei comise pentru acoperirea crimelor comunismului şi care pretinde reabilitarea statului şi dreptului. Īn acest sens, denunţ ca infracţionale argumentele prin care procurori ca Molcuţ, Iacob şi Cute acoperă genocidul comunist.

    Acţionez şi ca mandatat al domnului Cicerone Ioniţoiu (decan al denuţării crimelor comunismului, care a depus multe probe īn acest dosar) şi ca purtător de cuvīnt al Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului, care a invitat la parchet sute de co-reclamanţi (victime supravieţuitoare, oameni īn vīrstă, care nu pot continua zbaterea judiciară, dar care ar trebui să profite solidar de decizia instanţei). Solicit şi desfiinţarea oricăror rezoluţii separate privind alte părţi descompuse din plīngerea mea unitară şi indivizibilă din 31.07.2006, emise de diverse secţii ale parchetului, dar necomunicate īncă mie, cum pare a fi ordonanţa DIICOT din 24.11.2008 - la care se face referire īn ordonanţa Molcuţ.

    Considerind că uriaşul material probator aflat īn spaţiul public este īntărit suficient de elementele depuse de noi īn dosar, solicit, conform art 278-8c cpc, reţinerea cauzei spre judecare după desfiinţarea ordonanţei (rezoluţiilor conexe). Nu trebuie redată acestei procuraturi ocazia de a recidiva, făcīndu-se că nu reuşeşte să afle īncă două decenii ce ştie toată lumea. Despre faptele monstruoase denunţate de mine īn plīngerea din 31.07.06 (ca şi despre NUP-urile care le-au ascuns) s-a scris şi se va scrie istorie masiv. E inutil să le re-expun īn această plīngere şi sper să nu trebuiască prezentate exhaustiv unui complet plasat īnafara realităţii romāneşti. Mărturiile acumulate de procurori īn dosarul 35/P/06, aşa cum instanţa poate constata, erau de altfel suficiente pentru a nu permite negarea faptelor. Rămīn consideraţiile "de drept", care constituie īn acest dosar fapte anti-justiţiare. Contest (denunţ) "logica juridică" care pretinde prescrierea crimelor comise īnainte de 1989: nerecunoaşterea imprescriptibilităţii, īntreruperilor şi suspendărilor care se impun. Criminalilor care au cotropit maşina legală li se admite deculpabilizarea proactivă - premeditată īncīt să evite pedepsirea… retroactivă.

    Prescrierea e invocată īmpotriva temeiurilor dreptului. Se recunoaşte -tardiv- forţa majoră, pīnă īn 1989 (cīnd ar fi īnceput să curgă termenele de prescriere), dar, pentru a deculpabiliza pe cei care au paralizat justiţia de atunci, se pretinde că victimele comunismului nu s-ar fi plīns pīnă īn 2006. Se ascund astfel (pe līngă obligaţia de auto-sesizare), nenumăratele procese stinse īn instanţe sau īn anchete rezolvate cu NUP-uri nejustificate. Īn plīngererile depuse la parchet, aminteam că şi eu am iniţiat o astfel de cercetare (dosarul 430/P/1990 - adăugat de generalul Dan Voinea dosarului 35/P/06, ca exemplu de NUP ilegal). Nu īntīmplător rezoluţia domnului Iacob nu face nici o referire la acest lucru, suficient chiar şi singur pentru a distruge tezele prescrierii. Nenumăratele blocări similare sīnt, nu numai temei de īntrerupere, dar şi de supendare, pentru forţă majoră - dovedind că nu s-a putut īncă face dreptate īn acest gen de dosar. Că e vorba doar de pretexte pentru impunitate rezultă şi din faptul că, acolo unde se iese din zona de acţiune a prescrierilor forţate, continuitatea activităţii criminale a regimului comunist e negată sec, īmpotriva tuturor evidenţelor. Deci noi am fost liberi după 1964, iar minerii din Valea Jiului, muncitorii din Braşov, demonstranţii din Timişoara, sau "bandiţii", ca Goma, Parsachiv, Tacu, Bugan, Iuga, Caraza, Vatamaniuc, etc. - au avut halucinaţii.

