• Constitutia Cetatenilor RSS Feed


    Observaţii privind poziţia Consiliului Legislativ (CL) faţă de noua propunere a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)

    Notă: Mi-am exprimat deja opiniile privind redactarea unei Constituţii care să dea putere reală cetăţeanului, ca adnotări pe marginea Constituţiei actuale, a celor două propuneri a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (AICI) şi a reacţiei Consiliului Legislativ (CL) faţă de prima versiune propusă de MCC (AICI). Consideraţiile care urmează constituie o reluare rezumativă a pledoariei mele, organizată ca un comentariu pe marginea ultimei reacţii a CL. Īncep cu observaţii generale şi continui cu adnotarea punctuală a textului-ţintă, prevenind cititorul care a urmărit eseurile mele pe această temă, că va da peste idei re-expuse (sper, cu un plus de concentrare). Menţionez că am purtat discuţii cu domnul Cojocaru pe marginea fiecărui articol al ultimei versiuni CC, care au scos īn evidenţă rezonanţe, dar şi contradicţii- deci că punctul meu de vedere rămīne personal şi nu angajează colectivul MCC. Recunosc că folosesc şi această ocazie pentru a provoca- pe cine o fi să fie- la meditaţie de fond, nu numai pe marginea problemei bazei dreptului, ci şi īn legătură cu falsificabilitatea construcţiilor ideatice, īn lipsa unui ultim postament epistemic.


    Remarci generale

    1. Şi această reacţie a Consiliului Legislativ (CL) este de mare relevanţă/expresivitate, pentru cine are ochiul pregătit ca să vadă simulacrele, să observe făcătura teoretică, să lumineze mintea capturată de aparenţe. Ea ilustrează/demonstrează rolul real al aparatului juridic īntr-o (pseudo)democraţie: de modelare a relaţiilor sociale īn interesul puterii, de protejare a intereselor profitorilor legii, care uzurpă instituţiile şi folosesc statul ca instrument de īnlănţuire a "cetăţenilor". Totul acoperit cu savante justificări, folosind capacităţi nelimitate de speculaţie. Dar nu există crimă teoretică perfectă, manipularea normativă lasă urme. In mod spectaculos de metodic, Consiliul Legislativ atacă tocmai propunerile Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) care ar spori puterea cetăţeanului, de parcă ar dori să-şi reveleze rolul real (deşi probabil nu e vorba de sinceritate, ci de lipsa de rafinament a mercenarilor juridici de pe Dīmboviţa). Nici că se putea o mai reuşită confirmare a caracterului premeditat al īncălcării intereselor societăţii prin "legalitatea" criminală, capturată de cuceritorii statului- un megadelict letal pentru comunitate, acoperit cu falsă legitimitate. Poate că vor īnţelege mai mulţi că principalul duşman al dreptăţii e legea clocită de nedrepţi. Este - cred eu- un cīştig major al demersului MCC. El ne indică faptul că puterea nu trebuie lasată să ne pună zgardă teoretică, fară rezistenţă intelectuală. Siliţi să se explice, sforarii doctrinari se dau de gol.

    Ca să observăm eficace pledoaria Consiliului Legislativ, să nu pierdem din vedere contextul, miza partidei constituţionale. Se īmpletesc, peste tot şi dintotdeauna, două maniere de a domina mulţimea: una bazată pe forţă/violenţă/coerciţie şi cealaltă bazată pe diversiune/amăgire/manipulare. Eşti tīlhărit cu bīta sau jefuit prin īnşelăciune. Umilit (īnfrīnt īn voinţă) sau prostit (īnfrīnt īn raţiune). Lucrezi sub bici sau sub hipnoză. Iubeşti pe Big Brother- ca să suporţi mai uşor faptul că nu i te poţi opune. Domesticit prin frică sau păcalit să te crezi liber. Aici intervine "Legea"- īncepīnd cu Constituţia, prevalīndu-se de faptul că o comunitate are nevoie de reguli, căci anarhia nu scapă de condiţia umană. Unii stăpīni ar redacta Constituţia "totalitar", īncīt să-ţi vezi de lungul nasului, curbīnd spinarea, ca să fii conform. Ceilalţi, ar aranja-o "democratic", īncīt să īţi porţi senin lanţurile montate pe cuget. Poţi sluji cu credinţă sau crezīnd că nu slujeşti. Un singur lucru nu trebuie să se īntīmple: scăparea din laţ īn masă. Fiinţa care a domesticit apele, vīntul, holdele, turmele- a găsit şi mijlocul de capturare a semenilor.

