• Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC), comentată

    Monitorul Oficial al Romāniei, PARTEA 3: AVIZ nr. 308 din 22 aprilie 2013 (aviz publicat īn Monitorul Oficial, joi 23 mai 2013) referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei Romāniei
    Constituţia Cetăţenilor
    :
    Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor - NOUA Constitutie a Romaniei 2013
    Forum CONSTITUŢIONAL: Revizuirea Constituţiei Romāniei - Noua Constituţie 2013

    Ioan Roşca : opinii la Proiectul de LEGE privind Revizuirea Constituţiei Romāniei - promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor 2013

    ***
    ### Poziţia Consiliului Legislativ: Analizānd iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei Romāniei, formulată de un comitet de iniţiativă īn baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de īmputernicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa īnregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R475 din 25 martie 2013,

    CONSILIUL LEGISLATIV: Īn temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Nu ştiu dacă versiunea depusă la CL este aceeaşi pe care am comentat-o şi eu (http://www.piatauniversitatii.com/ne...orial-1-2013-4; http://www.nouaconstitutie.info/dezbateri/legi.html ). Dacă da, e păcat că nu s-a ţinut cont de sugestii, grăbindu-se probabil depunerea propunerii, īnainte de a o trece printr-un sever filtru critic, pentru a nu le da ocazia derobării de la problemele de fond, prin atacarea unor erori de detaliu. Cu toate acestea , recidivez, spunīndu-mi din nou punctul de vedere, pe marginea acestui document interesant, care relevă poziţia celor care ne plămădesc destinul, īn numele "tehnicalităţilor" juridice.

    ### Poziţia Consiliului Legislativ:
    1.Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei Romāniei, republicată, fiind formulată īn temeiul art. 150 din Legea fundamentală.
    Conform Expunerii de motive, intervenţiile legislative propuse vizează, īn principal, următoarele aspecte:
    - instituirea unui Parlament unicameral compus din maximum 300 de parlamentari;
    - instituirea unui număr de maximum două mandate pentru toate funcţiile elective;
    - participarea la vot obligatorie;
    - stabilirea zilei naţionale pe data de 9 Mai, precum şi stabilirea ca imn naţional al Romāniei a melodiei "Trăiască Romānia, Trăiască Tricolorul";
    - afirmarea faptului că Romānia este continuatoarea de drept a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit īn anul 1918;
    - o reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor īn stat, prin alegerea de către popor a conducătorilor autorităţilor fundamentale şi a tuturor magistraţilor.

    Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se īncadrează īn categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Revizuirea vechii Constituţii se face īn baza ei, doar dacă te plasezi īn paradigma continuităţii legislative. Aşa nu spargi cercul vicios de a nu putea impune revizuirea popular - prin referendum, pentru că… vechea Constituţie nu o prevede. Dacă adopţi īnsă viziunea revoluţiei juridice, impuse de gravitatea degradării socio-politice, la care s-a ajuns şi prin volant juridic nociv, nu ai de ce respecta vechiul cadru, pe care , īn interesul naţiunii - vrei să īl schimbi din temelii - cu unul care să corespundă democraţiei reale. Principala slăbiciune a propunerii MCC este că nu merge pīnă la capăt, reclamīnd dreptul societăţii de a se debarasa de un cadru juridic dovedit toxic. Mercenarii Consiliului Legislativ (Consiliului Legislativ) profită de timiditatea demersului, judecīnd prisma nouă propusă dreptului… prin pisma veche. E logic şi era de aşteptat ca mercenarii sistemului să-şi apere astfel plasa de păianjen pe care au ţesut-o, la comanda profitorilor. Iritant e tonul documentului, aparenţele nereuşind să acopere reaua credinţă şi lipsa de reală civilitate. De exemplu, aşa-zisul rezumat al propunerii MCC este o selecţie vădit tendenţioasă, a unor aspecte secundare sau mai puţin reuşite, pentru a ascunde miezul supărător al unei propuneri pe care CL(Consiliului Legislativ) īncearcă să o compromită juridicos.

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 2.Constituţia reprezintă baza īntregului sistem juridic al unui stat şi trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerinţelor şi necesităţilor actuale şi viitoare care apar īn evoluţia unui stat, ea reflectānd stadiul dezvoltării şi modernizării societăţii. Prin Constituţie sunt reflectate interesele tuturor cetăţenilor unui stat, imprimāndu-i, astfel, o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. Īn Constituţia unui stat democratic sunt consacrate principiile vieţii economice, sociale, politice şi juridice care īşi au corespondent īn valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără.

    Ca atare, Constituţia unei ţări reglementează aspectele cele mai importante şi generale ale ordinii juridice ale societăţii, principiile şi liniile directoare,
    formulate īntr-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să īncarce inutil normele constituţionale, aspecte ce vor fi reglementate īn detaliu īn legislaţia subsecventă. Constituţia reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi īndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, precum şi autorităţile publice fundamentale. Forţa juridică a Constituţiei este supremă, fapt ce o situează īn vārful ierarhiei izvoarelor dreptului şi impune regula conformităţii īntregului sistem legislativ cu dispoziţiile ei.

    Īn acest context, semnalăm că prezenta iniţiativă cetăţenească conţine ipoteze juridice care nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care Romānia este parte, cuprinde norme contradictorii cu reglementările constituţionale rămase nemodificate şi excede cadrului reglementării fundamentale, īnvestite cu forţă juridică superioară, printr-o serie de norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate şi care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa īn cele ce urmează.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Trucurile eficace sīnt simple şi operează la rădăcină, la premisele de pornire. Dacă te laşi păcălit de ipoteze, vei fi apoi victima unor raţionamente valabile. Aici, ni se turuie obişnuita liturghie despre ce ar trebui să fie Constituţia (şi legalitatea, īn general) - o garanţie a faptului că societatea e guvernată de/spre dreptate. Totul e să nu pui īntrebarea: şi dacă - īn realitate - ea nu este ce ar trebui, dacă nu funcţionează ca anticorp īmpotriva tendinţelor unora de a profita de alţii? Să nu observi că atītea regimuri odioase (cum ar fi cel comunist) au folosit Constituţii, pretinzīnd că fac ce scrie mai sus… Şi mai ales să nu pui problema cheie: care sīnt instrumentele de a verifica operaţionalitatea Constituţiei, ca garant al valorilor şi misiunilor superioare, afirmate teoretic? Eludīnd chestiunea operaţionalităţii, trecīnd uşor peste prăpastia dintre vorba (goală) şi norma activă (īn sensul īnarmării cu un aparat legislativ adecvat a celor juşti, care vor o societate dreaptă)- s-a putut scăpa şi de propunerea MCC. De unde lecţia: nu lăsaţi juriştii puterii să vă vorbească, pe limba lor de lemn. Siliţi-i să vă refuze, pe limba adevărului. Nu vedeţi că, protejaţi de ambiguitatea limbajului (care stă la baza dreptului) se poate susţine şi teza aberantă că romānii pot trăi democratic, normaţi prin reguli stabilite mai sus de ei, īn altă parte?

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 3.Referitor la textul propus la pct. 2 pentru art. 2 alin. (1)[N: Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 2: Suveranitatea], precizăm că excluderea posibilităţii exercitării suveranităţii naţionale de către popor prin organele sale reprezentative, prevăzută īn prezent de textul Legii fundamentale, are ca efect instituirea unui regim de suveranitate populară. Aşa cum se subliniază īn doctrină[1], una dintre principalele consecinţe ale acestei concepţii asupra suveranităţii este aceea că, "īntrucāt poporul este titularul suveranităţii, iar suveranitatea nu poate fi alienată, democraţia trebuie să se realizeze direct (iniţiativa legislativă populară, veto legislativ popular, referendum etc.)". Fundamentarea exercitării suveranităţii de stat īn aceşti termeni face īnsă imposibilă calificarea Parlamentului drept "organ reprezentativ suprem al poporului romān", aşa cum se prevede īn art. 61 alin. (1) din Constituţie, rămas nemodificat. Īn plus, principiul suveranităţii populare nu este dus la ultimele lui consecinţe prin proiect, īntrucāt, cu excepţia unei legi organice care ar urma să fie adoptată prin referendum [art. 3.2 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 5], adoptarea legilor rămāne o atribuţie a Parlamentului.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Observaţii corecte, care arată că ei ştiu să gestioneze un păienjeniş normativ, deci probabil cunosc bine şi viciile sistemului actual. Este speculat faptul că propunerea MCC se opreşte la jumătate de drum, nefăcīnd pasul fundamental de a cere o democraţie directă - fără farsa reprezentării. Dacă se făcea acest pas, ar fi venit alte obiecţii, legate de dificultăţi de punere īn aplicare, dar măcar nu se puteau lega de o inconsistenţă de fond. Contestarea actualului sistem ar trebui făcută radical, nu prin compromis şi continuitate. Ca măcar să interesezi populaţia, chemată la o adevărată schimbare, după răsturnarea eventuală a celor de la putere - premisă crucială a schimbării cadrului legislativ. Īncercīnd calea mediană, cuminte, invitīnd căpuşa să-şi slăbească poziţiile, nu mai interesezi nici revoltaţii şi permiţi puterii să te refuze īn termeni convenabili ei, amendīndu-ţi dezinvolt inconsecvenţele. Ştiu că nu prea există jurişti de partea asta a baricadei. E un motiv suplimentar să vorbim altă limbă, pe care un popor revoltat să o poată impune. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 4.Norma propusă la pct. 3 pentru art. 3 alin. (1.1)[N: Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 3: Teritoriul ] nu poate fi acceptată, īntrucāt acordarea posibilităţii cetăţenilor străini şi apatrizilor ca, īn anumite condiţii, să poată dobāndi dreptul de proprietate asupra terenurilor este necesară ca urmare a faptului că Romānia este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline, motiv pentru care ţara noastră trebuie să respecte reglementările tratatelor Uniunii Europene, inclusiv pe aceea referitoare la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituţiei din anul 2003.