    Cīt despre capătul b.) al plīngerii, īndreptat către conducătoriii post-decembrişti ai Romāniei, ne-protejabili de vreo prescripţie, rezoluţia Molcuţ nu pomeneşte decīt că secţia sa a fost investită şi cu această problemă la 31.07.2008, īn urma declinării de comptenţă operată de procurorul Levanovici dinspre secţia militară a parchetului (manevră sabotoare contra căreia am protestat la 16 sept 2008, primind explicaţii inconsistente, pentru că ancheta nu se afla īn punctul īn care s-ar fi ştiut că oficialii statului comunist responsabili pentru exterminări ar fi devenit sau nu civili prin pensionare - fapt de altfel irelevant). Dar, cum ordonanţa Molcuţ-Iacob nu īndrăzneşte să nege sistemul crimelor reclamate ci susţine doar că el trebuia penalizat īn perioada 1990-2005, nu rezultă imparabil vinovaţia celor responsabili că asta nu s-a īntīmplat? Nu trebuiau domnii Molcuţ şi Iacob să alerteze acum Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), īn acest caz grav de infracţiune īmpotriva statului, aşa cum a făcut-o la 24.11.2008 Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC)?.

    Pentru a īnţelege rolul metodic-diversionist al acestor declinări īn cascadă, a revela mecanismul lor anti-justiţiar, trebuie studiată şi răs-declinarea fragmentară, nejustificată, prin ordonanţa din 20.01.2009, (despre care am aflat că există doar din ordonanta Molcuţ şi care nu mi-a fost adusă la cunoştinţă nici pīnă azi) a infracţiunilor conexe celor comise īmpotriva statului, reţinute de DIICOT (trădare, atentat īmpotriva colectivităţii, subminarea puterii de stat, diversiune, sabotaj, subminarea economiei naţionale). Prescriind fără jenă şi fără loialitate juridică crimele anti-statale majore (fără a avea argumente pentru scoaterea din funcţie a supendărilor şi īntreruperilor care se impun, īntr-o cauză īn care nu vedem de ce ar fi putut fi pedepsiţi uzurpatorii rămaşi la putere după 1990 mai uşor decīt protejaţii lor, care au deţinut-o pīnă īn 1989), "experţii" DIICOT au smuls din rădăcinile cauzale crimele conexe, declinate īnapoi spre SUPC, căreia īi rămīnea doar să scape de celălalt ax major al dosarului - genocidul.

    Un exemplu de diversiune este şi disjungerea unei alte părţi către secţia DNA, pentru a cerceta separat (!!) dimensiunea corupţiei īn crimele continuate īn post-comunism, o segmentare soldată previzibil cu decizia din 26.11.2010, dată de Oana Camelia Dragomir şi adusă mie la cunoştinţă pe 3 dec. 2010. Acest "NUP derivat" constată că "nu este descrisă fapta care formează obiectul plāngerii, nu sunt indicaţi făptuitorii şi nici mijloacele de probă"- ca şi cum victimele comuniştilor ar putea deţine, privind trădărea ţării, alte dovezi decīt manifestarea ei crasă. Nici biata doamnă Dragomir, aruncată īn acest carusel, nu are cum demasca aranjamentele oculte prin care s-a pus la cale distrugerea Romāniei şi protejarea (īmbogăţirea) autorilor ei, īntr-o ţară īn care arhivele regimului "răsturnat" au fost īncuiate cu străşnicie securistă, īnainte de a fi "clasificate" americăneşte. Cum ar putea cerceta DNA cine şi ce a cīştigat din subjugarea romānilor, după ce operaţia a fost prescrisă de celelalte secţii, cu escamotarea faptului că judecarea a fost īmpiedicată metodic de sistemul judiciar părtaş? Asupra căror īmbogăţiţi infracţionali ai tranziţiei s-au putut face cercetări, pentru a se vedea dacă īnavuţirea lor nu se datorează activităţii ciminale denunţate īn plingerile noastre, dacă DNA a primit de la SUPC o speţă cu criminali albiţi de atīta cercetare eşuată, după ce DIICOT nu a găsit responsabili pentru acest eşec? Rezoluţia doamnei Dragomir e atīt de colaterală, īncīt nu ar mai merita contestată separat, ci desfiinţată ca sub-decizie ilegitimă a parchetului.

    Ar trebui stabilit şi cine răspunde de plasarea secţiilor parchetului īn poziţii absurde. Cum a putut o secţie să prescrie crimele comunismului, ca urmare a inactivităţii organelor legale după 1989, după ce o alta a decis că nimeni nu e vinovat de tergiversarea cercetării crimelor pīnă la data cīnd s-a putut forţa prescrierea lor. Aberaţia pregnantă a acestei concluzii relevă viciozitatea tehncii folosite īn sīnul justiţiei, īmpotriva ei. Trebuie lămurită amploarea cangrenei.