    Dacă poporul exploatat (majoritar numeric) ar lua puterea cu adevărat, reprezentanţii săi ar elabora un cadru legislativ care să sprijine pe cei de jos (şi nu din "stīnga"…), īn lupta eternă cu cei de sus (şi nu din "dreapta"), ar proteja victima şi nu căpuşa, ar favoriza emanciparea omului folosit de sub dominatia omului care foloseşte, ar apăra cetăţenul- de putere
    .

    Respingerea modificării Constituţiei īn direcţia īmputernicirii reale a poporului arată pentru cine lucrează plutonul lăsat să păzească buncărul legii, ocupat de "reprezentanţi" . Cei "mandataţi prin vot" nu lucrează (eliberator) pentru alegătorii care i-au legitimat, ci pentru stăpīnii din umbră, care īi cumpără şi controlează. Ne aflăm īn faţa unei farse mai scīrboase decīt tirania faţişă, dar care are calitatea de a amorţi durerea umilinţei.
    ...

    Constituţia, sau Legea Fundamentală, a unui stat, a unui popor, se constituie dintr-un ansamblu de norme, care definesc drepturile şi obligaţiile persoanelor care intră īn componenţa statului, respectiv a poporului īn cauză, pe de o parte, şi instituţiile statului create, chiar prin Constituţie, pentru a garanta exercitarea drepturilor, ca şi īndeplinirea obligaţiilor asumate de cetăţeni, prin Constituţie, pe de altă parte. Cetăţenii īşi exercită, īn deplină libertate, drepturile definite īn Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să limiteze exercitarea drepturilor şi libertăţile definite īn Constituţie. Cetăţenii nu au alte obligaţii faţă de stat, īn afara celor definite īn Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să impună cetăţenilor alte obligaţii decāt cele stabilite īn Constituţie. Numai poporul poate, prin referendum, să modifice Constituţia, să īngrădească exercitarea drepturilor şi libertăţilor, sau să impună obligaţii suplimentare cetăţenilor.

    Statul nu poate avea alte instituţii, alte componente, īn afara celor stabilite īn Constituţie. Instituţiile statului nu au alte drepturi şi nu pot exercita alte atribuţii īn afara celor stabilite īn Constituţie. Numai poporul poate, prin referendum, să creeze noi instituţii ale statului, să desfiinţeze instituţii existente, sau să modifice atribuţiile īncredinţate instituţiilor statului. Aşa ar trebui să fie. Īn Romānia este altfel. Constituţia Romāniei, adoptată īn anul 1991 şi revizuită īn anul 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare, atāt īn ceea ce priveşte definirea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor, cāt şi, mai ales, īn ceea ce priveşte construcţia instituţiilor statului, īn definirea atribuţiilor instituţiilor acestui stat. Constituţia Romāniei este una care a lăsat statului puterea de a-şi crea el, statul, instituţii, altele decāt cele stabilite prin Constituţie, ca şi puterea de a da legi şi alte acte normative, prin care au fost şi sunt īncălcate drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin care cetăţenii sunt supuşi la multe obligaţii neprevăzute īn Constituţie.

    Cei care s-au instalat la conducerea statului romān prin lovitura de stat din decembrie 1989, prin manipularea voinţei electoratului, cu ajutorul mijloacelor de comunicare īn masă, au reuşit să obţină aprobarea de către poporul romān a unei Constituţii ale cărei prevederi le-au permis să construiască un stat controlat de ei şi subordonat intereselor lor, pe care l-au folosit pentru a se īmbogăţi, prin jefuirea cetăţenilor ţării. Au uzurpat suveranitatea poporului romān, au uzurpat drepturile de proprietate ale poporului romān asupra capitalului acumulat de acesta de-a lungul istoriei sale, au distrus o bună parte din acest capital, au distrus 4 milioane de locuri de muncă, au adus ţara īn stare de colonie şi poporul romān īn stare de sclavie. Au săvārşit aceste crime „cu legea īn mānă,” cu legi adoptate īn baza unei Constituţii cu prevederi antidemocratice şi antinaţionale, contrare intereselor poporului romān.