    Precizăm că, analizānd respectiva normă, Curtea Constituţională, īn Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele
    : "Integrarea Romāniei īn Uniunea Europeană presupune respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitoare la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobāndi bunuri īn condiţii de egalitate cu cetăţenii romāni. Curtea Constituţională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este īngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia Romāniei, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobāndească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru īnlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, īn sensul că, īn locul denumirii "Protecţia proprietăţii private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privată" Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. Īn noua redactare proprietatea privată este garantată şi ocrotită īn mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobāndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai īn condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care Romānia este parte, pe bază de reciprocitate, īn condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt īnscrise īn această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept īn conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar."Pe cale de consecinţă, este evident că nu poate fi acceptată modificarea art. 3 alin. (1.1), īntrucāt se exclude posibilitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor ca, īn anumite condiţii, să poată dobāndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. Īn plus, īn textul propus pentru art. 3 alin. (1.1), precizăm că persoanele juridice sunt entităţi cu personalitate juridică proprie, ale căror drepturi şi obligaţii sunt distincte de cele ale persoanelor fizice, astfel īncāt nu se poate afirma că un drept ar putea aparţine cetăţenilor romāni "constituiţi īn persoane juridice romāne". ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi cum rămīne cu democraţia şi independenţa ţării ? Dacă majoritatea romānilor nu vrea să fie vīndute terenurile (distructiv de ieftin) la străini şi dacă li se poate impune asta, din exterior - despre ce "democraţie" mai vorbim? Prin ce truc se ajunge ca voinţa majorităţii pe un anumit subiect, exprimată explicit şi evident legitimă, să nu prevaleze faţă de orice alte aranjamente? Dacă membrii CL consideră că aici se produce o contradicţie fatală, şi nu găsesc altă soluţie decīt jertfirea democraţiei şi a autonomiei naţionale - sau renunţarea la integrarea păguboasă īn Europa, de ce nu recunosc ei, ca apărători ai democraţiei locale, că poporul trebuie să aleagă, referendar, de care din rele scapă?

    Nu ştiu tovarăşii jurişti, care au creat cadrul legislativ propice jafului funciar, la cine a ajuns pămīntul, acaparat de la adevăraţii proprietari - şi că respectivii răufăcători sīnt presaţi să vīndă sub preţul corect, pentru ca prada să "intre īn circuitul civil european"- deci să fie greu de recuperat? Aici e vorba de a acorda hoţilor dreptul să-şi valorifice crimele prin implicarea străinilor, care se vor grăbi se profite de subevaluarea terenului romānesc.

    Fiind vorba de complicitate la īnaltă trădare, la nivel legislativ, cei care se cred voci ale poporului nu trebuie să se angreneze īn polemici de salon cu duşmanii, ci să le īntoarcă replici de genul : "Dacă banda voastră cade de la putere, vă vom pedepsi pentru ce aţi făcut, elaborīnd şi cadrul legislativ adecvat pentru asta, īntru reabilitarea dreptăţii şi binelui social". Atīt. Jucīnd tenis argumentativ cu distrugătorii ţării ne compromitem faţă de victimele revoltate şi ne arătăm slăbiciunea.
    ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 5.Cu privire la pct. 4, precizăm că norma din cuprinsul art. 3.1 alin. (2)[„Reīntregirea Patriei”][N: Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 3: Teritoriul] ridică problema succesiunii statelor din punctul de vedere al dreptului internaţional, problemă care apare atunci cānd au loc modificări teritoriale care conduc la apariţia unor noi state. "Mutaţiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere şi care dau naştere unor situaţii calificate īn dreptul internaţional drept «succesiune»"[2] sunt: reunirea mai multor state īntr-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea şi transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu moştenitor al drepturilor şi obligaţiilor statului predecesor. Īn prezent, īn dreptul internaţional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena īn anul 1978, şi prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor īn ceea ce priveşte bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată la Viena īn anul 1983. Mai mult, Guvernul Romāniei a īncheiat īnţelegeri internaţionale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul Romāniei şi Guvernul Republicii Croaţia privind succesiunea la acordurile īncheiate īntre Romānia şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucureşti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul romān nu poate fi "moştenitorul de drept" al statului naţional şi unitar, aşa cum se propune prin proiect.

    Avānd īn vedere că alin. (3) prevede că "statul romān este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reīntregirea Patriei (...) cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional", precizăm că modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional contemporan sunt următoarele[3]: modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat şi formarea unui[4] sau unor state independente[5]; alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, īn īntregul lor, la alte state[6]. Indiferent īnsă de modalitatea de dobāndire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internaţional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimţămāntul liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriul īn cauză[7]. Īn caz contrar, s-ar īncălca cel puţin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internaţional, şi anume: neamestecul īn treburile interne ale altor state şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, īn cuprinsul normei, la obligaţia statului romān de a face toate demersurile pentru "Reīntregirea Patriei" vine īn contradicţie cu principiile dreptului internaţional.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor MCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi aici transpare caracterul antinaţional, trădător şi anti-democratic al celor care ocupă CL. Ce e aia "doctrină"? Dar "drept internaţional"? Le-a votat cineva? De ce ar respecta cetăţenii liberi ai statului NOSTRU convenţiile banditeşti, parafate de uzurpatori ai unor poziţii "reprezentative" din statul comunist ? (dacă tot se admite că nu moştenim un stat-lagăr). Cine conducea Romānia cīnd s-au semnat īnţelegerile invocate mai sus? Nu avem de ce legitima cocoţarea unor uzurpatori deasupra popoarelor, pretinzīnd a impune norme pe care acestea nu le-au votat, stabilite la masa verde de nişte pseudoreprezentanţi ai naţiunilor, sub ameninţarea rechinilor imperiali sau sub incitativul mituirilor grase.

    Democraţie reală īnseamnă că decizia o iau cetăţenii, conform intereselor lor. Orice impunere exterioară este macro-tiranie, fie şi "geostrategică". De aceea dreptul intern trebuie să prevaleze convenţiilor oculte de cancelarie, īntr-o lume cu adevărat democratică. Dacă romānii de pe cele două părţi ale Prutului se hotărăsc să revină la normal, deblocīnd Reunificarea, nu pot scăpa şi ei de zidul Berlinului, decīt dacă ne permit imperiile să ne refacem ţara sfīrtecată? Trebuie să admitem că sīntem oameni de categorie inferioară, pentru că avem o ţară cu putere mai mică? Constituţia nu poate īntoarce spatele de la faptul că avem o bucată din teritoriu răpită. Fie şi numai pentru faptul că acolo sīnt romāni, la fel de legitimi ca noi, care nu au nici o vină că au fost capturaţi şi că nu sīnt lăsaţi să participe la viaţa colectivităţii noastre. Dacă asta īnseamnă aplicarea "dreptului internaţional", atunci să prevedem īn Constituţie că poporul romān trebuie să valideze, prin referendumuri separate, toate convenţiile făcute pīnă acum īn numele său. Asta ca să devină mai clar că īn Romānia, poporul foloseşte statul, nu invers.
    ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 6. Norma propusă la pct. 7 pentru art. 6 alin. (3) [N: Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate]este identică cu norma propusă īntr-un alt proiect de revizuire a Legii fundamentale, proiect care a făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale īn cuprinsul Deciziei nr. 799/2011. īn respectiva decizie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "Textul introdus, care prevede obligaţia autorităţilor publice de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinānd minorităţilor naţionale īn legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase, dă expresie obligaţiei statului de recunoaştere şi garantare pentru această categorie de persoane a dreptului la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor, prevăzută de alin. (1) al aceluiaşi articol, constituind una dintre modalităţile de garantare a dreptului la care textul constituţional face referire.