    Va considera şi Tribunalul Suprem că procuratura poate invoca nefunţionarea ei prelungită, ca temei valid de prescriere? Sau judecătorii, reţinīnd īntregul dosar spre judecare, vor profita de ocazia de a arăta că au schimbat macazul prezumţiilor cu care operau īnainte de 1989, folosindu-şi "luminile şi īnţelepciunile" pentru a penaliza ceea ce justiţia cucerită de comunism a făcut poporului romān. Solicit instanţei să apere bazele statului de drept, combătīnd jocul protejării uzurpatorilor legii prin declinări, fragmentări şi disjungeri, desfiinţīnd ordonanţele implicate şi judecīnd unitar dosarul pe fond, fără a-l mai trimite īnapoi celor ce l-au măcelărit. Nu pot şti cīţi procurori-terminatori au fost folosiţi.

    Dacă va fi necesar, voi cere să mi se comunice şi rezoluţiile care nu mi-au fost aduse la cunoştinţă, pentru a le contesta şi separat şi a depune răspunsurile primite alături de această plīngere.


    II. Dosarul 75/P/1997- reprimarea acţiunilor īntru īnfăptuirea dreptăţii

    In conexiune indisolubilă cu punctul precedent, mă plīng şi de modul similar īn care a fost tratat, la acelaşi parchet de pe līngă Īnalta Curte, celălalt dosar deschis de mine, prin plīngerea din 26 apr 2005, pentru cercetarea: (c) reprimării manifestaţiilor din Piatra Neamţ de solidaritate justiţiară cu protestul din Piaţa Universitatii, īndeosebi a evenimentelor din 1-5 mai 1990. Speţă adăugată de generalul Dan Voinea dosarului 75/P/1997, īn care nu am primit nici o decizie, deşi mi-am părăsit domiciliul şi serviciul din Canada de cīţiva ani, pentru a sprijini intens cercetarile. Menţionez că am deschis dosarul 35/P/2006 şi pentru a oferi o perspectivă justă (un cadru corect) anchetei din dosarul 75/P/97. Cauza neputīnd fi redusă la venirea la Bucureşti a unor mineri (sau alţi "oameni ai muncii negīndite") īnfierbīntaţi de instigarea mediatică privind rebeliunea "golanilor" din Bucureşti. Ci constīnd īn organizarea, īn īntreaga ţară, de către liderii FSN care şi-au īnşelat, plătit sau şantajat suţinătorii, a represiunii īmpotriva tuturor celor care cereau judecarea responsabililor pentru crimele comunismului şi īndepărtarea de la putere a protectorilor lor.

    Stabilind miza īnfruntării din 1990, modul īn care au fost protejate interesele criminale, apar imediat: şi cauzele reale ale scurgerii timpului de prescriere īn dosarul 35/P/06 şi temeiurile inculpării faptelor reclamate īn dosarul 75/P/1997. Uriaşa infracţiune īmpotriva justiţiei, īncepută prin deturnarea revoluţiei din 1989, şi acoperită amăgitor cu pseudo-alegerile din 1990, s-a soldat cu īmbogăţirea vechilor călăi - deci reprezintă continuarea unei crime fără egal, care a aruncat societatea romānescă īn patologie. In memoriile din 6 august 2010 şi 10.11.2010 am solicitat veşti despre cercetările făcute īn acest dosar, dar nu am primit nici un raspuns (poate voi primi unul la ultima mea cerere din 11.12.2010, pe care să-l pot adăuga acestei plīngeri). Am motive să presupun că rezoluţiile DIICOT din 10.03.2009 şi SUPC din 17.06.2009 (care au īnchis dosarul 266/D/P/2008 -urmaşul lui 75/P/1997- după un joc de declinări similar celui expus mai sus) pe care le-am gasit pe internet acopera (sub tacere) sub-dosarul "Piatra Neamţ- mai 1990". Ordonanţele amintite şi textele explicative expuse pe site-ul instituţiei nu fac nici o referire la linia de cercetare semnificativă, deschisă şi sprijinită de mine.

    (d) Cer deci desfiinţarea deciziilor legate de 75/P/1997 īn ansamblu, pentru că neglijarea voluminosului dosar Piatra Neamţ relevă superficialitatea crasă a pretinsei cercetări, sau reaua credinţă cu care a fost făcută. Reprimarea manifestaţiilor pro-justiţie din toată ţara de către regimul FSN (a se vedea şi evenimentele din Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Braşov, Sibiu, Săpīnţa) e un element cheie pentru ca ancheta să nu se cantoneze la sub-fenomenul "mineriadă". Neglijarea/ascunderea dosarului meu pare făcută pentru a acoperi declaraţiile dezinformante ale procurorului general, că generalul Dan Voinea ar fi extins abuziv obiectul anchetei, deşi nu ar fi avut plīngeri īn acest sens.