    Romānia are nevoie de o nouă Constituţie, una fundamental diferită de cea actuală, una care să redefinească drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să conţină norme care să garanteze exercitarea acestor drepturi şi libertăţi, să redefinească şi obligaţiile cetăţenilor, astfel īncāt acestea să nu mai poată fi mărite prin legi şi alte acte normative emise de instituţiile statului, să contruiască un stat nou, controlat de popor, cu instituţii şi atribuţii precis definite īn Constituţie, care să nu mai poată fi subordonat intereselor politicienilor. Este exact ceea ce ne propunem prin proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei Romāniei, lansat de Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC).

    Ştiind bine ce fac, „părinţii” actualei Constituţii a Romāniei au inclus īn textul acesteia clauze care nu numai că fac imposibilă abolirea ei şi adoptarea, de către popor, a unei noi Constituţii, dar fac foarte dificilă şi modificarea, revizuirea celei existente. Au dreptul de a iniţia revizuirea Preşedintele Romāniei, un sfert din numărul parlamentarilor, sau 500.000 de cetăţeni. Numai că iniţiativa celor 500.000 de cetăţeni trebuie aprobată de Parlament, adică de cei care au votat actuala Constituţie, de cei care au adoptat legile prin care poporul romān a fost depsedat de capital, de locurile de muncă, de resursele naturale ale ţării şi care urmează să fie deposedat şi de teritoriul naţional, prin cumpărarea acestuia de către mafia imobiliară din ţară şi din afara acesteia. Este greu de presupus că actualul Parlament al Romāniei va aproba proiectul nostru de revizuire a Constituţiei. Mai rămāne şansa ca actualul Preşedinte al Romāniei să iniţieze un referenmdum pentru a da posibilitate poporului romān să-şi adopte Constituţia care să-l scoată din sărăcie şi umilinţă. Are acest drept. Să vedem dacă şi-l va exercita. Dacă şi actualul Preşedinte al Romāniei refuză această şansă romānilor, tot nu am pierdut războiul.

    Ne mai rămāne şansa ca, īn anul 2014, să alegem un Preşedinte al Romāniei care să primească mandat din partea poporului pentru a organiza referendumul prin care să fie adoptată noua Constituţie a Romāniei şi, după aceea, să o şi pună īn practică, adică să īnceapă construcţia noilor instituţii ale statului, conform prevederilor proiectului propus de MCC, pe care le voi prezenta īn articolele ce vor urma.

    Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă: Marian ANTONESCU, Stelică BĪRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Dumitru MANEA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU.

    Proiectul constituţional a fost lansat de către Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, constituit la data de 16.03.2013, şi a fost finalizat de către Constantin Cojocaru, Preşedintele Comitatului de Iniţiativă, īn colaborare cu Ilie Bădescu, Florian Colceag, Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost luate īn considerare observaţiile formulate de Consiliul Legislativ al Romāniei, prin Avizul 308/22.04.2013, precum şi propunerile făcute īn cadrul Forumului Constituţional, coordonat de Cristian Pārvulescu, şi īn cadrul Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, condusă de Crin Antonescu.

    Textul final al proiectului a fost aprobat de noul Comitet de Iniţiativă, constituit la data de 10.12.2013.

    Constantin Cojocaru 27.12.2013

    ...

    Amendamente ADOPTATE de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014

    Preşedinte Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 1. Antonescu George Crin Laurenţiu (senator PNL );

    Vicepreşedinţi Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 2. Chelaru Ioan (senator PSD), 3. Ciucă Liviu-Bogdan (deputat PC), 4. Fenechiu Cătălin-Daniel (deputat PP-DD), 5. Mįté Andrįs-Levente (deputat UDMR), 6. Schelean Valeria-Diana (deputat PDL);

    Secretari Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 7. Iordache Florin (deputat PSD), 8. Pambuccian Varujan (deputat Mino.);

    Membri Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 9. Adam Ioan (deputat PSD), 10. Chiuariu Tudor-Alexandru (senator PNL), 11. Donţu Ovidiu Liviu (senator PSD), 12. Emacu Gheorghe (deputat PSD), 13. Florea Daniel (deputat PSD), 14. Gorghiu Alina-Ştefania (deputat PNL), 15. Greblă Toni (senator PSD), 16. Motreanu Dan-Ştefan (deputat PNL), 17. Nica Nicolae-Ciprian (deputat PSD), 18. Oltean Ioan (deputat PDL), 19. Podaşcă Gabriela-Maria (deputat PSD), 20. Roman Petre (deputat PNL), 21. Scutaru Adrian George (deputat PNL), 22. Tişe Alin Păunel (senator PDL), 23. Vochiţoiu Haralambie (senator PP-DD);

    Membri supleanţi Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 24.(MS.1). Biró Rozalia Ibolya (senator UDMR), 25.(MS.2) Cozmanciuc Corneliu-Mugurel (deputat PNL), 26.(MS.3) Ganţ Ovidiu Victor (deputat Mino.), 27. (MS.4) Ionescu Aurelian (deputat PC), 28.(MS.5) Miron Vasilica Steliana (senator PP-DD), 29.(MS.6) Stoica Ştefan-Bucur (deputat PDL), 30.(MS.7) Stragea Sorin Constantin (deputat PSD);

    ***
    VEZI/DESCARCA DOCUMENTUL ORIGINAL(format lista): Lista finala a amendamentelor la Constitutie adoptate de Comisia de revizuire
    ***

    PROIECT DE REVIZUIRE a Constituţiei aprobat de Comisia Parlamentară condusă de Crin Antonescu, Preşedintele Senatului Romaniei.
    27.06.2013
    ...

    Monitorul Oficial al Romāniei, PARTEA 3: AVIZ nr. 308 din 22 aprilie 2013 (aviz publicat īn Monitorul Oficial, joi 23 mai 2013) referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei Romāniei
    Constituţia Cetăţenilor
    :
    Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor - NOUA Constitutie a Romaniei 2013
    Forum CONSTITUŢIONAL: Revizuirea Constituţiei Romāniei - Noua Constituţie 2013

    Ioan Roşca : opinii la Proiectul de LEGE privind Revizuirea Constituţiei Romāniei - promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor 2013

    ***
    ### Poziţia Consiliului Legislativ: Analizānd iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei Romāniei, formulată de un comitet de iniţiativă īn baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de īmputernicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa īnregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R475 din 25 martie 2013,

    CONSILIUL LEGISLATIV: Īn temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Nu ştiu dacă versiunea depusă la CL este aceeaşi pe care am comentat-o şi eu (http://www.piatauniversitatii.com/ne...orial-1-2013-4; http://www.nouaconstitutie.info/dezbateri/legi.html ). Dacă da, e păcat că nu s-a ţinut cont de sugestii, grăbindu-se probabil depunerea propunerii, īnainte de a o trece printr-un sever filtru critic, pentru a nu le da ocazia derobării de la problemele de fond, prin atacarea unor erori de detaliu. Cu toate acestea , recidivez, spunīndu-mi din nou punctul de vedere, pe marginea acestui document interesant, care relevă poziţia celor care ne plămădesc destinul, īn numele "tehnicalităţilor" juridice.
    ...

    Opinia cetăţeanului Ioan Roşca privind PROIECTUL DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMĀNIEI, promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 1: Statul romān (actual)
    (1) Romānia este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
    (2) Forma de guvernămānt a statului romān este republica.
    (3) Romānia este stat de drept, democratic şi social, īn care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, īn spiritul tradiţiilor democratice ale poporului romān şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
    (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - īn cadrul democraţiei constituţionale.
    (5) Īn Romānia, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
    (Constituţia Romāniei 2003)
    „ŲŲŲ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia CetăţenilorMCC”):
    1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Romānia este patria poporului romān, are un stat de drept, democratic, īn care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, īn spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.”

    Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Statul romān se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară - īn cadrul democraţiei constituţionale.”

    „ŲŲŲ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.1 De tranşat relaţia suveranităţii cu subordonarea faţă de UE (limitele īn care se poate impune poporului romān să adopte legi pe care nu le doreşte) - vezi şi art. 11
    al. 2 Forma de guvernămīnt este aceea pe care o alege poporul romān, prin referendum - dedicat numai acestei chestiuni
    al. 3 De adăugat: Legile trebuie să operaţionalizeze eficace aceste garanţii, ca să aibă legitimitate.
    al. 4 De adăugat: Scopul activităţii politice este īntărirea puterii cetăţeanului corect informat, facilitarea democraţiei directe, combaterea falsei reprezentări.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei Romāniei

    ***
    ...