    Această modificare nu pune īn discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Curtea reţine. īnsă, că reglementarea modalităţilor īn care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale nu este de domeniul Constituţiei, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituţional a uneia dintre aceste garanţii negăsindu-şi justificarea. Īn situaţia īn care se va menţine această reglementare, pentru ca deciziile organizaţiilor cetăţenilor aparţinānd minorităţilor naţionale privitoare la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale şi religioase să nu contravină principiilor de egalitate şi nediscriminare faţă de ceilalţi cetăţeni romāni, ar trebui să se prevadă şi obligaţia acestor organizaţii de a consulta īn scris autorităţile publice īn legătură cu deciziile pe care urmează să le adopte".
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Tehnica dirijării discuţiei spre aspecte minore, pentru ca marile probleme să fie mai greu de urmărit. Observaţi ce propuneri (articole) au fost sărite şi la ce se răspunde. Pe viitor, MCC ar trebui să prevină aceste potenţiale diversiuni. Nu vedeţi cum se poate interpreta o expresie ca "autorităţile publice vor consulta"? Iar ajungem la limbaj…. Pentru mine - "consultarea" nu obligă la nimic. De altfel, tot acest articol nu spune mare lucru. ***
    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 7. Precizăm că norma preconizată la pct. 10 pentru art. 13 alin. (1) [N: Constituţia Romāniei - ARTICOLUL 13: Limba oficială] este identică cu cea aflată īn vigoare, motiv pentru care propunerea de modificare a acestui text nu se justifică. Totodată, semnalăm că dispoziţia propusă pentru alin. (2) referitoare la dezbaterile publice īn limba romānă la toate nivelurile administraţiei publice nu poate fi acceptată, īntrucāt contravine obligaţiilor asumate de Romānia prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, īncheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. Īn conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituţional se regăsesc norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale īn īnvăţămānt, justiţie, autorităţile administraţiei publice locale. Amintim, īn acest sens, dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, rămase nemodificate, potrivit cărora dreptul persoanelor aparţinānd minorităţilor naţionale de a īnvăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite īn această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. De asemenea, dispoziţiile art. 120 alin. (2), rămase nemodificate, prevăd asigurarea folosirii, īn scris şi oral, a respectivei limbi a minorităţii naţionale īn unităţile administrativ-teritoriale īn care cetăţenii aparţinānd unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă (20% conform prevederilor din Legea administraţiei publice locale). Īn acest context, amintim şi dreptul cetăţenilor romāni aparţinānd minorităţilor naţionale de a se exprima īn limba maternă īn faţa instanţelor de judecată, īn condiţiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentală, normă rămasă, de asemenea, nemodificată. ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]:Să īncepem prin a revela chiţibuşăria de rea credinţă. Propunerea MCC īnlocuieşte un articol unic, cu două aliniate. Era deci legitim să se reia şi prevederea veche, care acum constituie primul aliniat. Este doar o introducere răutăcioasă către problema de fond: trădarea intereselor majorităţii romāneşti (şi deci, din nou, īncălcarea spiritului democratic). Ce legătură are dreptul unui minoritar de a-şi folosi limba īn raporturile cu altul, cu impunerea altor limbi (cīte? care?) decīt cea oficială (romānă), unui cetaţean romān care are ghinionul să intre intr-o regiune de-romānizată… oficial? Găsesc propagandiştii internaţionalismului din Consiliului Legislativ multe ţări civilizate, īn care cunoaşterea limbii naţionale să nu fie obligatorie şi cetăţenilor să nu li se garanteze că pot folosi limba oficială, īn orice īmprejurare?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 8. Referitor la textul propus la pct. 12 pentru art. 16 alin. (3), relevăm că acest alineat a cunoscut o modificare esenţială prin revizuirea Constituţiei din anul 2003, īn sensul că, faţă de perspectiva integrării Romāniei īn Uniunea Europeană, s-a considerat că nu mai este justificată interdicţia accesului la aceste funcţii şi demnităţi a cetăţenilor romāni care au şi o altă cetăţenie. Soluţia propusă prin proiect revine la vechea redactare, care permitea accesul la funcţiile şi demnităţile publice a celor care aveau numai cetăţenia romānă[8]. Pentru aceste considerente, norma propusă nu poate fi acceptată.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Atenţie la "argument"! Pentru că se revine la o normă veche… propunerea nu poate fi acceptată. Chiar admiţīnd că am accepta ca acest CL să ne avizeze propunerile (ceea ce eu cred că nu e cazul) - cum am putea admite o astfel de justificare? Desluşim şi o subterană aluzie la obligaţia de a face ascultare. Ne impune UE (deci forţe dinafara cercului care poate stabili legitim normele cetăţii) şi pe cine putem alege noi īn dregătorii? Īnsemnă că romānii cu altă cetăţenie sīnt susceptibili de a ne forţa mīna, īn interesul altora. Nu se putea o mai bună justificare a interdicţiei propuse de MCC… De altfel, observaţi că s-a deschis poarta puterii nu numai către cetăţeni europeni, deşi argumentul e intrarea īn UE. De ce ne-ar conduce persoane care au jurat credinţă unor state ca Rusia, SUA, Israel etc?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 9. La art. 32 alin. (2), astfel cum este propus la pct. 16 [vezi punctul 14], semnalăm că eliminarea posibilităţii desfăşurării īnvăţămāntului īntr-o limbă de circulaţie internaţională şi īn cadrul unităţilor de īnvăţămānt de stat constituie o restrāngere a dreptului la īnvăţătură, generatoare de discriminare pentru persoanele care nu dispun de posibilităţile materiale de a urma cursurile unor "şcoli private".###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi de ce ar plăti statul romān pentru educarea unora īn limbi internaţionale? Ca să mărim eficacitatea exportului de creier, de curve şi de salahori? Ca să accelerăm procesul dezagregării naţiunii romāne? Şi dacă majoritatea populaţiei nu īmpartăseşte agenda CL : Consiliului Legislativ (pentru că nu poate fi cumpărată, la asemenea scară), I se permite să-şi decidă normele democratic?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 10. Cu privire la textul propus la pct. 20 [N: vezi pct.18 ARTICOLUL 36: Dreptul de vot] pentru art. 36 alin. (3), referitor la obligativitatea votului, semnalăm că regimul juridic al dreptului de vot trebuie interpretat sistematic, luānd īn considerare prevederile art. 62, astfel cum sunt propuse la pct. 32, precum şi dispoziţiile art. 81, rămase nemodificate, referitoare la alegerea membrilor Parlamentului şi a Preşedintelui Romāniei, care prevăd că "membrii Parlamentului (...) sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Īn ceea ce priveşte votul liber exprimat, īn doctrină[9] se apreciază că acesta "vizează, pe de o parte, faptul că exprimarea voinţei cetăţenilor īn alegeri nu trebuie viciată īn niciun fel, iar, pe de altă parte, faptul că votul nu este obligatoriu. Īn Romānia participarea la vot nu este obligatorie pentru niciun fel de alegeri, cetăţenii avānd opţiunea liberă de a participa sau nu la scrutin".

    Sub acest aspect, relevăm faptul că dreptul la vot este īncadrat īn categoria drepturilor fundamentale (prevăzute la capitolul II al titlului II din Constituţie), şi nu a īndatoririlor fundamentale (prevăzute la capitolul III al titlului II din Constituţie), astfel că titularul hotărăşte modalitatea de exercitare a acestuia. Īn aceeaşi opinie se susţine că unele state, precum Grecia sau Belgia, folosesc votul obligatoriu, īnsă problema cea mai dificilă este stabilirea sancţiunilor īn caz de neexercitare a votului. Īn astfel de state, votul devine nu doar un drept, ci şi o obligaţie pentru care īnsă este greu de aplicat o sancţiune corpului electoral.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Am semnalat deja că sīnt total īmpotriva acestei propuneri MCC, care īntr-adevăr īncearcă să transforme un drept īntr-o obligaţie. Păcat că a fost depus la CL documentul iniţial, īnainte de a se putea ţine cont de vreo observaţie. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 11. Referitor la textul propus la pct. 23 [vezi punctul 21 MCC] pentru art. 44 alin. (6)[N: Dreptul de proprietate privată], apreciem că prevederea actuală a modalităţii de despăgubire īn caz de expropriere sau de folosire a subsolului proprietăţilor imobiliare reprezintă o garanţie a dreptului de proprietate, a cărei suprimare depăşeşte limitele revizuirii, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituţie. Totodată, cu privire la alin. (8), care are ca finalitate eliminarea din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al dobāndirii averii, semnalăm că norma s-a regăsit şi īn proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011, reţinānd că această prezumţie constituie o garanţie a dreptului de proprietate al persoanei. Īn absenţa unei astfel de prezumţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue īntrucāt, ori de cāte ori s-ar invoca dobāndirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmaţia, ci deţinătorului bunului. Tocmai de aceea, īn cadrul lucrărilor Adunării Constituante, īn şedinţa din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziţiei privind prezumţia dobāndirii licite a averii, neīntrunind decāt votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al Romāniei, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991.

    Făcānd aplicarea dispoziţiilor art. 152 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea a constatat că eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobāndirii se prezumă", este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, īncălcāndu-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituţie. Curtea a subliniat īn acest context cele reţinute īn jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996 sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, īn sensul că reglementarea acestei prezumţii nu īmpiedică cercetarea caracterului ilicit al dobāndirii averii, sarcina probei revenind īnsă celui care invocă acest caracter. Īn măsura īn care partea interesată dovedeşte dobāndirea unor bunuri, a unei părţi sau a īntregii averi a unei persoane īn mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobāndite ilegal se poate dispune confiscarea, īn condiţiile legii.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Aceasta e misiunea fundamentală a corpului juridic al tranziţiei ! Să folosească scutul legislativ īntru protejarea jefuitorilor poporului romān. Pe de o parte, "neglijīnd" introducerea, la timp, a unor prevederi clare, care să criminalizeze explicit activităţile necinstite care au dus la formarea explozivă a averilor. Pe de altă parte, să īmpiedice cercetarea abuzurilor comise şi pedepsirea celor care s-au pretat la variate "inginerii", ca să acapareze bogăţie - fără just temei. Īn fine, să invoce prescripţia, pentru a bloca corecturile, amīnate pīnă cīnd prada e scoasă din ţară, introdusă īn circuitul civil etc. Deasupra deasuprelor, după cum se vede şi aici, stă speculaţia teoretică găunoasă. Nici unul dintre aceşti complici ai jefuitorilor nu poate răspunde la īntrebarea: de ce să prezumăm ceva…. īmpotriva evidenţei? Nu este realitatea, tratată statistic, autoritatea ultimă, īn materie de prezumţii? Īn Romānia au apărut nenumărate dovezi că averile apărute miraculos au fost făcute pe căi necinstite, prin folosirea unor mijloace ilicite, acoperite cu aparenţe de legalitate. Şi toată lumea ştie ce se ascunde īn spatele acumulării "legale" şi de ce nu s-a găsit ac de cojocul hoţiilor. Este crasă complicitate, a īmplīnta īn Constituţie teza că averile tranziţiei s-au făcut īn general cinstit, deci că sarcina probei incorectitudinii trebuie să revină părţii care se plīnge (probabil - nu orice cetăţean, ci numai reclamantul, care arată "un interes legitim" şi are acces la documente… ţinute departe de ochii publicului, īn numele drepturilor furilor la acoperire). Criminalitatea legislativă lasă īnsă urme... ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 12. Referitor la textul propus la pct. 31[vezi pct. 29 MCC] pentru art. 61 alin. (2)[N: ARTICOLUL 61: Parlamentul - Rolul şi structura], potrivit căruia Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră [Camera Reprezentanţilor], semnalăm că o astfel de soluţie legislativă a fost prevăzută şi īn proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011. Cu această ocazie, instanţa de contencios constituţional a arătat că această modificare nu pune īn discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie, ci reprezintă exclusiv o opţiune politică asupra căreia se vor pronunţa participanţii la procedura de revizuire a Constituţiei.

    Nu trebuie ignorate totuşi, īn exprimarea acestei opţiuni, tradiţia statului romān şi avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului īn raport cu cea unicamerală. Curtea a reţinut īn acest sens că, īn mod tradiţional, Parlamentul Romāniei a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată īn anul 1864, prin "Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, fiind īntreruptă doar īn perioada regimului comunist, cānd reprezentanţa naţională era unicamerală - Marea Adunare Naţională. După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui Romāniei, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act īn baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituţia din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menţinută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente īn materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcţional.

    Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii īn Parlament, īntrucāt Camerele acestuia se vor īmpiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri şi un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanţie a calităţii actului legislativ. Adoptarea legilor īn cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi"succesive ale unui text....Fiind realizate īnsă de acelaşi corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau pot fi suprimate din raţiuni de urgenţă. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, īntotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepţie critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune şi colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinţei statului parlamentar. Īn plus, bicameralismul minimizează riscul dominaţiei majorităţii, favorizānd dialogul īntre majorităţile din cele două Camere, precum şi īntre grupurile parlamentare. Cooperarea şi supervizarea legislativă sunt extinse īn acest mod, demonstrāndu-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separaţiei puterilor; care nu funcţionează doar īntre puterile legislativă, executivă şi judecătorească, ci şi īn interiorul celei legislative. Atāt tradiţia care, fiind legată de fiinţa statului romān, īl defineşte şi īl reprezintă, cāt şi avantajele enunţate constituie puternice motive de reflecţie cu prilejul opţiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi cu voinţa exprimată pe acest subiect, direct de popor, cum rămīne? Asta e democraţia, să aduci lumea la vot numai ca să legitimeze rotativ cīte o aripă a sistemului de īmpilare camuflată? Dacă CL[Consiliului Legislativ] are argumente consistente pentru bicameralism, să convingă poporul. Dar nu cu speculaţii de diversiune, evadări suspecte din realitatea romānească - de genul celor expuse aici. E o batjocură să pretinzi că există separare a puterilor prin actualele camere, controlate de aceleaşi partide, la rīndul lor controlate de acelaşi sistem mafiot - de origine fesenisto-comunistă, la rīndul lui controlat de eterna Securitate. Cohorta de parlamentari şi senatori nu sīnt, pīnă īn acest moment, decīt uzurpatori ai unor instituţii vitale, dăunători principali ai societăţii, instrumente periculoase de trădare a intereselor cetăţenilor. Aşa că e explicabilă dorinţa acestora de a micşora măcar numărul pseudo-reprezentanţilor.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 13. La pct. 32[N: vezi pct. 30 ART. 62: Alegerea Camerelor] este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinānd minorităţilor naţionale care nu īntrunesc īn alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate īn Parlament, prevăzut īn prezent de art. 62 alin. (2)[N: ART. 62: Alegerea Camerelor], nu este de natură a crea o discriminare īntre cetăţenii care aparţin unor minorităţi naţionale. Avem īn vedere că, aşa cum s-a subliniat īn doctrină[10], această prevedere constituţională "permite cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale să-şi manifeste vocaţia electorală īn cadrul unei organizaţii reprezentative". Totodată, īn literatura de specialitate[11] s-a reţinut că norma "reprezintă una din modalităţile prin care cetăţenii romāni aparţinānd minorităţilor naţionale īşi realizează propriile aspiraţii, la nivelul reprezentanţei naţionale".###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]:Īncepīnd de la ce număr de membri are dreptul o minoritate să aibă voce īn parlament? Dacă vin īn Romānia cīte 2-3 belgieni, danezi, congolezi, chilieni, indieni, islandezi, tuaregi etc. etc. - umplem parlamentul cu reprezentanţii lor? Asta īnseamnă tratament electoral egal pentru toţi cetăţenii? Şi cum sīnt aleşi respectivii reprezentanţi? Şi de ce nu dăm atunci Senatului o orientare corporatistă, adică nu permitem şi altor categorii să aibă reprezentare politică?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 14. La pct. 43 [N: vezi pct. 41], referitor la textul propus pentru art. 72 alin. (2)[N: Imunitatea parlamentară], avānd īn vedere cele reţinute de Curtea Constituţională īn Decizia nr. 799/2011, norma propusă nu poate fi acceptată, īntrucāt "vizează eliminarea inviolabilităţii parlamentare, ca formă a imunităţii parlamentare". Menţionăm că, īn această decizie, s-a precizat că, īntrucāt "prin proiectul legii de revizuire a Constituţiei este eliminată inviolabilitatea parlamentarului, adică acea imunitate de procedură care protejează parlamentarul īmpotriva urmăririlor penale abuzive sau vexatorii, instituţia imunităţii parlamentare fiind astfel golită de conţinut. Curtea constată că modificarea propusă sub acest aspect este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, īncălcāndu-se astfel limitele revizuirii prevăzute de ari. 152 alin. (2) din Constituţie".###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Parcă era vorba aici de schimbarea Constituţiei actuale şi nu de aplicarea ei? Dacă există temeiuri solide pentru schimbări (corectarea unor prevederi care fac rău societăţii) atunci ele trebuie să scoată din joc artificiul dolosiv de a invoca protejarea drepturilor omului-infractor īmpotriva intereselor omului-cinstit. De cīte ori s-au dat lovituri victimelor Tranziţiei , Curtea Constituţională le-a validat "constituţionalitatea", īn numele dreptului legiuitorului de a-şi hotărī agenda cum vrea. Dar cīnd e vorba de acordarea de privilegii agenţilor puterii abuzive (parlamentarilor, judecătorilor, militarilor, securiştilor) - raţionamentele se īntorc pe dos. Singura consecvenţă: dreptul pus īn slujba stăpīnilor juriştilor.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 15. Īn sistemul constituţional actual este "instituţionalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat īntre şeful statului şi Guvern"[12]. Prin normele propuse īnsă, concepţia legiuitorului constituant este radical modificată, Preşedintele Romāniei exercitānd puterea executivă īn stat şi răspunzānd īn faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului [art. 80 alin. (1) şi (3), propuse la pct. 51(N: vezi pct. 49)]. Īn aceeaşi ordine de idei, proiectul prevede că Preşedintele Romāniei are drept de iniţiativă legislativă [art. 74 alin. (1) propus la pct. 46(vezi pct. 44)], "īl revocă pe prim-ministru" [art. 85 alin. (1) lit. a) propus la pct. 54 (N: vezi pct. 52)], "aprobă hotărārile adoptate de Guvern" [art. 108 alin. (4) propus la pct. 74(vezi pct. 72)], "numeşte un prefect īn fiecare judeţ şi īn municipiul Bucureşti" [art. 123 alin. (1) propus la pct. 85]. Totodată, "Guvernul răspunde politic numai īn faţa Preşedintelui Romāniei pentru īntreaga sa activitate" [art. 109 alin. (1) propus la pct. 75 (vezi pct. 72)], iar "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă īn domenii care nu fac obiectul legilor organice" [art. 115 alin. (1) propus la pct. 81(N: vezi pct. 79)]. Noile soluţii juridice nu pot fi īnsă integrate īn cadrul Legii fundamentale, alături de normele rămase nemodificate, care consacră un regim semiprezidenţial "atenuat", fiind īn contradicţie cu acestea, creānd confuzii şi, īn consecinţă, fiind inaplicabile.

    Amintim, īn acest sens, norma prevăzută la pct. 5
    [!?], care prevede adoptarea unei legi organice prin referendum, deşi, la art. 73 alin. (1), legile organice se adoptă de Camera Reprezentanţilor (Parlament), ori divergenţa dintre norma propusă lapct. 70 pentru art. 102 alin. (1), potrivit căreia Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, şi norma de la art. 80 alin. (1) şi (3), astfel cum este propusă la pct. 51(vezi pct. 49), care prevede că Preşedintele Romāniei exercită puterea executivă şi răspunde īn faţa poporului. Este adevărat că, potrivit acestei din urmă norme, exercitarea puterii executive de către Preşedintele Romāniei se realizează "īn limitele stabilite de Constituţie", īnsă exercitarea conducerii generale a administraţiei publice reprezintă principala modalitate de manifestare a puterii executive īn stat. Din acest punct de vedere, competenţele Preşedintelui Romāniei şi ale Guvernului, ca autorităţi executive, nu sunt suficient de bine delimitate prin proiect.

    Şi īn cadrul pct. 81 se constată o necorelare īntre norma propusă pentru alin. (1) al art. 115 şi norma de la alin. (4) al aceluiaşi articol, care rămāne nemodificată. Astfel, potrivit normei propuse pentru alin. (1), Preşedintele va emite ordonanţele de urgenţă īn temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament, soluţie care nu este corelată cu dispoziţiile art. 115 alin. (4), rămase nemodificate, potrivit cărora ordonanţele de urgenţă se adoptă de către Guvern. De asemenea, prin terminologia folosită, se creează o confuzie īntre cele două categorii de ordonanţe, ordonanţele simple, respectiv cele de urgenţă. Īn plus, adoptarea ordonanţelor de urgenţă "īn domenii care nu fac obiectul legilor organice" este īn contradicţie cu prevederile alin. (6), rămase nemodificate, care permit adoptarea ordonanţelor de urgenţă īn toate domeniile, cu excepţia celor expres şi limitativ prevăzute de acest text. Totodată, semnalăm că norma propusă la pct. 85 pentru art. 123 alin. (1), potrivit căreia Preşedintele Romāniei numeşte prefecţii, nu este corelată cu dispoziţiile alin. (2), rămase nemodificate, potrivit cărora prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Tipic juristului romān, care scapă de povara discutării fondului - prin mărunţirea formei, de esenţă - prin evadare prin detalii. Dacă propunerea MCC conţine inadvertenţe, erori, contradicţii - ele puteau fi semnalate/corectate de către nişte experţi tehnici, cum se pretind cei de la CL(Consiliului Legislativ). Īn fond cetăţenii cu iniţiative constituţionale, nici nu sīnt obligaţi să formuleze textul complet şi definitiv al unei alternative de Constituţie, ci doar să-şi expună ideile de fond. Ceea ce trebuia să trateze aici CL era problema deplasării puterii executive către Preşedinte. Dar, din motive obscure, a evitat să se pronunţe pe acest subiect major, rezumīndu-se la o anostă vīnătoare de imperfecţiuni nesemnificative. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 16. Referitor la pct. 86: art. 125: Statutul judecătorilor, pct. 87: art.132: Statutul procurorilor, pct. 88: art. 133: Consiliul Superior al Magistraturii - Rolul şi structura, pct. 89: art.134: Consiliul Superior al Magistraturii – Atribuţii , care cuprind norme referitoare la alegerea prin vot, de către popor, a judecătorilor şi procurorilor, semnalăm că o asemenea modalitate de accedere īn funcţie nu poate fi acceptată, īntrucāt activitatea desfăşurată de aceştia este una de natură profesională, care urmăreşte īnfăptuirea justiţiei, iar nu una reprezentativă. Astfel, menţionăm că, spre deosebire de parlamentari, care sunt īn serviciul poporului, magistraţii, deşi au ca scop apărarea ordinii de drept şi garantarea respectării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor, soluţionează cazuri concrete, īn care sunt implicate interesele unor persoane determinate. Īn plus, votul presupune un mandat. Or, dacă parlamentarii au un mandat reprezentativ, activitatea judecătorilor şi procurorilor nu este şi nu are de ce să fie limitată īn timp la unul sau mai multe mandate.

    Totodată, la pct. 86, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), īntrucāt inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanţie a realizării principiului independenţei justiţiei, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, īntrucāt depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. Observaţia este valabilă şi īn ceea ce priveşte norma propusă pentru alin. (4), privind revocarea din funcţie a judecătorilor prin referendum. Īn vederea garantării independenţei judecătorilor, consacrată de
    art. 124
    Instanţele judecătoreşti - Īnfăptuirea justiţiei, alin. (3), text rămas nemodificat, este necesar ca demiterea din funcţie a acestora să se facă pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege, şi nu ca urmare a manifestării discreţionare a voinţei corpului elector. Precizăm că, prin adoptarea unei soluţii precum cea prevăzută de proiect, s-ar deschide posibilitatea pronunţării unor soluţii prin care să se "mulţumească opinia publică", īn detrimentul aplicării stricte a legii. Observaţia este valabilă, mutatis mutandis, şi īn ceea ce priveşte norma propusă la pct. 87 pentru art. 132 alin. (4), referitoare la revocarea din funcţie, prin referendum, a procurorilor.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: S-a īncercat aici ca respingerea atacului cel mai periculos al MCC să fie făcută pe un ton neutru. Asta nu ne poate īmpiedica să observăm tendenţiozitatea argumentelor. Nu sīnt invocate aici problemele de operaţionalitate (procesul electiv mult prea greoi) pe care eu le-am semnalat, propunīnd un compromis: să fie aleşi doar şefii judecătoriilor şi parchetelor. Ci ni se propun "adevăruri absolute", pe care opinia publică nu ar avea, chipurile, dreptul să le contrazică, votīnd īmpotriva intereselor castei juriştilor. Aflăm că activitatea unui judecător, nu poate deveni reprezentativă… pentru că acum nu este aşa. Ca şi cum aceşti "profesionişti" ai nedreptăţirii nu pot deveni jurişti/avocaţi, dacă produc insatisfacţie beneficiarilor serviciului juridic, ca judecători sau procurori. Ca şi cum nu aşteaptă pe margine alte zeci de mii de absolvenţi, dispuşi să īncerce reabilitarea dreptului romānesc, făcut zob de actualii "experţi". Cu alte cuvinte, să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic… Cu neobositul recurs la dogma că actuala Constituţie veghează ca să nu fie schimbată de poporul prost, īn cine ştie ce direcţie nesăbuită. Este clar că pentru aceşti şoareci de normă, legea este deasupra voinţei umane fie ea şi majoritare, a intereselor societăţii sau a realităţii. E sacrosantă, izvor şi temei ultim al vieţii colective. Mai rămīne să fim convinşi şi noi, victimele complotului statal, că se poate trăi īn comun numai aşa, ca sclavi ai paraziţilor care capturează "dreptul".

    ### Poziţia Consiliului Legislativ:17. Īn cuprinsul iniţiativei cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei se regăsesc norme care nu sunt fundamentate, nu sunt complete, creează ambiguităţi, incoerenţe şi care nu pot fi acceptate la nivelul Legii fundamentale.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Nu pricep rostul organizării analizei pe două straturi, 1-16 şi 17a-r. Probabil pentru a se observa mai greu că s-a "sărit" peste propunerile consistente ale MCC (care probabil erau mai dificil de tratat) de la foarte multe articole (ar merita analizate punctual şi aceste eludări, dar eu reacţionez acum īn criză de timp).***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 a) Astfel, referitor la art. 1 alin. (3) propus la pct. 1, precizăm că dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă calităţi morale ale individului, şi nu ale unei colectivităţi. De asemenea, cu privire la textul propus pentru art. 1 alin. (4), referirea la "puterea mediatică" şi la "puterea financiară", alături de enumerarea celor 3 puteri clasice - legislativă, executivă şi judecătorească -, nu poate fi acceptată, īntrucāt cele două "puteri" nu corespund vreuneia dintre funcţiile prin care puterea se exercită īn stat. Aşa cum s-a subliniat īn doctrină[13], cele 3 funcţii principale prin care puterea se exercită īn stat sunt funcţia legislativă, cea executivă şi funcţia judecătorească.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Presupun că subtilitatea ontologică de la īnceput (incursiunea fulgerătoare īn problematica raportului individv- comunitate) are scopul de a accepta intimidaţi sentinţa arbitrară care ne e servită ritos īn continuare. A considera că puterea financiară şi cea mediatică, operīnd din plin īn societate, au nevoie de īncadrare constituţională - era un punct central al propunerii MCC. La care, se răspunde aici cu clasicul "nu se aprobă" (folosit des de "juriştii" comunistici) , căci pīnă acum, "doctrina" (Ce e aia domnilor? Unde e prevăzută īn Constituţie?) nu consideră aceste funcţii ca manifestări de putere īn stat, care trebuie deci luate sub control democratic direct. Aşadar: nu se poate accepta această noutate/schimbare, pentru că … e nouă (schimbă). Avantajul acestui gen de retorică găunoasă e că nu ai la ce reacţiona. Ceea ce nu īnseamnă că nu luăm notă, īncă o dată, de "culoarea" tovarăşilor experţi din CL(Consiliului Legislativ): e clar pentru cine se străduiesc. Că doar nu o să-şi rişte privilegiile, ajutīndu-ne să ieşim din ghearele puterii mediatice şi financiare.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 b) Referitor la textul propus la pct. 5 pentru art. 3.2 "Regiunile de dezvoltare", relevăm că regionalizarea s-a impus īn ultimii ani īn statele europene. Īn literatura de specialitate[14], regionalizarea este definită ca reprezentānd "procesul prin care se realizează instituirea unei capacităţi de acţiune autonome, ce are ca obiectiv promovarea unui teritoriu infranaţional sau supralocal, prin mobilizarea mecanismului său economic şi, dacă este cazul, a raporturilor de solidaritate locală sau regională, precum şi a dezvoltării potenţialului său". Introducerea acestui articol trebuia corelată, īn primul rānd, cu art. 3 alin. (3) din Legea fundamentală, rămas nemodificat, care reglementează modul īn care este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial statul romān, dar şi cu capitolul V al titlului III, referitor la administraţia publică locală.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Adică? Numai propunerea MCC sau şi actuala Constituţie este contradictorie, la acest capitol? Dacă prin regionalizare, "literatura de specialitate" (Ce izvor de drept este ăsta? Unde e prevăzută autoritatea lui in Constituţie?) īnţelege afirmarea dreptului la autonomie a micilor comunităţi īnghiţite de state, atunci cum poate fi rezolvat paradoxul conflictului de autoritate, atunci cīnd se suprapun mai multe nivele de agregare socio-juridică? Au şi locuitorii unui bloc, cartier, oraş, judeţ, sau membrii unei asociaţii, caste, etc. - drepturi de decizie, la nivelul respectivelor comunităţi? Cum se īmpacă asta cu decizia concurentă la nivel naţional sau supra-naţional (căci numai cine nu vrea, nu descoperă aporiile democraţiei supra-etajate)?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 c) La art. 12 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 9, semnalăm că stabilirea drept imn naţional a cāntecului "Trăiască Romānia, Trăiască Tricolorul" este inadecvată, īntrucāt, potrivit īnregistrărilor din perioada respectivă, īn varianta sa completă, interpretată īn cadrul Cenaclului Flacăra īnainte de Decembrie 1989, acesta cuprindea şi versul "Trăiască Ceauşescu, Partidul şi poporul!". ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Ştiu să exploateze erorile adversarului! Aici MCC a comis o greşeală care aruncă o lumină proastă asupra maturităţii conceptorilor proiectului, aşa cum le-am atras atenţia, probabil prea tīrziu. Este penibil să dai ocazia continuatorilor regimului comunist să te ironizeze pe un astfel de subiect.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 d) La art. 15 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 11, precizăm că stabilirea unui moment de la care īncepe să curgă "dreptul de acţiune" īn cazul săvārşirii unor infracţiuni nu este specifică dreptului penal. Este adevărat că, īn sens larg, dreptul statului de a trage la răspundere o persoană care a săvārşit o infracţiune se naşte de la momentul comiterii respectivei infracţiuni, īnsă acest principiu este valabil pentru orice infracţiune, nu numai pentru cele avute īn vedere de textul propus prin proiect.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Mă rog… Din nou se fuge pe portiţa deschisă printr-o exprimare stīngace. Pretinde CL(Consiliului Legislativ) că nu a īnţeles despre ce era vorba aici, īncīt să-şi onoreze răspunderea unei opinii? Eu remarc că nu a avut nici curajul de a susţine făţiş prescriptibilizarea crimelor comunismului, prelungite şi amplificate īn timpul tranziţei. Ca să nu poată fi mai tīrziu acuzaţi de complicitate, dar să nu-şi supere nici stăpīnii, ameninţaţi fatal de această propunere… au refuzat să o ia īn considerare. Īn ce mă priveşte, acest mod de reacţie e tot criminalitate juridică.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 e) La art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 18[N: vezi pct. 16], considerăm că statul nu poate garanta "dreptul la sănătate", ci poate avea obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, aşa cum se prevede īn textul actual al art. 34 alin. (1). Īn ceea ce priveşte referirea expresă la calităţile pe care trebuie să le īndeplinească hrana, precizăm că acestea nu sunt necesare, īntrucāt rezultă din prevederea, īn alin. (2), a obligaţiei statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. Totodată, menţionăm că obligaţia statului de a lua măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, apă curată şi aer curat, prevăzută īn norma propusă pentru art. 34 alin. (1.1), rezultă din dispoziţiile art. 35, potrivit cărora statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu īnconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. De altfel, precizăm că formularea propusă prin proiect este discriminatorie, īntrucāt textul se referă exclusiv la "cetăţeni", īn vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sănătos este recunoscut, aşa cum este şi firesc, "oricărei persoane" aflate pe teritoriul Romāniei, nu doar cetăţenilor romāni.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Din nou agenţii agenţilor neocoloniali (postură pe care şi-au asumat-o paraziţii tranziţiei, ca să nu fie descăunaţi dinafară) umblă cu cioara vopsită īn verbiajul corectitudinii politice. Este clar că referirile explicite la hrană naturală, apă, medicamente ieftine, etc. - pot deranja interese de gen Monsanto, ACTA, etc. - deci trebuie evitate (de cei care ne ţes cămaşa de forţa a legii). Aşa că sper ca autorii propunerii MCC să īnţeleagă că nu are rost jumătatea de măsură. Dacă tot conteşti un sistem, nu o fă īn termenii aleşi de el. De ce este păstrată sintagma "este garantat", nu e clar că aici se ascunde o farsă? Să nu mai tolerăm astfel de cecuri īn alb. De cīte ori se vorbeşte de "garanţii" să cerem explicitarea lor, chiar īn Constituţie. Altfel nu putem schimba mare lucru. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 f) La pct. 19[N: vezi pct 17], referitor la textul propus pentru art. 35 alin. (3), precizăm că includerea statului īntre entităţile care au īndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării şi mediul īnconjurător este superfluă, īntrucāt această obligaţie a statului rezultă, indirect, din obligaţia prevăzută la alin. (2). īn plus, īntrucāt animalele intră īn sfera noţiunii de "mediu īnconjurător", referirea expresă la ocrotirea acestora este, de asemenea, superfluă.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Serios? Grija cea mare a CL(Consiliului Legislativ) este ca exprimările să rămīnă vagi şi să rămīnem la cheremul deducţiilor şi interpretărilor, dintr-o simulată frică de redundanţe ? Atunci să facem o Constituţie condensată la maxim, de genul "Articol unic. Statul va lua toate măsurile pentru a asigura funcţionarea justă a societăţii, īn beneficiul cetăţenilor, care vor hotărī regulile jocului social şi politic pe principiul majorităţii, atunci cīnd se impun decizii colective". Restul se poate deduce de aici - nu-i aşa, fără explicitări deductibile? Cei care s-au confruntat cu "legislativul", cu "executivul ", cu "justiţia" - au constatat că acestea au nevoie de prevederi ambigui, interpretabile, care să permită adaptarea mafiei decidente la situaţii variate: să fie loviţi doar cei care deranjează puterea. Ce-ar fi să nu ne lăsăm atraşi īn această cursă şi să cerem o Constituţie cīt mai explicit determinată, pe fiecare punct?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 g) La pct. 24, referitor la art. 45 [Libertatea economică], apreciem că soluţia legislativă privind prevederea competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti de a autoriza desfăşurarea de activităţi economice nu se justifică, īntrucāt excede funcţiei judiciare pe care o īndeplinesc respectivele instanţe. Pe de altă parte, alin. (4) al art. 45, care se referă īn mod exclusiv la exercitarea activităţilor economice de către "cetăţeni", face ca, de principiu, să fie excluse de la control persoanele fizice şi juridice străine care desfăşoară astfel de activităţi pe teritoriul Romāniei.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Nu ştiu de ce MCC ar arunca economia remanentă īn ghearele unei justiţii ocupate de ticăloşi… īnainte de a se asigura de deparazitarea ei. Probabil - din disperare, īn faţa putreziciunii maşinii administrative parazitare. Mai bine atacau frontal şopīrla "exercitarea acestora īn condiţiile legii" - din actuala formulare. Sintagmă otrăvitoare, care permite statului (uzurpat) să facă orice. De exemplu - să favorizeze rechinii economici (străini) īn dauna micilor īntreprinzători (autohtoni) īn numele cine ştie cărei doctrine. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 h) Norma propusă pentru art. 47 alin. (1) la pct. 25[N: vezi pct. 23] este incompletă, īntrucāt nu precizează cui anume ar urma să ceară cetăţenii dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui Romāniei, şi nici procedura aplicabilă īntr-o astfel de situaţie. Referitor la norma propusă pentru alin. (1.1), considerăm că instituirea obligaţiei stabilirii, prin lege, a unor criterii, fie ele şi "elaborate ştiinţific", care să definească īn mod concret toate elementele care compun noţiunea de "nivel de trai decent", este imposibil de realizat īn practică.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Observaţia CL(Consiliului Legislativ) atinge o problemă mai generală. Nu e prea clar cui propune MCC să facă dreptate poporului. Presupun că e vorba de iniţiative de jos īn sus, de iniţiative referendare directe (fără aşteptarea unei aprobări). Dar ar trebui să fie detaliat mecanismul (instrumentele) care să facă aceste asalturi de jos posibile, eficace, imparabile. Cīt priveşte bobīrnacul suplimentar, dat īn direcţia ideii elaborării ştiinţifice a nivelului de trai decent, consider - de data asta - ironia suficient de fină şi de legitimă. Ceea ce nu īnseamnă că nu īntrezăresc cinismul din spate.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 i) La pct. 44[N: vezi pct. 42], cu referire la textul propus pentru art. 72.1[„Demiterea Parlamentarilor ” ], precizăm că norma este incompletă, īntrucāt nu reglementează numărul de alegători care pot cere demiterea din funcţie a unui parlamentar şi organizarea referendumului şi nici cine anume finanţează cheltuielile aferente acestei operaţiuni. De altfel, se constată că referendumul capătă o altă accepţiune decāt cea cunoscută, īn sensul că tinde să devină singura modalitate de alegere sau de demitere a conducătorilor autorităţilor fundamentale şi a tuturor magistraţilor. Mai mult decāt atāt, īn cuprinsul proiectului nu se reglementează finanţarea referendumurilor, indiferent de obiectul lor. Īn absenţa acestei reglementări, nicio astfel de normă nu poate fi operaţională.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Cum adică nu precizează? Ce nu e inteligibil īn textul ; „ la cererea unui număr de alegători, din colegiul īn care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.”. Şi de ce se reproşează propunerii unei noi viziuni privind democraţia faptul că " referendumul capătă o altă accepţiune decāt cea cunoscută". Tocmai asta e esenţa demersului MCC, să combată actuala formă de "democraţie", īn care referendumul are un rol minor, de decor creator de aparenţe. E bine că CL(Consiliului Legislativ) se apleacă asupra dimensiunii operaţionalităţii, dar are curajul să expună actuala Constituţie, metodic, acestui filtru? Chestiunea costului democraţiei este serioasă şi ascunderea ei sub preş īmpiedică găsirea unor compromisuri optimizate. Şi eu cred că fără punerea la punct al unui sistem de vot mixt, inclusiv prin Internet, nu se poate operaţionaliza propunerea MCC. Am recomandat deja ca iniţiatorii să ia īn serios această obiecţie, ca să nu piardă totul, neglijīnd-o.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 j) La pct. 46, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluţia legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a iniţiativelor legislative cetăţeneşti prevăzute īn prezent de art. 74 alin. (2) este discutabilă. Menţionăm că, īn doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea au fost excluse din obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice [15].###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Sīntem īn miezul farsei juridice. Cetăţenii pot decide cīte răsaduri sīnt plantate pe alei, ce versuri sīnt cuprinse īn imn, etc….dar nu şi cīt le ia statul din buzunare, pentru a alimenta reţelele paraziţilor care operează īn spatele "structurilor"!! Nu este de loc "discutabil" că din actuala prevedere din art 74.al 2 , pe care oficiantul CL(Consiliului Legislativ) evită şi să o citeze ( "Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea." ) transpare intenţia clară de capturare a societăţii prinsă īn plasa legalităţii. Dacă ocupanţii statului ne pot taxa cum şi cīnd vor, ne pot vinde cui şi cum vor la bişniţa internaţională (sau implica īn aventuri ucigaşe), dacă pot elibera cīnd vor puţinii jefuitori prinşi - noi sīntem nişte sclavi cu fumuri de oameni liberi, manipulaţi, exploataţi şi umiliţi de uşurătatea cu care ne lăsăm prostiţi de circul "democratic". Acest punct din propunerea MCC era suficient pentru a sparge vraja care ne menţine īn paralizie şi a provoca duşmănia CL(Consiliului Legislativ). Respingerea lui este şi ea suficientă, pentru a trimite aceşti jurişti recidivişti īn boxa acuzării, īn caz că le fuge sistemul de sub picioare….. ***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 k) Norma propusă la pct. 54pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancţiuni radicale - dizolvarea Parlamentului īn cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile īn care trebuie să se pronunţe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atāt asupra calităţii actului de legiferare, cāt şi asupra stabilităţii politice a ţării. Īn acelaşi context, amintim şi soluţiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) şi (3), īn condiţiile īn care textul art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romān şi unica autoritate legiuitoare a ţării, rămāne nemodificat. Prin urmare, organizarea unui referendum pentru aprobarea proiectului de revizuire a Constituţiei, respins iniţial de către această autoritate, precum şi dizolvarea acestui for īn situaţia īn care proiectul este aprobat, astfel cum se propune la pct. 118, aduc atingere principiilor statului de drept.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Ieftin. Cu scop evident de apărare a oligarhiei. Şi ce dacă iniţiatorii MCC au neglijat modificarea art. 61, īn conformitate cu spiritul propunerii lor de a se pune poporul, prin referendum eficace, deasupra parlamentului - deci de a trece la o democraţie directă, reală, depăşind capcana "reprezentării" - care şi-a dovedit viciozitatea? După ce au constatat că trebuie schimbat şi art. 61, de ce nu au luat cerberii CL(Consiliului Legislativ) īn discuţie esenţa propunerii MCC - care nu numai că nu aduce atingere statului de drept, ci īi dă o şansă să fie altceva decīt o ficţiune? Se speră că am putea fi convinşi prin astfel de artificii, că un parlament care votează invers decīt poporul care "l-a mandatat", mai trebuie lăsat să uzurpe puterea legislativă?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 l) La pct. 76, precizăm că se impune modificarea, şi nu abrogarea art. 110, īntrucāt aspectele legate de īncetarea mandatului Guvernului trebuie reglementate īn mod expres la nivelul Legii fundamentale.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Am făcut şi eu aceeaşi observaţie.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 m) Referitor la norma propusă la pct. 82 pentru art. 118.1 alin. (6), menţionăm că aceasta are caracterul unei dispoziţii de incriminare, care nu este specifică unei Legi fundamentale, ci Codului penal. Mai mult decāt atāt, redactarea propusă este deficitară, īntrucāt prima parte a textului stabileşte o obligaţie (destul de neclar reglementată) īn sarcina unor persoane juridice, īn timp ce teza finală are īn vedere pedeapsa aplicabilă unor persoane fizice. Precizăm, īn plus, că stabilirea sancţiunii "confiscării īntregii averi a făptuitorilor" nu este corectă nici īn raport cu principiul stabilit prin art. 44 alin. (9), astfel cum este propus la pct. 23, şi nici īn raport cu prevederile actuale ale art. 44 alin. (9), potrivit cărora sunt supuse confiscării numai anumite categorii de bunuri, şi nu īntreaga avere a unei persoane. Din acest motiv, stabilirea unei astfel de sancţiuni apare ca o suprimare a unei garanţii a dreptului de proprietate, depăşind, astfel, limitele revizuirii consacrate de art. 152 alin. (2) din Constituţie.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Reacţie perfect previzibilă. Romānia e īn mīinile securiştilor īmpatronaţi sau reciclaţi īn "servicii" - o gardă pretoriană care a distrus ţara şi corupe democraţia fatal, operīnd la adăpost de privirile indiscrete, īn numele apărării secretului de stat. Cum să le restrīngi spaţiul de manevră stăpīnilor ultimi, capilor Mafiei care a pus mīna şi pe lege? Sau să le confişti prada acumulată prin pauperizarea populaţiei? Īnseamnă să atingi magicul art. 152, deturnat de la aparentul rol de apărare a drepturilor omului ameninţat de putere… la acela de principală armă a răufăcătorilor de nivel īnalt, care folosesc puterea abuziv. Avem măcar dreptul să facem lista celor care īmpiedică eliberarea (īnsănătoşirea) - prin astfel de manevre juridice odioase?Că nu edomnul Dragoş Iliescusingurul propagandist al protejării microbilor care au atacat structura de rezistenţă a naţiunii, singurul ideolog care pretinde că nu avem voie să modificăm Constituţia īncīt să evadăm din ghearele celor care au acaparat "serviciile" (şi īntreţin o uriaşă plasă de şantaj mafiot, īn loc să cureţe pegra, ca să-şi justifice salariile).***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 n) īn legătură cu textul art. 135 alin. (2) lit. c)[Economia şi finanţele publice - Economia], propus la pct. 90, precizăm că norma este contradictorie, īntrucāt veniturile obţinute din muncă aparţin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei "distribuţii echitabile". Īn ceea ce priveşte salariul minim brut şi salariul mediu brut, menţionăm că acestea reprezintă cifre statistice variabile, care nu pot fi reţinute la nivelul Constituţiei. Referitor la Fondul Naţional de Capital Distributiv care urmează "să fie utilizat pentru īmproprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv", semnalăm că norma propusă la alin. (2) lit. d) tinde să aducă atingere dreptului de proprietate privată al cetăţenilor, garantat de Constituţie, precum şi proprietăţii publice şi private a statului. La alin. (2) lit. l) norma are mai mult caracter declarativ şi nici nu s-ar putea concretiza īn fapt, īntrucāt doar unele dintre domeniile enumerate pot furniza servicii publice gratuite şi numai īn anumite condiţii.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Miezul principiilor economice propuse de domnul Cojocaru, punctul forte al propunerii MCC este ocultat fără jenă, fiind "tratat" īn cīteva linii, expediat prin cīteva observaţii minore, de formă. Intuim īnsă că tovarăşii jurişti din CL(), după ce s-au spălat pe dinţi de dreptul comunist, pe care l-au slujit cu acelaşi devotament, au asimilat noua orientare, s-au calat la doctrinele necesare securicomuniştilor convertiţi cīştigător la capitalism (şi noilor ocupanţi, cu care s-au īnţeles). Ne vorbesc senin de apărarea proprietăţii furate, ca şi cum nu tot ei au binecuvīntat jefuirea avuţiei colective, prin legiuiri criminale cum ar fi Legea 15/1991 sau 18/1991. Noi trebuie să īnţelegem temporalitatea chestiunii: cīt a durat jaful, nu a fost ce face, pentru apărarea proprietăţilor noastre; după ce s-a terminat īnsă - trebuie respectată strict proprietatea agonisită de hoţi. Şi dacă victimele nu vor să rămīnă lucrurile aşa? Dacă nu vor să se resemneze, devenind slugile hoţilor neprinşi? Şi dacă sīntem suficienţi numeric pentru a hotărī legi cu adevărat reparatorii, īncepīnd cu adecvarea Constituţiei la corectare? Atunci, tovarăşii jurişti rămaşi de pază vor urla ca din gură de şarpe că nu e voie de schimbat Constituţia īn dezavantajul celor care ne-au jefuit. Ne vom face că ne-au convins?***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 o) La pct. 101, referitor la textul propus pentru art. 137.2 alin. (1), menţionăm că "administrarea legislaţiei naţionale" nu poate constitui obiectul de activitate al vreunei autorităţi publice, īntrucāt legile nu se administrează, ci se aplică.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Fleacuri. Nu mai bine spuneau ceva despre ce se propune de fapt aici, adică să nu ni se transforme ţara īntr-un cazino putrezitor social şi politic? Cīt priveşte legislaţia de la noi, care produce incontinent un labirint de prevederi imposibil de stăpīnit (de cetăţenii care se prezumă că o cunosc, ca să o respecte) - cred că se pune chiar acut problema unei administrări.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 p) Semnalăm că normele propuse la pct. 102, īn corelare cu cele propuse la pct. 92-94, referitoare la Fondul Naţional de Pensii Publice, Fondul Naţional de Şomaj şi Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate, par să īnlocuiască bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzut la art. 138 din Constituţie. Avānd īn vedere că bugetul asigurărilor sociale de stat acoperă īn prezent şi aceste drepturi de asigurări sociale, necuprinse īn prezenta iniţiativă cetăţenească, normele propuse nu pot face obiectul revizuirii, deoarece ar avea ca rezultat suprimarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: De data asta nu īnţeleg ce se face CL() că nu īnţelege. Dar īnţeleg scopul: să minimizeze problematica pusă īn discuţie, ca să poată spune că e vorba aici de cīteva fleacuri, de genul imnului preluat de la cenaclul Flacăra. Astfel se sare peste toate propunerile de democraţie economică, fără ca să fie abordată substanţa lor.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 17 r) La pct. 116, referitor la textul propus pentru art. 149[„Aderarea Romāniei la tratate militare internaţionale se aprobă de poporul romān, prin referendum.”], precizăm că, potrivit art. 108 alin. (4) teza finală din Constituţie, hotărārile care au caracter militar nu se publică. Īn plus, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele prevede că "Īn cazuri temeinic justificate, Parlamentul şi, respectiv, Guvernul pot hotărī ca textele anumitor tratate să nu fie publicate īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, acestea urmānd să fie comunicate tuturor instituţiilor interesate". Prin urmare, aprobarea de către popor, prin referendum, a tratatelor internaţionale nu poate avea loc īntotdeauna, deoarece, prin natura lor, unele tratate militare au caracter secret, fiindu-le aplicabile prevederile sus-menţionate. Or, exprimarea consimţămāntului de a deveni parte la un tratat internaţional, fie el şi militar, prin referendum, implică aducerea la cunoştinţa cetăţenilor a conţinutului respectivului tratat, lucru care, uneori, nu este posibil.###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Şi de ce nu este posibil? De ce nu au voie cetăţenii să se asigure, prin Constituţie, că nu pot fi folosiţi drept carne de tun, la cheremul vremelnicilor ocupanţi (uzurpatori) ai puterii īn stat? Nu demonstrează istoria că a permite sforarilor cocoţaţi la vīrf să facă troc pe spinarea naţiunilor īnseamnă a crea premisele marilor dezastre şi ale colonialismului? Crede CL() că nu decelăm aici sprijinirea juridică a neofanariotismului? A expune populaţia la decizii secrete, īnseamnă a deturna democraţia, dirijīnd-o īn direcţia contrară menirii ei.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: 18. Iniţiativa legislativă cetăţenească cuprinde reglementarea unor instituţii care, īn mod normal, nu trebuie prevăzute īn cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispoziţiile art. 31.1 şi 31.2, propuse la pct. 14 şi 15, care prevăd organizarea Serviciului Naţional al Informaţiei Publice şi a Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, precum şi dispoziţiile privind Fondurile naţionale de la art. 135.1, 135.2, 135.3, 135.4, astfel cum sunt propuse la pct. 91-94 etc. Şi la pct. 99, a cărui parte dispozitivă are īn vedere, īn fapt, modificarea īn integralitate a art. 137, intitulat, īn forma actuală, "Sistemul financiar", iar īn forma propusă, "Banca Naţională a Romāniei", articolul cuprinde prevederi legate de statutul legal al Băncii Naţionale a Romāniei, obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale acesteia, precum şi unele aspecte referitoare la guvernatorul băncii. Or, aceste dispoziţii trebuie să se regăsească la nivel de lege, şi nu īn cadrul Constituţiei.

    Īn acelaşi context, amintim şi pct. 101, 102 şi 103, prin care sunt introduse reglementări referitoare la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Avānd īn vedere că acestea sunt calificate ca fiind autorităţi administrative, precizăm că intră sub incidenţa prevederilor art. 117 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora autorităţile administrative autonome se pot īnfiinţa prin lege organică. Eventual, ele se pot regăsi la nivelul Legii fundamentale sub forma unor norme generale, care să stabilească natura juridică şi rolul lor, urmānd ca reglementarea obiectului de activitate, precum şi a competenţei şi modului de numire a membrilor acestora să se facă prin lege. De asemenea, textele propuse la pct. 104 pentru art. 137.4 alin. (3)-(7) cuprind dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni, astfel că acestea trebuie să se regăsească īn cuprinsul actului normativ ce reglementează īnfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestei instituţii de credit, şi nu la nivelul Legii fundamentale.
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Aşa cum am arătat īn comentariile mele ( http://www.piatauniversitatii.com/ne...orial-1-2013-4 , http://www.nouaconstitutie.info/dezbateri/legi.html ) interesul cetăţenilor este exact cel contrar indicaţiilor preţioase ale CL(). Să dispunem de prevederi constituţionale suficient de concrete īncīt să constituie adevărate garanţii că bunele intenţii trīmbiţate demagogic vor fi transpuse īn fapt. Intr-o ţară răpusă de fărădelege si abuz, ca Romānia, numai de Constituţie vagă nu avem nevoie. Iniţiativa MCC a silit CL(Consiliul Legislativ) să-şi arate orientarea anti-democratică, şi prin această reacţie. E singurul rezultat pozitiv.***

    ### Poziţia Consiliului Legislativ: Avānd īn vedere observaţiile formulate īn prezentul aviz, rezultă că, din punctul de vedere al coeziunii normelor propuse cu dispoziţiile constituţionale rămase nemodificate, proiectul este deficitar, īn numeroase cazuri existānd necorelări şi contradicţii ale noilor soluţii īn raport cu cele al căror conţinut nu se schimbă. Īn plus, mare parte din prevederile constituţionale propuse nu sunt suficiente şi eficiente şi, prin urmare, nu pot fi aplicate efectiv īn practică. Prezenta iniţiativă nu corespunde nici exigenţelor de redactare a unui act constituţional, aceasta nefiind sistematizată corespunzător şi nici redactată īntr-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, clar şi precis, care să excludă orice echivoc.

    Avānd īn vedere amploarea şi consistenţa intervenţiilor legislative propuse asupra Constituţiei, prezenta iniţiativă cetăţenească, īn loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări, nu face decāt să favorizeze interpretările eronate şi confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. Īn aceste condiţii, īn redactarea actuală, iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei nu īntruneşte condiţiile necesare pentru a fi promovată.
    -****-
    PREŞEDINTELE Consiliului Legislativ dr. Dragoş Iliescu
    Bucureşti, 22 aprilie 2013/nr. 308


    Consiliului Legislativ
    Document integral/MONITORUL OFICIAL : http://www.monitoruloficial.ro/emoni...M5NTMzRSszMA==
    ###
    „ŲŲŲ”Comentarea poziţiei Consiliului Legislativ faţă de propunerea Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) / autor IR[ Ioan Rosca ]: Mărturisesc că nu īnţeleg despre ce aprobare e vorba aici. Doresc membrii MCC să obţină avizul unui CL aservit actualei puteri, speră ei că aceasta va lua măsuri legislative care să-i faciliteze debarcarea? Nu a fost suficientă lecţia īncercării de a trece legea Cojocaru prin parlamentul duşmanilor ei? Nu e clar că o astfel de Constituţie ar putea fi impusă numai īn cazul prăbuşirii mafiei rămase la cīrmă după 1990? Ceea ce s-ar putea produce numai dacă populaţia ar susţine o mişcare politică revoluţionară, credibilă, cu program consistent. Propunīnd Consiliului Legislativ colaboraţionist un proiect de Constituţie (chiar dacă era conceput impecabil, cea ce nu e cazul), activiştii MCC riscă să se compromită īn faţa celor pentru care luptă. Cu juriştii sistemului nu e ce discuta. Cum dintre ei nu trece nici unul de partea cealaltă a baricadei, prevăd şanse de schimbare numai din partea unei mişcări capabilă să arunce īn scenă şi un corp legiuitor nou, nedegradat prin participarea la cele şapte decenii de drept strīmbător.

    Ioan Roşca, 25 mai 2013

    DOCUMENT: http://www.piatauniversitatii.com/ne...ial-300-2013-5
    ***
    *****
    Dezbateri :
    ©® Document-[NC-01][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 1. Forma de guvernamant
    ©® Document-[NC-02][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 2. Teritoriul national
    ©® Document-[NC-03][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 3. Pensiile
    ©® Document-[NC-04][] Constitutia si imprumuturile statului - opinie pentru domnul Cojocaru, de Ioan Rosca
    ©® Document-[NC-05][] Statul poate rastalmaci: pensionarii lui de ''suflet'' si pensionarii de ''pripas''!
    ©® Document-[NC-06][] Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 4. Economia
    ©® Document-[NC-07][] Noua Constitutie a Romaniei-Propuneri: 5. Proprietatea
    ©® Document-[NC-08][] COMUNICAT : Conform articolului 150 din Constitutia Romaniei
    ©® Document-[NC-09][] Noua constitutie 2013 - manual de utilizare: Legea fundamentala se cere fondata!

    ©® Document-[NC-10][] Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor - NOUA Constitutie a Romaniei 2013
    ©® Document-[NC-11][] Reactii la Noua Constitutie - Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor

    ©® Document-[NC-12][] Catre Romanii de pretutindeni - Memorandum pentru Reintregirea Romaniei
    ©® Document-[NC-13][] Forum CONSTITUTIONAL: Opinii pentru legea fundamentala - Noua Constitutie 2013
    ©® Document-[NC-14][] Ioan Roşca : opinii la Proiectul de LEGE privind Revizuirea Constituţiei Romāniei - promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor 2013
    ©® Document-[NC-15][] Consiliul Legislativ avizează negativ iniţiativa legislativă promovată de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC)

    ©® Document-[NC-16][] Poziţia Consiliului Legislativ faţă de iniţiativa legislativă a cetăţenilor promovata de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC), comentată
    ©® Document-[NC-17][]
    ©® Document-[NC-18][] Forum: Proiect de NOUA Constitutie a Romāniei 2013, - elaborata de cetateni


    ************
    ************