    Īn favoarea acestei explicaţii a misterioasei "evaporări" a muncii mele de cercetare civică stau şi tehnicile argumentative dolosive, folosite īn deciziile prin care P75/1997 a fost lichidat. Aceeaşi orbire privind unitatea īn spaţiu şi timp a macro-infracţiunilor continuate. Aceleaşi teze putrede, aceleaşi lozinci aplicate mecanic despre prescriere, aceeaşi aplecare bizară a procurorilor spre apărarea vinovaţilor (īn defavoarea victimelor), aceeaşi pretenţie că prelungirea decenală a anchetelor dincolo de termene nu constituie nici temei de īntrerupere a unei prescrierii forţate delictual, nici de penalizare a responsabililor. Orice este bun pentru a-ţi servi stăpīnii plătitori de salarii şi pensii speciale, de la escamotarea faptelor şi neglijarea probelor pīnă la interpretarea arbitrară a legii sau măsluirea ei.

    Dau numai două exemple. Se afirmă ritos īn rezoluţia din 17.06.2009 că "se constată că răspunderea penală pentru săvārşirea acestei fapte, chiar şi īn ipoteza īn care ar putea fi īncadrată īn dispoziţiile art. 361 Cod penal (favorizarea privind infracţiunile contra păcii şi omenirii) s-a prescris īncă din iunie 1998, conform art. 121 alin.1, art. 122 alin.1 lit.c Cod penal." Ori, ce spune īn realitate codul penal? La art 361, care face parte din titlul XI dedicat crimelor īmpotriva păcii şi omenirii "
    Tăinuirea şi favorizarea privitoare la infracţiunile din acest titlu se pedepsesc cu īnchisoare de la 3 la 10 ani" iar la art 121 " Prescripţia īnlătură răspunderea penală. Prescripţia nu īnlătură răspunderea penală īn cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii." Deci ce cade sub art 361 nu se prescrie, fapt pe care tovarăşii procurori īl răstălmăcesc īn văzul lumii. Ce să ne mai mirăm de piruetele la care ei se pretează pentru a īnvinge art 357 care incriminează faptul de a distruge īn īntregime sau īn parte "o colectivitate sau un grup naţional, etnic, rasial sau religios" prin "
    a) uciderea membrilor colectivităţii sau grupului;
    b) vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a membrilor colectivităţii sau grupului;
    c) supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică" .

    Incercīnd să justifice aberaţia că nu mai e vorba de genocid, dacă nu se ucid toţi oamenii din cartierul Nord ci doar din doi īn doi, īn tot oraşul (sau sīnt aleşi din ţară, pentru că se numesc Ion, sīnt blonzi īnalţi, au mult pămīnt sau cad la sorţi), propagandiştii procuraturii introduc (născocesc) dogme semantice adaptate scopurilor. " Colectivitatea, īn accepţiunea infracţiunii de genocid, are īnţelesul de populaţie individualizată geografic, social şi istoric (o existenţă de sine stătătoare a unui stat, localităţi sau a unui oraş)." Īn accepţiunea cui uciderea romānilor cinstiţi nu e crimă īmpotriva umanităţii?


    Nu insist asupra acestui dosar, pīnă nu primesc explicaţii privind destinul lui. Cum evenimentele din Piatra Neamţ (din 3 mai 1990 şi 16 mai 1990) pe care se centrează cele două dosare sīnt natural conexate (ca episoade ale aceleaşi īnfruntări justiţiare) doresc ca, după desfiinţarea rezoluţiilor din 10.03.2009, 17.06.2009 şi a eventualelor rezoluţii conexe neaduse mie la cunoştinţă (sau după lămurirea situaţiei sub-dosarului Piatra Neamţ) să fie reţinută spre judecare unitară īmpreună cu punctul –I- şi cauza represiunilor suferite de mine īn 1990, pentru că am susţinut idei, iniţiative şi forţe favorabile judecării crimelor comunismului. Pot īmbogăţi vastul material probator depus de mine īn dosarul 75/P/1997 cu noi elemente/probe pertinente (documente , mărturii, anchete, interogatorii, etc.).


    ==continuare==
    Last edited by Excalibur; 29-12-10 at 08:44 PM.
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

  2. #2
    Rang-N-03(col)
    Excalibur's Avatar
    Join Date
    Aug 2010
    Posts
    184
    Blog Entries
    4
    Rep Power
    1478

    Exclamation Re : Ioan Roşca - Către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie – Plīngere

    III. Constatarea a două decenii de sabotare a luptei mele pentru justiţie

    Cele două decizii contestate mai sus nu sīnt decīt episoade ale unei īndelungate bătălii duse şi de mine, pentru emanciparea justiţiei şi īnsănătoşirea statului de drept, uzurpat de o reţea criminală de interese, care s-a īmbogăţit capturīnd poporul romān, tīlhărindu-l sistematic şi sistemic, de-a lungul drumului capitalism- comunism- capitalism. Procurorii Molcuţ şi Iacob nu au acţionat de capul lor şi nu ar trebui transformaţi īn acari Paun. Cred că rezolvarea adecvată a capetelor precedente impune ; (d) judecarea infracţiunii continuate īmpotriva justiţiei căreia i-am fost victimă din 1990 pīnă īn 2010, de care răspunde statul romān comitent, īn unitatea sa juridică şi temporală, pe care-l putem considera reprezentat īn acest caz prin procurorul general sau prin ministrul de justiţie.

    Dar statul romān a fost deturnat la rīndul său de persoane şi clici care au acţionat uzurpator, drept pretinşi/impuşi prepuşi ai săi, producīndu-i pagube mult mai mari decīt cele suferite de mine. Din evidente motive de operaţionalitate (celeritate) nu chem īn judecată acum responsabilii vizaţi de plīngerea mea iniţială (īncepīnd cu Ion Iliescu şi Petre Roman, continuīnd cu ceilalţi, preşedinţi, primi miniştri, miniştrii ai justiţiei şi internelor, procurori generali, parlamentari, etc. - care au deturnat nociv Romānia īn aceşti 20 de ani). Este răspunderea actualilor reprezentanţi ai statului, dacă nu se consideră solidari cu structurile criminale denuntaţe de mine, să introducă īn cauză vinovaţii individuali sau să se īndrepte īn regres către prepuşii infracţional responsabili, pentru faptele cărora va plăti eventual pagube statul. Dacă nu o vor face, poate voi adăga şi reclamaţi individuali. Pierderile mele morale, materiale şi existenţiale vor fi putea fi estimate după judecarea punctelor precedente. Evaluarea pagubelor şi a despăgubirilor ce mi se cuvin s-ar putea şi disjunge/ amīna- pentru un proces ulterior. Ea va depinde de concluziile procesului (pe care-l solicit aici) de (e) constatare (confirmare sau infirmare) a următoarelor afirmaţii particulare pe care le pot dovedi şi care sintetizează situaţia/plīngerea mea:

    1. La 22 decembrie 1989, eram un expert pluridisciplinar valoros, antrenat īntr-o cariera profesională fecundă (vezi rezultatele deosebite obţinute īn matematică, electronică, informatică)

    2. Dupa 22 decembrie, m-am dedicat judecării crimelor comuniştilor (vezi săpăturile de la Dealul Mărului, care au deschis dosarul 430/P/1990 şi Apelul pentru procesul comunismlui) şi īndepărtarea complicilor de la putere (acţiuni ca fondator al Asociatiei Dialog Piatra Neamt, Alianţei Civice Neamţ şi FDR/CDR Neamţ). Am fost hărţuit de agenţii FSN şi agresat pīnă la limita linşajului (vezi evenimentele de la Piatra Neamţ din 3 mai şi 16 decembrie) pentru că ceream īnfaptuirea justiţiei- numită de FSN "vīnătoare de vrăjitoare"

    3. Pentru a mă īmpotrivi farsei antijustiţiare şi deturnării instituţiilor, mi-am īntrerupt cariera normală şi m-am auto-exilat politic īn Canada īn 1992 (vezi declaraţia de la congresul AFDPR din 1991). Am plătit tributul exilării (acceptīnd munci sub potential, făcīnd studii suplimentare, etc) ajungīnd de-abia după anul 1999 īntr-o pozitie profesională mai fireasca (arhitect conceptual de sisteme informaţionale la un institut de cercetari).

    4. Am continuat să militez publicistic pentru reabilitarea justiţiei (articole pe internet, memoriul depus la Casa Albă īn 1995, etc.) pīnă cīnd, cu ocazia protestelor legate de vizita lui Ion Iliescu şi Răzvan Teodorescu la Montreal, īn septembrie 2004, am constatat neobrăzarea celor care ne-au tratat de "retardaţi", pentru că nu le prescriam şi civic crimele, ceea ce m-a determinat să reiau demersurile pentru īnfăptuirea dreptăţii, īntrerupīndu-mi din nou cariera.

    5. Am depus plīngerea din 26.04.2005, conexată mineriadei (dosar 75/P/1997- vezi capătul II) . După care am sprijinit intens cīţiva ani ancheta, căutīnd piste şi martori, adăugīnd probe privind instigarea criminală la care s-a pretat conducerea FSN īn 1990, prin canale mediatice şi securiste. La 2 mai 2007 am prezentat procurorului general o analiză privind evoluţia anchetelor greşit orientate şi total subdimensionate . La 21 dec 2007 am depus rechizitoriul- sinteză a cercetărilor mele, semnalīnd că aştept invitaţia pentru a consolida dosarul cu noi probe. Dar nu am mai primit nici un semn de viaţă.

    6. In 2004 am lansat siturile www.procesulcomunismului.com si www.piatauniversitatii.com pe care am difuzat probe privind crimele comunismului şi ale tranziţiei. O muncă uriaşă, pentru care nu am cīştigat niciodată ceva. In mai 2005 am făcut, prin aceste situri, un apel la acţiune, īn urma căruia s-a constituit Comitetul pentru Reprezentarea Victimelor Comunismului, care m-a desemnat ca reprezentant. In numele CRVC, am lansat la 31 iulie 2006 dosarul 35/P (vezi capatul I), alături de alţi reclamanţi (Cicerone Ioniţoiu, Grigore Caraza, Jijie, etc.). La dosar s-au adăugat sute de plīngeri individuale sau alcătuite de IICC. S-a produs apoi declinarea spre secţia civilă, la care am protestat. După care nu am mai primit veşti, pīnă cīnd am depus memoriul din 6.08.2010 īn urma caruia s-a dat decizia din 29.09.2010, pe care am contestat-o la 10.11.2010 şi care a fost confirmată la 3.12. 2010

    7. Īn concluzie, de-a lungul a două decenii, am făcut eforturi consistente şi costisitoare pentru reabilitarea justiţiei īn Romānia, tratate cu indiferenţă, intimidare sau agresare. Sīnt victima deturnării continuate a instituţiilor statului romān, tratamentul aplicat mie de către parchetul de pe līngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind doar ultima verigă din lanţ.


    IV. Constatarea legimităţii luptei pentru pedepsirea uzurpatorilor statului


    Judecarea cazului meu particular depinde critic de explicitarea unor prezumţii generale, care nu trebuie lăsate īn umbră, permiţīnd uzurpatorilor statului şi justiţiei să lucreze īmpotriva temeiurilor dreptului. Dupa 1989 "oamenii legii" pretind a reprezenta spiritul unei societăţi eliberate de comunism, a apăra interesele victimelor regimului totalitar. Dar nu protejarea criminalilor comunişti īn curs de patronare a fost mandatul de fond primit după 22 decembrie de procurori, judecători, jurişti şi parlamentari. Cei care au făcut acest joc au demonstrat că trebuiau epurati, pentru interese contrare reabilitării justiţiei. Infracţiunea lor continuată nu se poate acoperi cu formalisme. Admiţīnd/recunoscīnd explicit toate acestea, instanţa va putea aprecia că traseul meu, constatat la punctul III (īn care se īncadrează şi capetele I şi II) este istoria abuzurilor unui sistem cotropit de infractori, īmpotriva unui luptător pentru justiţie reală .
    Dacă īnsă nu se admite criminalitatea comunismului şi nici că regimul instalat la 22 decembrie s-a pretins anticomunist, atunci faptele puterii īn tranziţie (inclusiv cele constatate la III) īşi pierd gravitatea şi eforturile mele - legitimitatea. Ar rămīne atunci de judecat doar modul īn care am fost tratat - ca petent - de reprezentanţii statului, īn mod specific de procurorii din dosarele cărora le cer desfiinţarea rezoluţiilor. Iar dacă se admite nocivitatea comunismului dar nu şi că vinovaţii trebuiau pedepsiţi , nu putem deduce decīt că schimbarea din 22 decembrie a fost o diversiune, făcută cu complicitatea justiţiei, o farsă a cărei victimă sīnt.

    Avīnd īn vedere importanţa acestor clarificări pentru analiza dosarelor depuse la (īnchise de) procuratură dar şi pentru orientarea jurisprudenţei īn cauze similare, solicit instanţei să constate (infirme sau confirme) următoarele aserţiuni generale (potenţiale prezumţii):

    1. (Regimul comunist a fost criminal şi ilegitim)

    1.1 Regimul instalat după 23 august 1944 nu a fost expresia voinţei libere a poporului romān pentru o organizare comunistă ci a reprezentat interesele -nocive- ale unei puteri străine- de ocupaţie.

    1.2 Regimul a supus pīnă īn 1989 populaţia: hărţuielii, explotării nemiloase, represiunii genocidare, dezinformării şi degenerării, transformīnd ţara īntr-un lagăr de muncă, exterminare şi alienare

    1.3 Instituţiile statului au fost uzurpate de membrii clicii "comuniste". Legislaţia elaborată de slugile lor a fost criminală şi ilegitimă. Justiţia a fost deturnată şi făcută părtaşă


    2. (După 1990, trebuiau pedepsite crimele regimului comunist)

    2.1 Schimbarea din 1990 s-a făcut īn numele eliberării de sub comunism. Pe această bază a fost judecat Ceauşescu şi apropiaţii săi, cīştigate alegerile, administrată ţara. Oamenii legii, dacă īşi scuză prin conformism vechea activitate, trebuiau să se conformeze şi valorilor anticomuniste care formau baza noului sistem de drept.

    2.2 Comunismul a căzut cu legislaţia lui criminală cu tot. S-a creat un gol formal, īn care justiţia de tranziţie trebuia să opereze corector, īn baza dreptului natural şi a formulelor puse la punct īn regimuri de drept - şi nu invocīnd legi care trebuiau condamnate.

    2.3 Ansamblul crimelor regimului alcătuieşte un tot unitar indivizibil, īn spaţiu, sens şi timp. Pentru operaţionalitate, faptele pot fi cercetate şi judecate pe tronsoane. Dar segmentarea tratamentului nu īnseamnă că micilor infracţiuni componente li se aplică automat termenele scurte de prescriere. Trebuie ţinut cont şi de de unitatea temporală, de continuitatea fenomenelor. Dacă, după 1989, nu se constată doar tăinuirea crimelor şi favorizarea vinovaţilor ci şi sprijinirea valorificării (acaparării) prăzii acumulată de stat de la victime- este vorba de complicitate, īntr-o infracţiune continuată īmpotriva umanităţii trăitoare īn Romānia.

    2.4 In timpul comunismului nu se puteau judeca crimele regimului. Pīnă la 22 decembrie e suspendată prescripţia (conform art 128 c.p)- aşa cum au admis deja public miniştrii justiţiei. Plīngerile pertinente respinse de instanţe constituie temei de īntrerupere a prescripţiei, conform art 123 CP. Dar şi īn cazul NUP-urilor procuraturii, plīngerea făcută de reclamanţi ar fi dus la un act comunicat īnvinuitului sau inculpatului, dacă aceasta ar fi fost pus sub acuzare. Procurorilor complici nu li poate recunoaşte dreptul de a paraliza justiţia pīnă la depăşirea termenilor de prescriere. Iar dacă faptul se consideră consumat, trebuie pedepsiţi cei ce au l-au provocat. In plus, dacă e dovedit blocajul justiţiar, īnseamnă că nici după 1990 penalizarea acestor crime nu a fost posibilă, deci se prelungeşte suspendarea prescrierii.

    2.5 Nu există temeiuri respecabile pentru a eluda imprescriptibilitatea genocidului comunist. Statul romān post-comunist nu era obligat democratic la susţinerea omului-călău, dimpotrivă, trebuia să-şi arate noua orientare, īn direcţia respectării drepturilor omului-victimă. Vinovaţii nu pot fi exoneraţi, īn numele "principiului" non-retroactivităţii aplicat dolosiv, pentru că au introdus chiar ei īn legi prevederi favorabile (auto-amnistiante) sau au amīnat semnarea tratatului internaţional privind imprescriptibilitatea- căci s-ar premia astfel juridic infracţiuni īmpotriva justiţiei.

    3. (Regimul "de tranziţie" a lucrat īn folosul criminalilor comunişti).

    3.1 Au fost stinse cu justificări formale procesele deschise de victime, īnăbuşite anchetele penale- din interese transparente. După ce s-a motivat īnchiderea dosarelor cu prescrierea pănă īn 1989 (coroborată cu respingerea imprescriptibilităţii), s-a afirmat că faptele s-au prescris după 2005, prin absenţa īnvinuirilor, pe care reclamanţii nu le-au putut obţine. In mod sistematic, procurorii au prelungit anchetele pīnă la (pentru) trecerea termenului de prescriptie.

    3.2 Nu au fost anulate şi condamnate toate legile vicioase ale sistemului demontat, nici date toate legile necesare corectării situaţiei de drept. Arhivele au fost īncuiate pentru ca strīngerea probelor să fie īngreunată. Nu au fost scoase din poziţii de conducere persoanele care făcuseră lucruri grave sau dovedeau complicitate cu vechii criminali. Nu s-a permis nici măcar cunoaşterea la timp a faptelor lor de către electorat.

    3.4 Au fost hăituiţi activiştii pentru reabilitarea justiţiei, cu mijloace extreme īn 1990, siliţi să renunţe la "utopia" civică, să părăsească ţara, să se sinucidă (Nemes, Chesaru, Gravrilescu, etc.) sau să coabiteze cu reţelele care gestionează mafiot putreziciunea post-comunistă.

    3.5 A fost dezinformată continuu populaţia prin media aservită şi reţeaua informatorilor conspiraţi, distrusă educaţia, formīndu-se noi generaţii care să tolereze/susţină/amplifice bolile societăţii şi ale legalităţii

    3.6 A fost diminuată şi amīnată pīnă la decesul victimelor reparaţia morală şi materială pentru abuzurile justiţiare din timpul comunismului. Este expresiv detestabilă anularea Legii 221/2009 care a creat- tardiv- un cadru reparaţiei, de către Curtea Constituţională (prin decizia 1.358 din 21.10.2010).

    In ce priveşte mijloacele de probă pentru această parte generală, voi proceda īn functie de evoluţia procesului, īn speranţa că recursul la luminile, cultura şi conştiinţa judectorului, coroborat cu documentele (publice, difuzate de mine sau depuse la dosar,) va fi suficient. Pe līngă cercetarea arhivelor īncuiate şi periate , s-ar mai putea recurge şi la mărturii interogatorii pertinente, pīnă cīnd tergiversarea nu va ucide toţi supravieţuitorii catastrofei judiciare.

    Observaţii finale

    Am evitat implicarea altor reclamanţi sau reclamaţi- pentru operaţionalitate. Imi rezerv dreptul de a-i adăuga pe parcursul procesului.

    Instanţa ar trebui să asigure (conform obligaţiilor asumate de Romānia şi īncorporate īn Constituţie) dreptul meu la judecare echitabilă, īntr-un proces īn care partea reclamată este sistemul judiciar care stabileşte sarcinile, evaluările, promovările, penalizările şi remuneraţiile judecătorilor. E o provocare/ocazie pentru constituirea/reconstituirea statului de drept. Dacă nu va fi folosită reparator, o voi folosi eu pentru analiza patologiei sociale a societăţii romāneşti, dirijată spre CEDO şi mai ales spre cărţile de istorie a (ne)dreptului.

    Ioan Roşca , 22 decembrie 2010

    http://www.piatauniversitatii.com/ne...0&month=12.htm
    Motto: ''...O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens), luminoasa sau tragica, intrerupind o lamentabila prabusire spre vid.'' Ioan Rosca (Analiza spectrului socio-politic)
    Explicatie: Lucrarile constituie o analiza unica a complexitatii mecanismelor de falsificare a adevarului, manipulare, diversiune si uzurpare a statului de drept, de catre grupuri de interese ascunse sub diverse forme cameleonice : ''partide'', ''Justitie'', ''Institutii '' ''O.N.G-uri'', etc. Documentele au fost preluate de pe:Harta unei perplexitati, Piata Universitatii si Procesul Comunismului, cu acordul autorului, d-l Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar(contact AICI). Dezbatere: Video-1, Video-2, Video-3, Video-4

Similar Threads

  1. Ioan Rosca: Catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 29-12-10, 08:30 PM
  2. Cicerone Ionitoiu: Presedintelui Curtii supreme de Justitie
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 7
    Last Post: 29-12-10, 08:22 PM
  3. Ioan Rosca - Catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie
    By Excalibur in forum Procesul comunismului si tranzitiei
    Replies: 0
    Last Post: 27-11-10, 03:15 PM
  4. Apel-Catre domnul Ionel HAIDUC presedintele Academiei Romāne
    By Constantin Cojocaru in forum Apeluri - Precizari
    Replies: 0
    Last Post: 18-05-10, 01:49 PM
  5. APEL - Catre Domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei
    By Constantin Cojocaru in forum Apeluri - Precizari
    Replies: 0
    Last Post: 18-05-10, 01:38 PM

Tags for this Thread

Liens sociaux

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •