• Ioan Roşca : opinii la Proiectul de LEGE privind Revizuirea Constituţiei României - promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor 2013

    Opinia cetăţeanului Ioan Roşca privind PROIECTUL DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI, promovat de Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 1: Statul român (actual)
    (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
    (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
    (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
    (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
    (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.”

    Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară - în cadrul democraţiei constituţionale.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.1 De tranşat relaţia suveranităţii cu subordonarea faţă de UE (limitele în care se poate impune poporului român să adopte legi pe care nu le doreşte) - vezi şi art. 11
    al. 2 Forma de guvernămînt este aceea pe care o alege poporul român, prin referendum - dedicat numai acestei chestiuni
    al. 3 De adăugat: Legile trebuie să operaţionalizeze eficace aceste garanţii, ca să aibă legitimitate.
    al. 4 De adăugat: Scopul activităţii politice este întărirea puterii cetăţeanului corect informat, facilitarea democraţiei directe, combaterea falsei reprezentări.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***

    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 2: Suveranitatea
    (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
    (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    2. Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum.”
    După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
    „(1.1) Poporul delegă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Şi aici ar putea fi tranşată chestiunea raportului dintre suveranitate şi subordonarea faţă de UE - vezi şi art. 11

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 3: Teritoriul
    (1) Teritoriul României este inalienabil.
    (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
    (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
    (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate, astfel:
    După alineatul (1), se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
    „(1.1). Pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată.”
    După alineatul (3), se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
    „(4) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.1 1.2 Tot numai cetăţenii români pot dispune de resursele de pe acest teritoriu, cu obligaţia de a se îngriji şi de zestrea generaţiilor viitoare.
    Propunerea 1.1 ridică direct problema pusă de mine la art.1 : ne poate impune Europa să ne vindem pămîntul (sau alte resurse) ?
    al.3 Aliniatul introdus după 3 trebuie numerotat 3.1 şi nu 4 - care nu trebuie eliminat ci întărit.
    al.4 De adăugat: Şi acordarea cetăţeniei trebuie să ţină cont de acest principiu.

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    4. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel:
    Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei”
    Cuprinsul articolului va fi:
    „(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmaşul poporului dac, leagăn al civilizaţiei europene.

    (2) Statul român îşi revendică continuitatea istorică, el fiind moştenitorul de drept al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinau pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

    (3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 3.1.1 - Va stîrni obiecţii şi ironii de care nu cred că e nevoie - şubrezind autoritatea documentului.
    al 3.1.3 - Era suficient "să militeze, necontenit şi paşnic"- fără acel final prea prudent. Dacă "respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional" intră în conflict cu "eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial"- trebuie să milităm pentru noi convenţii, mai drepte, reparatorii.

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    5. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel:
    Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare” Cuprinsul articolului va fi:
    „(1) În concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare.
    (2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.
    (3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum.
    (4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 3.2 Mi se pare confuz. Cum să implementezi politici de dezvoltare fără a fi unitate administrativă şi să iei măsuri fără autoritate juridică?
    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 4 : Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
    (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
    (2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Al 1. Aş adăuga: "cu respectarea libertăţii fiecăruia, atît timp cît nu produce efecte sociale nocive".
    Al 2. Aş adăuga : "Sau discriminare de altă natură".

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 5: Cetăţenia
    (1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
    (2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat ,(3), astfel:
    După alineatul (2), se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
    „(3) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin, sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1. Aş prevedea că legea organică care guvernează gestiunea cetăţeniei trebuie validată prin referendum.
    al 2. Aş înscrie aici explicit, ca exemplu important, că acei români, care au fost prinşi cu tot cu o porţiune din teritoriul ţării, acaparată de alte state - nu au pierdut cetăţenia. Şi aş preciza că tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie (şi descendenţilor lor) li se va recunoaşte cetăţenia imediat, fără taxe.
    Aş menţiona în schimb, tot ca principiu, deasupra legilor organice, că aceia care au participat în orice fel la genocidul anti-românesc de după 1944, nu pot primi cetăţenia şi o pot chiar pierde. De ce am deveni/rămîne concetăţeni cu distrugătorii ţării?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 6: Dreptul la identitate
    (1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
    (2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
    După alineatul (2), se introduce un nou alineat ,(3), care va avea următorul cuprins:
    „(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al1. Aş adăuga "cu condiţia ca elementele specifice ale vieţii unei comunităţi minoritare să nu intre în conflict flagrant cu regulile normale de convieţuire socială (organizare în clanuri etnice, parazitism masiv, etc)."

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ****
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 7: Românii din străinătate
    Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Dacă prin "românii din afara frontierelor ţării " se înţeleg cetăţenii români de orice naţionalitate (etnie), nu văd de ce şi cum ne-am ocupa noi de " exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase" - în cazul celor de altă etnie.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 8: Pluralismul şi partidele politice
    (1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale.
    (2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6), şi (7), astfel:
    După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3),(4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
    „(3) Activitatea politică se desfăşoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii.
    (4) Prin excepţie, pot candida în alegeri şi candidaţi independenţi.
    (5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice.
    (6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inculusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
    (7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Al 1 Aş preciza "pluralismul neformal", precizînd că se interzice încălcarea democraţiei prin cartelarea partidelor pînă la dispariţia alternativelor reale.
    Al 2 Aş preciza că partidele trebuie să respecte ordinea de drept existentă dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, în mod democratic.
    Al 3 Ce înseamnă "activitate politică"?! De ce să se interzică cea extra-partinică? Monopolizarea politicii de către partide nu pare un pas către puterea poporului.
    Al 4 Dacă se schimbă al. 3 ca mai sus, nu mai e nevoie de "prin excepţie", ci trebuie prevăzut ca independenţii să fie trataţi echitabil cu candidaţii partidelor.
    Al 5 Deci şi partide naţionaliste româneşti?
    Al 7 Şi mai interzisă ar trebi să fie finanţarea privată. Şi atunci?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 9: Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale
    Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu văd de ce nu se deschide calea apărării intereselor acestor categorii în cadru negociativ politic. Ar fi cea mai bună justificare a existenţei unui Senat, separat de Parlament. Nu are nici o relevanţă că această idee legitimă a fost promovată şi de fasciştii italieni.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 10: Relaţii internaţionale
    România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aş prevedea aici explicit că România nu poate participa la războaie de agresiune, cotropire, colonizare.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 11: Dreptul internaţional şi dreptul intern
    (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Are consecinţe majore. Ca să nu se încalce principiul suveranităţii şi al democraţiei, trebuie prevăzut explicit cum poate ajunge statul român să-şi asume obligaţii internaţionale. Semnatarii tratatelor, în numele României, trebuie să aibă un mandat democratic, acordat explicit, prin referendum dedicat respectivei angajări a României în plan extern. Altfel, apare falsa reprezentare şi ratificarea de către Parlament este nulă de drept constituţional. Numai poporul român poate decide - direct- dacă admite o directivă exterioară, sau o respinge, cu consecinţele de rigoare.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 12: Simboluri naţionale
    (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
    (2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
    (3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
    (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pe culoarea galben este imprimată stema ţării.”
    9. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 12 se modifică, astfel:
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Ziua naţională a României este 9 mai, Ziua Independenţei.”
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Imnul naţional al României este „Traiască România, Trăiască Tricolorul”.

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu ştiu ce stemă se vrea pusă pe galben , dar din faptul că se propune ca imnul naţional să provină din laboratorul Flacăra (al lui Adrian Păunescu), o blasfemie pe care numai cei tineri nu o pot sesiza, aş putea deduce că ar putea fi stema care a fost înlocuită cu o gaură, prin jertfă de sînge…
    Acest paragraf , combinat cu cel cu Dacia, îmi stîrneşte îngrijorare. MCC poate fi capturată de naţionalişti de operetă şi de nostalgici ai regimului comunist?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 13: Limba oficială
    În România, limba oficială este limba română. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)
    10. Articolul 13 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (1) va următorul cuprins:
    “(1) În România, limba oficială este limba română.”
    Alineatul (2) va următorul cuprins:
    „(2) Actele juridice şi dezbaterile publice, la toate nivelurile administraţiei publice, se fac în limba română.”

    „ŘŘŘ”
    Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:

    Aş adăuga: Cunoaşterea limbii române este o condiţie pentru a beneficia de drepturile cetăţenilor români. Limbile minorităţilor pot fi folosite în raporturile dintre cetăţenii de respectiva etnie. Dar orice cetăţean român are dreptul de a pretinde folosirea limbii române, în raportul cu el.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -I- Principii generale
    Constituţia României - ARTICOLUL 14: Capitala
    Capitala României este municipiul Bucureşti.(Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aş adăuga: Ea poate fi schimbată numai prin referendum naţional.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 16 : Egalitatea în drepturi
    (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
    (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    12.Alinatul (3) al articolului 16 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii si demnităţi.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1. (al. 2) Completare: Statul trebuie să ia măsuri concrete pentru ca această egalitate teoretică să fie cît mai reală. De exemplu, prevederi care să îngreuneze folosirea averilor mari pentru cumpărarea de putere, sau apartenenţa la grupări de interese pentru a domina cetăţeni ne-asociaţi.

    al 3. Propunerea MCC va stîrni controverse, şi împotrivirea milioanelor de români plecaţi. Ea trebuie motivată clar , încît să se înţeleagă că nu înseamnă discriminare să nu dai putere de decizie celor care nu trăiesc în România, sau au jurat credinţă şi altor state. Cît priveşte egalitatea de şanse, nu văd de ce trebuie să fie numai între femei şi bărbaţi şi nici ce înseamnă să o "garantezi" teoretic, fără măsuri de implementare a acestor garanţii.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 17: Cetăţenii români în străinătate
    Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aş adăuga: În cazul în care cineva, plecat sau întors în ţară, cu dublă cetăţenie, are obligaţii faţă de alt stat, care contravin intereselor româneşti, el trebuie să aleagă cetăţenia care îi convine. România nu poate recunoaşte cetăţenia cuiva cu agendă ostilă intereselor naţionale.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 18: Cetăţenii străini şi apatrizii
    (1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.
    (2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1. Trebuie reformulat încît să se facă diferenţele de rigoare între străini şi români. Nu este normal să acorzi altora toate drepturile cetăţenilor ţării şi fără referire la vreo obligaţie. Ce mai înseamnă atunci cetăţenia?

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 19: Extrădarea şi expulzarea
    (1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.
    (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.
    (3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
    (4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 2. Anulează garanţia din al.1 şi trebuie reformulat, ca să nu lase loc la abuzuri şi să nu dea posibilitate imperiilor dominante să impună extrădarea românilor care opun rezistenţă colonizării.
    al 4. Cei care decid extrădarea, îşi asumă răspunderea personală pentru cazul în care ea se va dovedi – ulterior - abuzivă.
    al.5. România va întreprinde demersurile necesare pentru extrădarea celor găsiţi vinovaţi pentru grave delicte economice şi sociale, cu repatrierea sumelor scoase în afara ţării.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 20: Tratatele internaţionale privind drepturile omului
    (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
    (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Practic, aceste prevederi ar putea juca un rol protector, împotriva unei justiţii locale putrede. In realitate însă, asta nu se prea întîmplă, căci nu s-a precizat în Constituţie cum poate victima unui abuz să se prevaleze de drepturile sale de om (european) în faţa unei instituţii (instanţe) româneşti.
    Pe de altă parte, principial, aceste prevederi sînt incompatibile cu principiile suveranităţii şi democraţiei. Românii trebuie să-şi stabilească singuri regulile, numai ei pot decide dacă adoptă norme exterioare, ca să nu fim scoşi din comunitatea internaţională. O soluţie ar fi supunerea prevederilor problematice unui referedum, pentru ca impunerea, de mai sus de voinţa poporului român, să nu distrugă complet democraţia naţională.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -I- Dispoziţii comune
    Constituţia României - ARTICOLUL 21: Accesul liber la justiţie
    (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
    (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 5 Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 22: Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
    (1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al1 Cum sînt garantate? Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol (sau a art.2).
    al3 În ce priveşte pedeapsa cu moartea, poporul român va decide prin referendum.
    al4 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau ulterior, în favoarea responsabililor care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 23: Libertatea individuală
    (1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
    (2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
    (3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
    (4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.
    (5) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
    (6) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
    (7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
    (8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
    (9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
    (10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.
    (11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.
    (12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
    (13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Al. 14. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al. 15 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile
    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 24: Dreptul la apărare
    (1) Dreptul la apărare este garantat.
    (2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.3 Acest drept nu se poate transforma în obligaţie.
    al.4 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 25: Libera circulaţie
    (1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.
    (2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 3. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al.4 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 26: Viaţa intimă, familială şi privată
    (1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
    (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 3 Statul nu va folosi instrumentele de asigurare a ordinii şi securităţii pentru a încălca dreptul la intimitate. Instrumentele moderne de supraveghere a cetăţenilor (microfoane, camere video, internet, etc.) nu pot fi folosite de autorităţile publice pentru spionarea vieţii cetăţenilor ci invers, aceştia trebuie să le poată folosi pentru supravegherea activităţii autorităţilor publice.
    al 4 Statul trebuie să apere cetăţenii şi de spionarea privată (de către firme, formaţiuni, etc.).
    al 5. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al.6 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 27: Inviolabilitatea domiciliului
    (1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
    (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
    a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
    b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
    c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
    d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
    (3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
    (4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 2. Formularea lasă loc intrepretărilor arbitrare şi abuzilor. Cine şi cum constată dacă a fost reală punerea în primejdie a unor persoane, a securităţii naţionale sau a securităţii publice?
    al 5. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al.6 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 28: Secretul corespondenţei
    Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 29: Libertatea conştiinţei
    (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
    (2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
    (3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
    (4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
    (5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
    (6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al1. Dacă nu pot fi îngrădite "sub nici o formă", atunci decretele de genul celui care penalizează opinii taxate ca "antisemite" sînt anticonstituţionale. Ca să nu mai fie posibile astfel de abuzuri, folosite în interese anti-naţionale, trebuie adăugat aici: Nici o lege nu poate introduce limitări ale acestui drept: delictele de opinie, neînsoţite de acţiuni antisociale, neputînd fi penalizate - în nici o împrejurare.

    al 2. Trebuie reformulat ca să nu se mai auto-anuleze. Cînd garantezi libertatea de conştiinţă nu poţi impune nici un spirit, nici o normă de corectitudine politică. Restricţiile pot interveni la nivelul unor acte potenţial nocive, dar nu anulînd dreptul fundamental la opine.
    al 3. Şi art. 3 este cam ambiguu. Ar trebui precizat "potrivit statutelor proprii, dacă nu încalcă prevederi legale şi nu introduc discriminări pe temei religios".
    al 4. Se pot interzice acţiuni duşmănoase, dar atenţie la dreptul la exprimarea opiniei.
    al 5. Dacă sînt autonome faţă de stat, trebuie precizat de ce se bucură de sprijinul acestuia.
    al 7. Educaţie se face masiv şi la şcoala şi ar trebui ca acest fenomen esenţial să fie încadrat constituţional. Pe ce se bazează dreptul acestei instituţii de a plămădi conştiinţele copiilor? Ce garanţii au părinţii (similare măcar cu cele legate de abuzurile medicale) că nu se produc daune minţilor expuse unei îndoctrinării nocive? În cazul în care valorile părinţilor întră în conflict cu ce se predă la şcoală, cum pot folosi dreptul recunoscut la punctul 6?
    al 8. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al 9. Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 30: Libertatea de exprimare
    1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
    (2) Cenzura de orice fel este interzisă.
    (3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
    (4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
    (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
    (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
    (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
    (8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aceleaşi - în spirit - ca la articolul 29. Aliniatele 6-9 neagă aliniatele 1-5. Ori vorbim de libertate de exprimare ori de ce nu este voie de spus! E drept că în numele acestei libertăţi se pot irita sau calomnia persoane, cu daune de imagine. Dar eu cred că acest fenomen trebuie combătut altfel (de exemplu, punînd la dispoziţia celui prejudiciat de opinia altuia mecanisme eficace pentru a combate dezinformarea păgubitoare) şi nu anulînd - practic- garanţia libertăţii de exprimare. Căci oricine poate pretinde că opinia ta îi aduce prejudicii. A impune cuiva să nu exprime o opinie (părere, etc.) supărătoare (neprezentată ca informaţie certă - deci falsificator) însemnă practic a face jocul de acoperire a fărădelegilor din România. Cei curaţi nu au de ce dori sufocarea acestui drept, în numele riscului de a fi calomniaţi.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 31: Dreptul la informaţie
    (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
    (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
    (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.
    (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
    (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel:
    Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
    „(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. Constituţia trebuie să clarifice ce este aceea/ ce se înţelege prin "informaţie de interes public". Dreptul la informare nu este aplicat pe teren (ceea ce oferă acoperire fărdelegilor care au răpus ţara), invocîndu-se protecţia informaţiilor personale sau securitatea naţională, în baza unor legi care au lăsat la cheremul funcţionarilor complici interpretarea expresiei "care pot aduce atingere intereselor particulare". Astfel, de exemplu, anexa 6 la Legea arhivelor pretinde să nu putem cerceta "ingineriile" tranziţiei, pentru ca nu cumva, consultarea registrelor de publicitate imobiliară sau de stare civilă din interbelic să aducă hoţilor pierdereade a fi prinşi.
    al. 6. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al. 7. Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.
    MCC ar fi trebuit să elaboreze mult mai mult aici, dacă vrea să încadreze constituţional puterea mediatică.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 32: Dreptul la învăţătură
    (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
    (2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
    (3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
    (4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
    (5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
    (6) Autonomia universitară este garantată.
    (7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    14. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel:
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.”
    După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel:
    Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
    „(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Vezi mai întîi observaţiile de la art. 29 despre dreptul şcolii la influenţarea /formarea conştiinţei copilului.
    Cît timp învăţămîntul e obligatoriu , subiecţii acestei obligaţii trebuie să fie cu adevărat beneficiari ai şcolarizării forţate.
    De aceea aş adauga: al. 9- statul este obligat să ia măsuri pentru ridicarea calităţii educaţiei oferite elevilor, inclusiv introducînd mecanisme de plată a salariilor profesorilor în funcţie de valoarea prestaţiei, eforturile depuse şi rezultate.

    Avem dreptul la învăţătură justă, cinstită, de calitate, fastă societăţii dar şi persoanei educate, sau numai la a fi îndoctrinaţi de cei care pot fixa curicula naţională sau controla profesorii? Cînd vom recunoaşte că aici apar contradicţii şi probleme profunde, legate de raportul dintre indvid, comunitate şi instituţii- care ar trebui reglementate constituţional?
    Vor exista aici opinii variate. Eu de exemplu, aş prevedea dreptul părinţilor la a respinge o îndoctrinare şcolară inacceptabilă lor, recurgînd la şcoli private cu alte orientări sau chiar la şcoala la domiciliu. Pe de altă parte, aş adăuga aici şi obligaţia recuperării cheltuielilor statului cu educaţia celor care au beneficiat de ele, şi părăsesc ţara înainte de a întoarce ceva societăţii.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 33: Accesul la cultură
    (1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
    (2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
    (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu este precizat ce înseamnă "cultură"- constituţional.
    Este bine că se prevede acest drept. Dar eu i-aş asocia şi un ţel al societăţii, o misiune, poate chiar o obligaţie (altfel de ce ar fi învăţămîntul obligatoriu?). Cultivarea a cît mai multe conştiinţe (în sensul rafinării discernămîntului, a întăririi puterii de a-ţi decide riguros opţiunile, în condiţii de libertate de opinie) ar trebui să fie declarată scop de societate. De aici ar putea porni prevederile privind penalizarea atentatului cultural, săvîrşit de regulă pe cale mediatică, în numele "prostului gust al majorităţii".

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii
    (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
    (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
    (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    16. Articolul 34 se modifică, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Cetăţenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare.”

    După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins;
    „(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie natural, la apă curată şi la aer curat.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 4. Reprezentanţii României în foruri internaţionale nu pot semna, fără validare prin referendum, acorduri cu efecte negative asupra sănătăţii populaţiei (pătrunderea alimentelor periculoase şi a seminţelor modificate genetic care creează dependenţă economică faţă de corporaţii (de tip Monsanto), limitări ale dreptului de a produce medicamente ieftine (prin acorduri de tip ACTA), etc.
    al. 5. Tot în cadrul garantării unei vieţi sănătoase, intră şi dezvoltarea obligatorie a industriei farmaceutice naţionale-de stat, încît populaţia să dispună de medicamente la preţ accesibil, sau chiar gratuite.
    al. 6. Specularea nevoilor medicale pentru cîştiguri nemeritate, va fi pedepsită prin lege, cu clauze agravante, dacă operaţia e făcută pentru firme străine.
    al. 7. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol. Căci a provoca îmbolnăvirea populaţiei este o formă de genocid.
    al. 8. Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, care ar fi trebuit judecaţi după 1989, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 35: Dreptul la mediu sănătos
    (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
    (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
    (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    17. Articolul 35 se modifică, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul înconjurător, inclusiv animalele.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    În formularea actuală, propunerea MCC se va lovi de întrebări de tipul : "Dacă nu omorîm animale, cum mai hrănim populaţia ne-vegetariană?". Pornind de aici putem observa că extinderea umanismului către unele animale (cine stabileşte care pot fi ucise fără pentru hrană şi care trebuie protejate?) poate avea un efect pervers, diluînd conceptul de umanism şi creînd probleme morale greu de rezolvat .
    Protejarea naturii şi vieţii, ameninţate grav de hulpăvia unei specii tot mai agresive, ar trebui justificată solid şi realist. Inclusiv afirmînd dreptul la mediu sănătos al generaţiilor de mîine, pe care Constituţia trebuie să le apere de excesele consumiste ale celei de azi.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 36: Dreptul de vot
    (1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
    (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
    (Constituţia României 2003)

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel:
    După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
    „(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii.
    (4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Sînt total contra propunerii (3) a MCC. Nici nu mi se pare necesar să justific. Aş formula chiar al. (3) invers ca MCC: nimeni nu poate fi obligat să voteze !
    Cît priveşte propunerea (4) a MCC, ar trebui precizate mecanismele de vot electronic şi de garantare a corectitudinii acestuia.
    al. 5. Aş ridica vîrsta minimă , măcar la 21 de ani, şi aş introduce o limitare superioară de vîrstă, poate la 80 de ani, măcar pentru persoanele la care s-a constat medical discernămîntul serios diminuat .

    al. 6. Am putea introduce condiţionarea dreptului de vot de trecerea unor examene de capacitate electorală, care să dovedească o minimă cunoaştere/înţelegere a mecanismelor democratice şi /sau a problemelor supuse votului (de genul examenului care, în unele ţări, condiţionează acordarea cetăţeniei).

    al. 7. Aş prevedea , în corelare cu al. 6, obligaţia organelor statului de a asigura o informare electorală adecvată oricărui cetăţean care vrea să voteze.

    al 8. S-ar putea introduce principiul încurajării democraţiei directe - a privilegierii votării problemelor societăţii, în locul alegerii unor reprezentanţi, care să le voteze apoi, pe baza prezumţiei că intermediază voinţa electoratului - inconsistentă teoretic şi dovedită repetat ca falsă. Pentru a răspunde celor două mari obiecţii contra democraţiei directe: că e greu să organizezi des voturi masive şi că mulţi oameni nu pricep o parte a tematicii propuse votului, ar putea fi introduse, pe lîngă instrumetele facilitînd votul electronic, un sistem de cupoane de vot. Fiecare cetăţean va dispune de acelaşi număr X de cupoane (de stabilit, în funcţie de frecvenţa scrutinurilor directe) care îi dau dreptul să participe la maxim X scrutinuri pe an. În acest fel, s-ar auto-regla participarea, diminuîndu-se puternic votul ne-pertinent.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 37: Dreptul de a fi ales
    (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
    (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    19. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în funcţiile de magistraţi şi vârsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

    După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
    „(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.
    (4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Al.1. e formulat tendenţios, putînd fi folosit împotriva candidaturilor independente. Nu e nevoie să trimiţi la alt articol, care tratează dreptul de a intra în partide, pentru a spune cine nu are voie să fie votat.

    Propunerile minime ale MCC pentru al.2 (din care lipesc prevederi pentru alegerea în puterea financiară şi mediatică?) mi se par justificate, în afară de cazul preşedintelui. 50 de ani minim? Eu mă gîndeam că a venit momentul să recunoaştem că, pe lîngă fenomenul tinereţii necoapte există şi acela al uzurii din cauza vîrstei. De ce nu apar şi limite maxime de vîrstă aici, ca să combatem gerontocraţia?

    Al. 4. propus de MCC relevă probleme grave, de principiu. Dacă cineva ar fi cu adevărat reprezentantul celor care l-au ales, el ar vota ce ar dori aceştia, nu ce îi dictează şefii partidului său. Pe de altă parte, el a făcut cu respectivul partid un contract politic, pe care nu ar trebui să-l încalce şi a fost poate votat pe baza asocierii cu partidul respectiv. Există aici o ambiguitate care surpă legitimitatea democraţiei reprezentative. Cred că articolul acesta ar fi mai consistent cu adăugarea: în cazul în care alesul pe listele unui partid constată încălcarea contractului electoral de către partidul respectiv (care îi cere să voteze invers decît s-a angajat faţă de alegătorii săi) este obligat să respecte voinţa reală a alegătorilor pe care îi reprezintă, fără a părăsi partidul respectiv. Dacă partidul îl demite din acest motiv, el devine parlamentar independent şi nu are voie să intre în alt partid, pînă la următoarele alegeri.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
    În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1- Aş adăuga - "cu aceleaşi limitări care operează în cazul alegerilor interne".

    al 2- Trebuie explicitat rostul acestor alegeri pentru mecanismul politic intern, modul în care interferează cu aceasta. Pe cine reprezintă aceşti aleşi : nişte români din Europa sau nişte europeni din România? Şi în ce scop? Ce raporturi admite Constituţia între partidele interne şi cele europene? Mie toate astea mi se pare mai mult decît confuze. Dacă nu ar exista subordonarea faţă de dreptul european - enunţată la art.20, am putea considera că e vorba de două nivele diferite de fiinţare socială. Sigur compatibile, necontradictorii ? Democraţia internă pare scurtcircuitată, parlamentarii europeni nefiind obligaţi să reprezinte voinţa majorităţii naţionale. Dacă parlamentarii europeni decid cum trebuie să trăiască toţi europenii, ce rost mai au parlamentele (şi Constituţiile ) naţionale? Intervine aici o aporie a democraţiei: stabilirea suprafeţei pe care se aplică principiul majoritar poate produce conflicte de legitimitate. E posibil ca majoritatea dintr-o localitatea să vrea A, dar judeţul în care aceasta se află să vrea majoritar non A, dar regiunea în care e acest judeţ să vrea A, dar ţara în care e regiunea respectivă să vrea non A, dar Uniunea Europeană să vrea A, dar comunitatea mondială să vrea A, etc. Suprapunerea agregărilor politice scoate în evidenţă relativitatea normativităţii juridice.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 39: Libertatea întrunirilor
    Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 2. Acest drept trebuie garantat, în orice loc în care liniştea publică sau serviciile de strictă necesitate nu sînt afectate excesiv, fără a fi nevoie de vreo aprobare. El nu poate fi restricţionat prin stipularea unor responsabilităţi excesive a organizatorilor manifestaţiilor, în cazul în care acestea degenerează, din motive neimputabile lor direct. Boicotarea dreptului la contestaţie de stradă- prin provocatori trebuie interzisă. La fel- instigarea unor pături ale populaţiei împotriva alteia, care protestează, cu riscul declanşării unor conflicte incontrolabile (război civil). Folosirea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice (de protest împotriva măsurilor guvernamentale etc) este interzisă.
    al. 3 Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al. 4 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, sînt delicte imprescriptibile

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 40: Dreptul de asociere
    (1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
    (2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
    (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
    (4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    20. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româiei, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicţie rămâne în vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor în cauză.”

    După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins:
    „(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 2. Trebuie precizat sensul expresiei "stat de drept", ca să nu justifice persecutarea unor partide care propun înnoiri profunde ale mecanismelor politice.

    al. 3. Nu ştiu dacă e suficient ca persoanele din categoriile nominalizate să nu fie membri ai unor partide. În practică, s-a dovedit că asta nu le împiedică să lucreze părtinitor. O formă mai tare de garantare a imparţialităţii celor vizaţi, ar fi ca să li se interzică şi susţinerea unor partide, în care nu sînt membri.

    al. 5 Reciproc, ar trebui blocată constituţional recurgerea la schimbarea garniturilor de tehnicieni din poziţii de decizie , o dată cu ajungerea la putere a unui nou partid. Dacă acesta are de implementat un program, să o facă folosind pîrghiile legale, nu aburcîndu-şi clientela în posturi.

    al. 4. Caracterul este secret atunci cînd obiectivele reale ale asociaţiei nu sînt recunoscute public (nu sînt declarate în statut) şi cînd proiectele asociaţiei cu impact social negativ sînt ascunse. Sînt de asemenea interzise asociaţiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor asupra restului populaţiei, prin metode/mijloace incorecte, care încalcă principiile Constituţiei

    O Constituţie care întăreşte puterea cetăţeanului, ar trebui să împiedice folosirea acestui articol împotriva luptătorilor de jos în sus, şi nu împotriva complotiştilor de sus în jos.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 41: Munca şi protecţia socială a muncii
    (1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.
    (2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
    (3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
    (4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
    (5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.
    (Constituţia României 2003)

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1.1. Statul este obligat să facă eforturi pentru a oferi la cît mai mulţi cetăţeni posibilitatea să-şi cîştige demn existenţa. Astfel se micşorează şi riscul unor confruntări violente, în lupta pentru supravieţuire.

    al. 2. Aceste prevederi pot fi criticate ca intervenind în raportul juridic dintre angajatori şi angajaţi, două părţi libere –teoretic - să încheie acorduri cum vor, dacă nu încalcă legile ţării. De aceea trebuie justificată clar aici includerea lor în Constituţie - în numele operaţionalizării principiilor echităţii şi solidarismului. Aceasta implică recunoaşterea faptului că raportul dintre patron şi salariat este asimetric, că deţinerea capitalului creează posibilitatea de a forţa convenţii (de muncă) incorecte, în care partea slabă e folosită ca sclav (modern), exploatat de partea tare. Cum competiţia dintre săraci pentru "locuri de muncă" oferă posibilităţi de abuz angajatorilor, se poate deduce că aceştia au interes să menţină o bună parte a populaţiei în sărăcie, contrar intereselor comunităţii, apărate de Constituţie.

    al.3. Ori se prevăd măsuri concrete pentru împiedicarea încălcării acestui articol, ori el va rămîne un exemplu de demagogie.
    al. 4. De ce numai femeile? La muncă egală, salariu egal - pentru oricine!. Ceea ce înseamnă să stăvileşti nedreptatea plătirii salariilor nu în funcţie de prestaţie (munca depusă/rezultatele obţinute) ci de criterii formale (vechime, diplome, etc.).
    Mă mir că MCC nu are observaţii la acest articol.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 42: Interzicerea muncii forţate
    (1) Munca forţată este interzisă.
    (2) Nu constituie muncă forţată:
    a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;
    b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
    c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1. "cu excepţia situaţiilor tratate în art. 2"
    al 2. Ba da , constituie evident muncă forţată. Art 2 trebuie să excepteze aceste cazuri de la aplicarea art 1, interzicerea neoperînd - din motive întemeiate.
    al 3 Munca voluntară, sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor taxe/ datorii - nu constituie muncă forţată.
    al 4 Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.
    al 5 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 43: Dreptul la grevă
    (1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.
    (2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    2.2 Formularea al. 2 permite anihilarea garanţiei din al1. Trebuie limitate clar … posibilităţile de limitare ale drepturilor de bază, prin legi organice. Aici trebuie măcar precizat că limitările dreptului de grevă trebuie să fie evident întemeiate şi că abuzul în acest sens trebuie penalizat.
    al 3. Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, sînt delicte imprescriptibile.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 44: Dreptul de proprietate privată
    (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
    (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.
    (7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel:

    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”
    Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
    „(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.”
    Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
    „(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
    Alineatul (9) va avea următorul cuprins:
    „(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se întelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. Aşa cum se deduce şi din al.9 , ar trebui garantat numai "Dreptul de proprietate care a fost corect constituit" (şi nu roadele "ingineriilor" tranziţiei, sau ale unor prădăciuni interbelice, sau ale unor abuzuri comuniste)". Trebuie chiar precizat că nu pot fi garantate proprietăţile obţinute prin participarea la jaful postdecembrist, căci ele aparţineau de drept poporului român şi acapararea şi vinderea lor către terţi e lovită de nulitate absolută. Garantarea creanţelor asupra statului (verificate temeinic, pentru evitarea sifonării banului public), avute - de exemplu - de victimele abuzurilor regimului comunist şi postcomunist, trebuie combinată cu prevederea obligaţiei acestuia de a face acţiuni în regres, pentru a recupera pagubele de la cei care le-au produs.

    Ce rost are precizarea : "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."? - decît să permită Curţii Constituţionale să încalce continuu principiul respectării proprietăţii, în numele dreptului "legiuitorului" de a-l defini cum vrea? Clarificările şi nuanţele conceptului de "proprietate" - dacă sînt legitime - trebuie făcute în Constituţie, altfel "garantarea" e demagogie de nivel înalt. O astfel de precizare ar putea fi : numai dreptul indivizilor la viaţă (existenţă suportabilă) şi interesele majore ale societăţii pot prevala asupra celui de proprietate, restrîngîndu-l - cu motivări solide.

    al. 2. propus de MCC ar trebui corelat explicit cu propunerea făcută pentru art. (3), de interzicere a vînzării de teren către străini. Dacă tot se face acest pas greu (în ciuda împotrivirii UE), ar putea fi extinsă restricţia şi la alte bunuri, de importanţă strategică. Sau măcar , Constituţia ar putea enunţa datoria statului român să sprijine, prin măsuri juridice şi administrative, rămînerea bunurilor din România în proprietatea cetăţenilor ei, pentru ca ţara să nu fie transformată într-un lagăr de muncă ieftină şi o piaţă de consum subdezvoltată economic, adică într-o neocolonie. Cine are drept să decidă tratarea, necondiţionată, la fel cu a proprietarilor români, a străinilor - care beneficiază de avantajul zdrobitor al unor monede mult mai puternice şi al unor venituri mult mai mari şi vor putea deci face achiziţii injuste, în defavoarea cetăţenilor asociaţi prin Constituţia României, discriminaţi - în fapt - prin acel "indiferent de titular"?

    Adaos la al.3 şi 4. Exproprierea, naţionalizarea abuzivă, confiscările cu acte şi fără acte operate de regimul comunist sînt nule de drept şi corectarea lor nu poate fi prescrisă, datorită forţei majore continuate pînă acum. Decretul comunist al prescripţiei extinctive este un act criminal împotriva justiţiei şi cei care l-au menţinut în vigoare trebuie pedepsiţi. Proprietăţile acaparate abuziv după 1990 , de la proprietarii de drept, nu sînt evident garantate.

    al. 6. Nici în varianta MCC nu aduce garanţii suficiente de echitate. Trebuie adăugat "conform principiului respectării valorii de piaţă, la momentul despăgubirii efective".

    al. 7. Formulare prea vagă. "Potrivit legii şi obiceiului", proprietarului îi pot fi fixate sarcini care anihilează valoarea proprietăţii (impozit de 99%, interdicţia de vînzare, etc.) - dacă nu sînt precizate constituţional limitele acestor "sarcini"

    al. 8. Nici în varianta MCC nu permite vindecarea cancerului socio-economic care ameninţă însăşi existenţa comunităţii româneşti. Trebuie scris fără timiditate :" Caracterul ilicit al dobândirii după 1990 se prezumă", căci aceasta este realitatea statistică, dovedibilă săţios, arhi-cunoscută. Unde prin "ilicit", trebuie înţeles nu numai ilegal, ci şi "evident incorect", adică profitînd de un proces de devalizare a avuţiei poporului. Cei care dovedesc că nu aşa au făcut averile, să le păstreze. Cumpărătorii de bună credinţă - să se dezdăuneze de la cei care le-au vîndut bunurile furate.

    al. 9. Al propunerii MCC este cam ce am sugerat şi eu la aliniatul precedent, doar că evită precizarea sensului în care e folosit termenul "licit".

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 45: Libertatea economică
    Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
    (Constituţia României 2003)

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în personae juridice, autorizate, potrivit legii.

    (2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului.

    (3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi.

    (4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Ce înseamnă să garantezi tuturor dreptul la activitate economică: să nu îl impiedici sau să îl aperi activ? Luînd act de realitatea cuceririi oceanului economic de către marii rechini (corporaţii, etc.) în dauna micilor întreprinzători, scoşi din cursă sistematic, ar trebui să cerem ca o mai echitabilă distribuire a dreptului de a întreprinde să fie un scop de societate, consemnat în Constituţie. Adică să fie postulată ca misiune a societăţii româneşti - democraţia economică. Nici propunerea MCC la acest articol nu impune statului să apere dreptul tuturor la activitate economică, asumîndu-şi sarcina de a sprijini, prin reglementari favorabile, micile întreprinderi româneşti, combătînd dictatura de piaţă acaparată, a marilor jucători (mai ales, dacă sînt firme străine, care scot din ţară beneficiile).

    Pe de altă parte, tot pentru a menţine societatea în zona umanismului, ar trebui precizat că România este o asociere de persoane, nu de firme. Aşadar, "persoanele juridice", pot beneficia de drepturi prevăzute de legi, dar nu pot fi puse pe acelaşi plan de legitimitate cu cele fizice, ale căror drepturi/interese trebuie să primeze. Oamenii nu trebuie să devină sclavii unor existenţe artificiale.

    Datorită acestor considerente, nu susţin propunerea MCC ca regulile de joc economic să nu poată fi reglate în bloc, prin prevederi legale, ci numai la bucată , în instanţe. Pentru că, deocamdată nu avem nici un temei să credem că judecătorii nu vor fi cumpăraţi de marele capital.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 46: Dreptul la moştenire
    Dreptul la moştenire este garantat.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Ca şi proprietatea, moştenirea este o instituţie socială, nu un fenomen natural. Animalele nu au drept de proprietate şi nu moştenesc - pierd ce posedă la un moment dat, dacă le atacă unele mai puternice. Deci codul, social sau formal, creează aceste protecţii - evident favorabile celor avuţi. Este dur şi nedrept să munceşti toată viaţa pe mai nimic, doar pentru că tatăl (bunicul) tău nu ţi-a transmis avere, în timp ce un coleg de generaţie lipsit de merite, o duce ca în rai, pe baza banilor moşteniţi, depuşi la bancă. De aceea eu aş preciza în Constituţie că bogaţii, marii beneficiari ai garantării moştenirii şi proprietăţii, trebuie să ia notă că o convenţie aduce avantaje tuturor părţilor, deci că şi săracii au dreptul la prevederi favorabile lor (dacă dorim să nu se rezolve lupta pentru existenţă… în mod sălbatic).

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 47: Nivelul de trai
    (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
    (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    23. Articolul 47 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României.”

    După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
    „(1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Al. 1.2 Neîndeplinirea acestei obligaţii trebuie să conducă şi la penalizarea celor care se fac vinovaţi de asta. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării acestui articol.

    Al. 1.3 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de abuz, sînt delicte imprescriptibile, asimilabile unui genocid.

    Al. 2 Salvarea unui om incapabil să se mai întreţină ţine de contractul social de asigurare, între asociaţii sociali existenţi. E mai complicată relaţia cu membrii viitori, potenţiali (care nici nu au fost întrebaţi dacă vor asocierea). Ştiu că mă voi expune la critici acerbe, dar semnalez că nu am văzut niciodată expus motivul pentru care trebuie să plătească un cetăţean pentru creşterea copiilor altuia, oricîţi face, mai ales dacă acesta este bogat. Înţeleg să contribuie cei interesaţi material de creşterea populaţiei (mînă de lucru, consumatori, carne de tun). Sau cei convinşi moral că trebuie să fim cît mai mulţi. Dar dacă numai părintelui şi stăpînilor societăţii li se întoarce investiţia făcută în copil (într-o societate bazată pe egoism)- taxarea oricui, în acest scop, este discutabilă. Pornind de aici, trebuie afirmată atunci plenar apartenenţa noastră la un organism colectiv. Cu consecinţele de rigoare.

    Al. 3 Dacă nivelul de trai decent nu este realizat, pentru un procent important (de precizat) al populaţiei, statul are dreptul/obligaţia să impoziteze/confişte marile averi făcute în România (inclusiv cele scoase în afara ţării - pe baza unor convenţii internaţionale de recuperare a datoriilor).

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României


    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 48: Familia
    (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
    (2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
    (3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    24. Articolul 48 se modifică, astfel:
    După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
    „(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    1. De adăugat: Statul se angajează să sprijine familia, ca pe o interfaţă fundamentală între individ şi societate.

    1.1 Sînt convins că un referendum pe această temă ar arăta preferinţa zdrobitoare a românilor pentru interzicerea căsătoriilor homosexuale. Şi la fel aş vota şi eu, fără să mă intereseze că Europa de sus vede acum invers. E un bun prilej să constatăm viciozitatea democraţiei etajate - vezi observaţia de la art 38. Problema (fundamentală) este însă : care ar fi suprafaţa legitimă pe care o hotărîre se ia colectiv. Oricît mi-ar repugna homosexualitatea, trebuie să recunosc că pare o problemă a celor doi implicaţi, în care alţii nu au de ce se pronunţa - dacă nu se face atingere intereselor lor sau ale colectivităţii.

    Căsătoria este şi o instituţie cu dimensiune publică, o problemă a comunităţii ? Atunci de ce sînt ţinute secrete informaţiile de stare civilă? Interzici anumite căsătorii prin lege (Constituţie) - dacă ai motive să presupui efecte sociale negative. Există acestea în acest caz? Cine le-a constatat? Pe ce temeiuri (morala creştină, creşterea populaţiei, etc.)? Aceste precizări sînt importante, dacă se doreşte ca măsurile constituţionale să aibă legitimitate. De exemplu - nu este evident de ce ar fi nocivă (în orice ţară) încetinirea exploziei demografice, prin metode care nu presupun nici o agresiune asupra unor fiinţe umane (cuplul homosexual nu procreează). Dacă revenim (referendar?) la înmulţirea populaţiei României ca scop - trebuie să o spunem clar. Ar fi însă oribil să producem cît mai mulţi copii… pentru export.

    1.2 Dacă dimensiunea publică a căsătoriei oficiale este recunoscută (şi cum ar putea fi negată, din moment ce legea reglementează consecinţele căsătoriei/divorţului - în materia dreptului de proprietate) nu aş face nici ţiganilor (resping apelativul inventat în 1990, pentru a produce confuzie) concesia de a se permite căsătorii între minori. Ele sînt mai problematice decît cele între homosexualii maturi.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 49: Protecţia copiilor şi a tinerilor
    (1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
    (2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
    (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
    (4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
    (5) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. O complicaţie teoretică redutabilă vine din faptul că noii veniţi pe lume nu au semnat contractul social, care li se aplică si pe care vor fi obligaţi să-l respecte. Copiii trebuie protejaţi prin prevederi speciale şi pentru că sînt prizonierii convenţiei politice neasumate.

    al.2. De ce are societatea grijă de copii? Este bine să se expliciteze motivele (vezi şi observaţiile de la articolul precedent) pentru ca să fie combătută viziunea strict contractualistă asupra convenţiei sociale. Numai existenţa unei legături organice, unei agregări existenţiale într-o mare familie, poate justifica grija unora pentru copii altora.

    al.3 Ar trebui precizate sancţiunile, sau impusă precizarea lor prin legi, în caz de încălcare.

    al.6 Un drept fundamental al minorilor este acela la educaţie de calitate, în interesul împlinirii lor fizice, intelectuale, morale - şi nu în sensul unei domesticiri, în fabrici de conştiinţă mediocră, care produc mînă de lucru.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 50: Protecţia persoanelor cu handicap
    Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Sigur. Este un semn de civilizaţie şi solidarism. Dar presupune o anumită bunăstare. Ar fi minunat să asigurăm tuturor handicapaţilor condiţii optime. Dar asta nu se poate face cu preţul sărăcirii celor sănătoşi, pînă la pragul de a se îmbolnăvi de muncă prost plătită, îngroşînd rîndul celor care au nevoie de ajutor. Aş preciza deci că acest ajutor se va da : "în măsura posibilităţilor", mai ales handicapaţilor săraci, şi mai ales prin fonduri culese de la bogaţi.
    De asemenea, aş adăuga un articol care interzice abuzurile (falsul handicap sau exagerarea nevoilor) şi prevede măsuri severe de penalizare a fraudelor de acest gen (stabilite prin legi).

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 51: Dreptul de petiţionare
    (1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
    (2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
    (3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
    (4) Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. Este aici o restrîngere nocivă e dreptului de petiţionare. Există situaţii cînd o categorie de cetăţeni, aflaţi în posturi similare, este lovită de măsuri abuzive. În acest caz, dacă se constată justeţea plîngerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi în situaţia respectivă - indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei.

    al. 4. Este insuficient, ca garanţie constituţională. Pe teren, o mare parte dintre petiţii nu primesc răspuns sau primesc unul inacceptabil. Verificările acoperă abuzurile, amenzile stabilite de legi speciale nu sînt aplicate, sau dacă sînt, nu determină schimbarea atitudinii funcţionarilor - care se comportă ca nişte proprietari ai instituţiilor statului şi nu sînt puşi să acopere daunele din buzunarul lor. Instituţia contenciosului administrativ este foarte greoaie şi nu dă rezultate. Este nevoie de prevederi mult mai eficace, bazate pe afirmarea, în Constituţie, a priorităţii apărării cetăţenilor de abuzurile celor care ocupă instituţiile. Inclusiv prin stipularea dreptului beneficiarilor unui serviciu public de a forţa (prin mecanisme de precizat) demiterea unui funcţionar care şi-a bătut joc de drepturile lor. Trebuie ca poporul să fie adevăratul proprietar al statului şi nu cei plătiţi de cetăţeni pentru a livra servicii publice.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
    (1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
    (2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
    (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 1. Ce efect are un astfel de articol, nedublat de prevederi de operaţionalizare? Să luăm ca exemplu titlurile de proprietate acordate de Comisiile de fond funciar unor acoliţi, peste poziţiile valoroase ale foştilor proprietari - deplasaţi aiurea, în baza faptului că legea (premeditat) nu prevedea decît că poziţia se respectă: "de regulă" şi "nu neapărat". Sau, ascunderea terenului furat "chiaburilor" sub IAS-uri, pentru a nu fi retrocedat proprietarilor de drept, ci vîndut pe nimic "băieţilor deştepţi". Nici azi aceste nedreptăţiri nu au fost reparate, cu toate insistenţele în justiţie, invocarea Constituţiei neproducînd efecte asupra judecătorilor. Constituţia trebuie deci să arate mecanismele de garantare a principiilor enunţate, într-un stat în care cutuma este ca legile să deroge, parşiv, de la ea.

    al.2. "dar nu pot atinge esenţa dreptului"

    al 3. Răspunde integral şi nediscriminator. Cu o Curte Constituţională care susţine că, dintre cei care au dreptul la despăgubiri pentru abuz judiciar, trebuie exceptate victimele regimului/genocidului comunist, "statul de drept" este o vorbă goală, o formă fără fond, o farsă sinistră.

    3.1 (esenţial) Statul este obligat să se îndrepte în regres către responsabilii de abuzurile pe care a fost pus să le despăgubească din buget, pentru a nu lovi în cetăţenii care nu au nici o vină de aceste abuzuri. În cazul în care autorii au decedat, să fie operate confiscările de rigoare de la cei care au acceptat moşteniri de la ei. Iar dacă nici aşa nu poate fi reparat integral prejudiciul - se vor crea creanţe faţă de stat, sau se vor aplica pedepse penale suplimentare (pe lîngă cele care penalizează infracţiunile respective).

    3.2 Trebuie precizat cum se va constata şi penaliza răspunderea magistraţilor (procurori, judecători, jurişti legislatori).
    În general, statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiunile, în cazul încălcării unui articol.

    al 5 Încălcările acestui drept în timpul regimului comunist şi postcomunist sau protejarea responsabililor de acest abuz, sînt delicte imprescriptibile.
    Mă mir ca MCC nu a intervenit la acest articol.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -II- Drepturile şi libertăţile fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 53: Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
    (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca [/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al 3. Statul e obligat să emită legi care să precizeze sancţiuni, în cazul în care restrîngerea unor drepturi s-a dovedit abuzivă, nejustificată.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 54: Fidelitatea faţă de ţară
    (1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
    (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
    „(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1.1 Nici o prevedere legală nu poate opera în sens contrar şi cele care au acest potenţial trebuie anulate. Apărarea intereselor unor cetăţeni, instituţii, firme, asociaţii, comunităţi din alte ţări, care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României - nu este permisă, oricare ar fi temeiul invocat.
    al. 1.2 În România poate fi penalizat numai anti-românismul. Cei care au introdus în legi prevederi anticonstituţionale, în baza căreia apărarea intereselor româneşti a fost îngreunată, trebuie să fie pedepsiţi.
    al. 1.3 Sîntem locuitorii unui stat independent. Propaganda pentru aservirea României, în orice direcţie şi în orice formă, constituie un delict major împotriva comunităţii.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 55: Apărarea ţării
    (1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
    (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
    (3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    1.1 Aşa cum am arătat la art. 54, obligaţia aceasta nu se reduce la dimensiunea militară! Dacă sîntem obligaţi să ne dăm viaţa pentru patrie, în caz de agresiune armată, atunci sîntem obligaţi să o apărăm şi de agresiuni economice sau propagandistice.
    4. Îndatoririle militare ale Românilor privesc numai apărarea directă a ţării. Nu şi participarea la războaie de agresiune imperiale, în cadrul unor alianţe pe care poporul român nu le-a validat prin referendum, comise în numele diverselor pretexte, pentru interese îndepărtate şi străine.
    5. România va milita continuu, continuînd tradiţia ei de stat ne-agresor, pentru ca criteriile de umanism, dreptate şi echitate, convenite între cetăţenii ei, să fie aplicate şi relaţiilor dintre state.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 56: Contribuţii financiare
    (1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
    (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
    (Constituţia României 2003)
    [(Ř)]Ioan Rosca[(Ř)] Observaţiile/sugestiile mele:
    O Constituţie care vizează creşterea puterii cetăţeanului, nu poate lăsa acest articol aşa. Căci în numele acestei obligaţii, dublată cu prevederile care o scot de sub controlul poporului, se reproduce sclavia modernă. Prizonierii statului sînt supuşi birurilor, pe care uzurpatorii săi le dirijează către clicile parazitare. Nu există democraţie reală, dacă conducătorii statului pot fixa dări cum vor. De aceea, aş adăuga:

    al. 4 Fiecare nou impozit trebuie clar motivat: pe ce obligaţie cetăţenească şi pe ce necesitate publică se bazează. Ca să se poată verifica legitimitatea temeiurilor invocate, taxarea arbitrară să nu fie doar expresia unei condiţii de slugă. De exemplu, nu ştiu cum se poate justifica taxarea serviciilor făcute de cineva unui concetăţean, penalizarea muncii pentru a servi pe altul. Dacă nu limpezim temeiurile taxării, ne vom pomeni taxaţi şi pentru serviciile pe care ni le facem fără bani, în reciprocitate. Legile şi hotărîrile care stabilesc impozite să fie supuse contestaţiei publice (iniţiativă legislativă, referendum)

    al. 5 Obligaţia de plată a taxelor încetează dacă banii acumulaţi sînt folosiţi impropriu, în interesul personal al unor clici, sau împotriva intereselor cetăţenilor. Statul trebuie să pună la punct instrumente eficace pentru ca orice cetăţean să poată urmări ce se face cu banii colectaţi din impozite şi mecanisme de control al corectitudinii gestiunii impozitelor. Altfel nu poate pretinde supunere fiscală.

    al. 6 Statul va lua măsuri ca folosirea banilor colectaţi de la un cetăţean să ţină cont, în măsura posibilului, de priorităţile de folosire exprimate de acesta. Indicii de dirijare a colectărilor către destinaţia voită de contribuabil, sau către fondul general, va fi stabilit prin legi, supuse controlului democratic obişnuit.

    al. 7 Inflaţia premeditată, practicată în loc de impozit, va fi şi ea supusă controlului public.

    al. 8 Se admite în principiu că taxarea, fiind motivată de folosirea infrastructurii sociale, trebuie să ţină cont de profitul pe care îl are fiecare operînd în societate. Trebuie luate măsuri pentru a micşora posibilitatea de folosire a puterii financiare întru micşorarea cotei de taxare.

    al. 9 Plata impozitelor, trebuie făcută riguros, conform legii. Încercarea de sustragere trebuie combătută, dar nu poate fi tratată/penalizată ca infracţiune, căci evitarea plăţii impozitului nu este asimilabilă unui furt. Una este să forţezi buzunarul cuiva, în numele intereselor colective, şi alta să îl numeşti infractor - pentru că încearcă să-şi apere buzunarul. "Evaziunea fiscală" nu trebuie asimilată unei infracţiuni, fiind făcută în legitimă apărare. Dacă e vorba de bani murdari, atunci altele sînt temeiurile confiscării.

    Cred că domnul Cojocaru, actor important în MCC, va fi deranjat de acest punct de vedere, căci el pare a intenţiona să folosească defecţiunile anti-democratice ale acestui articol pentru a recupera avuţiile jefuite poporului român - prin taxare. Înţeleg că astfel s-ar para protestele, dar nu cred că manevra va reuşi altceva decît să legitimeze principiul supunerii fiscale, prin care sîntem menţinuţi în condiţie de sclavi.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -III- Îndatoririle fundamentale
    Constituţia României - ARTICOLUL 57: Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
    Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Ce frumos ar fi….. Dar nu se poate. Mai bine s-ar recunoaşte aici legitimitatea contradicţiilor de interese, prevăzîndu-se că statul trebuie să le arbitreze imparţial.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
    Constituţia României - ARTICOLUL 58:
    Avocatul Poporului - Numirea şi rolul
    (1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
    (2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
    (3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    26. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel:
    Denumirea articolului va fi: „Alegerea şi rolul” Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 58
    (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
    (2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superior juridic.
    (3) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice.”

    După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
    „(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
    (5) Avocatul Poporului este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.
    (6) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Instituţia avocatului poporului ar putea fi un instrument important pentru asigurarea unei democraţii reale, de aceea ar trebui definită riguros. Ar trebui spus întîi ceva, mai clar decît în al. 3. -MCC, despre rolul constituţional al acestei instituţii, despre rostul ei de a fi. De ce este nevoie de aşa ceva? Nu ar fi cazul să intre şi ea alături de cele cinci puteri enumerate în proiectul MCC, cu atribuţia esenţială de a apăra poporul de abuzurile previzibile ale "reprezentanţilor" săi?

    Sînt de acord cu propunerile MCC, în afară de limitarea de la punctul 2. Cred că nu e nevoie de 18 ani de experienţă, într-un sistem juridic putred, pentru a apăra dreptatea. E preferabil un om cu moralitate impecabilă şi capacitate intelectuală dovedită-nu uşor de găsit. Că doar nu e vorba de cineva care lucrează singur, ci prin intermediul unui aparat (care ar trebui cît mai bine precizat în Constituţie ), în care există specialiştii necesari (jurişti, etc.).


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
    Constituţia României - ARTICOLUL 59:
    Avocatul Poporului - Exercitarea atribuţiilor
    (1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
    (2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
    „(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, organelor competente ale Ministerului Public.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. De adăugat: tot legea va stabili penalităţi severe, în cazul în care instituţia nu se achită de obligaţiile sale.
    al. 2. Legea va stabili penalităţi severe, în cazul în care autorităţile nu sprijină corespunzător demersurile avocatului poporului.
    al. 3. propus de MCC este prea timid. Numai asta să poată face avocatul Poporului, să reclame abuzurile… la pereţi? Sau prevedem că legea specifică îi va da putere reală, pînă la aceea de a demite funcţionarii care au comis abuzuri.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -II- Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
    CAPITOLUL -IV- Avocatul Poporului
    Constituţia României - ARTICOLUL 60:
    Avocatul Poporului - Raportul în faţa Parlamentului
    Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC):
    28. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    „Articolul 60
    Avocatul Poporului prezintă Parlamentului şi Preşedintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora, sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aş merge mai departe. Dacă o parte importantă dintre sesizările şi propunerile avocatului poporului nu sînt luate în seamă de parlament, administraţie, etc. - el are o pîrghie, specificată prin lege, de a decide delegitimarea ocupanţilor instituţiei respective. Sau măcar, avocatul poporului va evalua periodic indicele de reprezentativitate reală, pe care îl constată, informînd poporul despre starea democraţiei.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 61: Parlamentul -Organizare şi funcţionare - Rolul şi structura
    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
    (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel:
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Înţeleg că MCC vrea să arate că respectă voinţa poporului, exprimată prin referendumul (validat) în care a arătat că doreşte această schimbare, faţă de formula actuală. Dar (şi aici e un mare semnal de alarmă privind riscul folosirii improprii a referendumului şi a deturnării democraţiei directe, prin manipularea subiectelor propuse votului): nimeni nu a dovedit că poporul, dacă ar fi pus să aleagă între alte alternative, ar prefera formula cu o singură cameră şi 300 de reprezentanţi - promovaţi de partide.

    Cred că MCC poate face un pas înainte, propunînd formule mai adecvate unei democraţii sănătoase. De exemplu, nu văd nici un temei pentru ca viciile partidismului care alimentează Parlamentul, să nu fie compensate semnificativ, printr-un Senat organizat pe alte criterii. Este de exemplu atrăgătoare ideea (pe care o folosire improprie, în trecut, nu o poate compromite) negocierii între reprezentanţi ai unor asociaţii (cu putere de vot corelată cu numărul celor pe care îi reprezintă), aleşi prin mecanismele democratice interne ale asociaţiilor respective, care regrupează diverse categorii de cetăţeni: salariaţi, patroni, ţărani individuali şi asociaţi, medici, profesori, elevi şi studenţi, cercetători, minorităţi, preoţi, femei sau bărbaţi, tineri sau bătrîni, etc. Un astfel de Senat al asociaţiilor, ar putea filtra legile trecute de Parlamentul partidic, validîndu-le printr-un proces diferit (complementar) de negociere socială. E numai o sugestie, pentru a semnala că există şi alte formule, MCC trebuind să caute una care să contribuie la creşterea puterii reale a cetăţeanului. De aceea nu voi intra în prea multe amănunte la articolele următoare, ci voi urmări operaţionalizabilitatea principiului reprezentării.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României

    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 62: Parlamentul - Alegerea Camerelor
    (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
    (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
    (3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului” Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 62
    (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
    (2) Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenţi.
    (3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Într-un preambul, ar trebui precizat că formulele alese trebuie să maximizeze reprezentativitatea reală, atît cît se poate.
    al. 1. Votul strict uninominal poate fi practic, dar prezintă o defecţiune foarte gravă - introduce un indice excesiv de pseudo-reprezentare. Astfel, dacă un partid cucereşte prima poziţie în toate circumscripţiile electorale, să zicem cu 51% din voturi (pentru simplitatea exemplului) el va ocupa tot parlamentul, ceilalţi 49% din fiecare circumscripţie rămînînd nereprezentaţi, chiar dacă susţin aceeaşi platformă politică. Încercînd atenuarea acestui efect prin acordarea de locuri suplimentare, se ajunge ca voturile date cuiva să fie folosite de altcineva. Aici iese în evidenţă ambiguitatea alegerilor… Ce reprezintă un parlamentar, circumscripţia sa, judeţul său sau partidul său? Dacă reprezintă o viziune politică , de ce ar fi nevoie de atîţia mandataţi similar, din toate judeţele? Dacă reprezintă o comunitate locală, cum rămîne cu cei din circumscripţia sa, care au altă opţiune politică?

    al. 2. În formula Senatului sugerată de mine, s-ar rezolva mai firesc şi problema reprezentării proporţionale a minorităţilor, fără partide etnice. Atunci cînd o minoritate (etnică) e foarte puţin numeroasă, votul reprezentantului ei ar putea fi restrîns la problemele care o privesc (de altfel, acest principiu al pertinenţei ar putea reglementa şi alte situaţii - într-un Senat al asociaţiilor).

    al 3. Ştim că populaţia detestă parlamentarii, care s-au comportat parazitar în tranziţie, şi ar dori reducerea lor. Dar mai bine s-ar lua măsuri eficace împotriva prestaţiilor parlamentare slabe, decît să se reducă excesiv numărul celor care lucrează la ameliorarea normelor de viaţă colectivă. Un număr prea redus însemnă şi o granulaţie mai puţin fină a reprezentării (dacă, la limită, ar exista un parlamentar pe judeţ, cum ar putea el acoperi paleta opţiunilor politice locale)?


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 63: Parlamentul - Durata mandatului
    (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
    (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
    (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
    (4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
    (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    “(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.”
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.”
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.”
    Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al.1. (pentru varianta Senatului asociaţiilor) Asociaţiile cuprinse în Senat îşi pot schimba reprezentantul conform propriilor mecanisme de alegere, sau îl pot alege şi ele pe cîte patru ani (o dată cu alegerile generale), pentru a oferi stabilitate Senatului.

    Nu mi se pare în regulă prevederea "care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora."-deşi intuiesc motivaţiile (nevoia de comandă fermă şi stabilitate în astfel de cazuri, garantarea convenţiilor militare externe). Totuşi, ce putere reală are un popor, care poate fi tîrît într-un război nefast de o garnitură ajunsă la putere, fără a mai putea reacţiona, pînă cînd cei deveniţi stăpîni pe viaţa şi moartea oamenilor închid abatorul. Este şi un incitativ periculos aici: e suficient să faci război ca să nu pierzi putereaUn astfel de articol trebuie măcar dublat cu prevederi de răspundere necruţătoare, în cazul în care cei rămaşi la putere pe timp de război produc o catastrofă, din nepricepere sau rea credinţă.

    al. 5. Principul de continuitate enunţat aici este firesc. Dar tot firesc ar fi să se ceară continuitatea poziţiilor faţă de problemele disputate. Mai exact, trecerea unui partid ajuns la putere prin noile alegeri, pe poziţie inversă faţă de ce susţinea cînd era în opoziţie - este inacceptabilă. Această problemă se poate regla în cadrul mai general al obligării partidelor să-şi respecte poziţia pentru care au fost votate.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 64: Parlamentul - Organizarea internă
    (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
    (2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
    (3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
    (4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
    (5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 64
    (1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
    (2) Camera reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
    (3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
    (4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
    (5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Presupun că aici MCC a văzut un argument pentru soluţia unicamerală: ce rost are dublarea procedurilor? Alta ar fi situaţia dacă Senatul ar funcţiona pe cu totul alte principii.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 65: Parlamentul - Şedinţele Camerelor
    (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
    (2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:
    a) primirea mesajului Preşedintelui României;
    b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
    c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
    d) declararea stării de război;
    e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
    f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
    g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
    i) numirea Avocatului Poporului;
    j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
    k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    33. Articolul 65 se abrogă.

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    În alternativa Senatului asociaţiilor, articolul 65 are rost, dar aş reduce situaţiile în care se fac Şedinţe comune, căci nu ar fi de dorit consensul celor două camere, ci supravegherea lor reciprocă.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 66: Parlamentul - Sesiuni
    (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
    (2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
    (3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    34. Articolul 66 se modifică şi se completează, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.”

    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.”

    Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
    „3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”

    După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
    „4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aş mai reduce vacanţele parlamentarilor (de exemplu: 25 decembrie-10 ianuarie, 15-30 august) pentru a da continuitate maşinii democratice. E o activitate prea importantă şi bine plătită, ca să justifice asemenea întreruperi. Mulţi români lucrează ani de zile fără vacanţă, pentru mize şi cîtiguri mai mici. Cui nu-i convine, să nu candideze.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 67: Parlamentul - Actele juridice şi cvorumul legal
    Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    „Articolul 67
    Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Ce înseamnă aici majoritate? Doar 50%? De unde ştim că o decizie nu este nereprezentativă, pentru că au lipsit din sală masiv cei care ar fi optat pentru o anumită soluţie, a căror prezenţă ar fi schimbat rezultatul votării? Absenţele nemotivate temeinic trebuie penalizate prin regulament. Iar dacă trec de un anume prag, trebuie să antreneze pierderea mandatului de către parlamentarul chiulangiu şi alte penalităţi.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA 1-a : Organizare şi funcţionare
    Constituţia României - ARTICOLUL 68: Parlamentul - Caracterul public al şedinţelor
    (1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
    (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    „Articolul 68
    (1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
    (2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. Trebuie neparat precizat că întotdeauna şi voturile la fiecare lege sînt la vedere (eventual scrise, cu semnătură) şi sînt reflectate pe site-ul parlamentului. Numai astfel alegătorii pot verifica dacă mandatul dat parlamentarilor a fost respectat şi se pot orienta la următoarele alegeri.
    al. 2. Se abrogă. Nu există aşa ceva într-o democraţie reală.

    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***

    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
    Constituţia României - ARTICOLUL 69: Parlamentul - Mandatul reprezentativ
    (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
    (2) Orice mandat imperativ este nul.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    37. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel:
    Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor”

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    al. 1. Ce înseamnă asta, concret? Nu e mai corect să se amintească obligaţia lor de a reprezenta adevăratul punct de vedere al celor care i-au ales? Ceea ce înseamnă că platforma electorală a fost clară şi că este respectată, fără derogări (decît, în situaţii noi, cu acordul electoratului din circumscripţie, consultat prin mijloace monitorizabile).

    al. 2. Cine înţelege la ce se referă acest aliniat criptic? Poporul pentru care e făcută Constituţia? Presupun juriştii că dialectul lor e obligatoriu pentru toată lumea? Pe cei temei constituţional?


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
    Constituţia României - ARTICOLUL 70: Parlamentul -Mandatul deputaţilor şi al senatorilor
    (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    39. Articolul 70 se modifică şi se completează, astfel:
    Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor”
    Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 70”
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.”

    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”

    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
    „(3) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de parlamentar decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aliniatul 3 propus de MCC este foarte oportun (eu aş limita însă la un singur mandat !) , dar cred că trebuia încadrat la articolul care stabileşte cine poate fi parlamentar .


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
    Constituţia României - ARTICOLUL 71: Parlamentul - Incompatibilităţi
    (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
    (3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    40. Alineatele (1) şi (2) ale articolulu 71 se modifică, astfel:

    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.”

    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Dacă Senatul ar fi pe principiul reprezentării asociaţiilor, aliniatul 1 actual ar fi util.
    Este utilă prevederea din proiectul MCC, privind legătura cu Parlamentul European. Dar mai ales este valoroasă (pentru principiul separaţiei puterilor) interzicerea prezenţei în parlament a membrilor guvernului, ca şi a altora, care exercită funcţii publice sau private. Scopul articolului fiind reducerea traficului de influenţă de nivel înalt, ar trebui precizat aici şi că se interzice unui parlamentar să apere interese oculte, private, nedemocratice - cu sancţiuni severe dacă se încalcă această normă, deturnîndu-se mecanismul reprezentării.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 2-a: Statutul deputaţilor şi al senatorilor
    Constituţia României - ARTICOLUL 72: Parlamentul - Imunitatea parlamentară
    (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
    (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
    (Constituţia României 2003)

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 72 se modifică, astfel:
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „2) Parlamentarii pot fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Am aici cu totul alt punct de vedere.
    al. 1. Parlamentarii pot/trebuie traşi la răspundere juridică, prin mecanisme de precizat ( bazate pe categoria penală a înşelăciunii producătoare de daune sau pe categoria civilă a încălcării delictuale a contractului) dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, contravin flagrant cu promisiunile electorale pe baza cărora l-au obţinut.
    al. 1.1 În vederea operaţionalizării acestui principiu, toţi candidaţii în alegeri sînt obligaţi să-şi precizeze suficient de minuţios poziţia politică (intenţiile de vot) şi /sau să semneze un contract politic, cu partidul care-i pune pe listă.
    al 2. Adaos: Avocatul Poporului poate controla modul în care ICCJ se achită de această sarcină.

    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    42. După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:
    Denumirea articolului va fi: „Demiterea Parlamentarilor”
    Cuprinsul articolului va fi:
    „Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Este o propunere foarte importantă, pentru a implementa controlul reprezentativităţii. Se combină bine cu prevederea ca votarea în parlament să fie la vedere, sau ca participarea la alegeri să se facă pe bază de contract electoral. Dar cel mai puternic mecanism de urmărire a indicelui de reprezentare, care ar orienta iniţiativele de demitere, ar fi un sistem de confruntare a opiniei cetăţenilor pe subiectele propuse votului din parlament cu modul în care au votat pe respectivele subiecte… presupuşii reprezentanţi. Tehnologia actuală tele-informatică ar permite implementarea rapidă a unui astfel de sistem de monitorizare a democraţiei (de tip "liquid feedback").


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 73: Parlamentul - Legiferarea
    (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
    (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
    (3) Prin lege organică se reglementează:
    a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
    b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
    c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
    d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
    e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
    g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
    h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
    i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
    j) statutul funcţionarilor publici;
    k) contenciosul administrativ;
    l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
    m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
    n) organizarea generală a învăţământului;
    o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
    p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
    r) statutul minorităţilor naţionale din România;
    s) regimul general al cultelor;
    t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    43. Alineatul (1) si litera c) de la alineatul (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
    “(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
    (3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Ideea de a marca peste tot dispariţia senatorilor, face ca urmărirea propunerii MCC să devină plictisitoare. Nu mai ştii cînd se propune o modificare de substanţă şi cînd e doar vorba de această modificare propagată peste tot - ceea ce diminuează interesul pentru lectură. Trebuie căutată o altă formulă de prezentare a propunerilor noi, fără atîta redundanţă.
    Cît priveşte diferenţa dintre legile "organice" şi "ordinare" - cred că textul ar trebui să o explice/justifice clar, nu numai să o exemplifice.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 74: Parlamentul - Legiferarea - Iniţiativa legislativă
    (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
    (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
    (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
    (4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
    (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    44. Articolului 74 se mofifică şi va avea următorul cuprins:
    “(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

    (2) Preşedintele îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.

    (3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor.

    (4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.

    (5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativeă iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

    (6) In cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Versiunea MCC e interesantă, dar trebuie parat un risc: forţele organizate de opoziţie, ca partidele mari, care pot strînge semnăturile fără probleme, ar putea folosi mecanismul propus, pentru a forţa spre referendum agendele lor, respinse de majoritatea parlamentară. Ceea ce nu e neparat rău, dacă nu devine tehnică metodică de sabotare a majorităţii, pînă la blocaj.

    al.1 Nu văd în schimb de ce MCC preia limitările excesive ale iniţiativei legislative a cetăţenilor (minim 100 000, minim 10 de judeţe, minim 5000 pe judeţ ) - care sînt greu de îndeplinit, în cazul unor adevărate acţiuni de jos în sus! În definitiv, iniţiativa respectivă urmează a fi analizată de parlament, apoi, dacă e respinsă, supusă unui referendum. Deci singurul risc este cheltuiala publică pe referendumuri nejustificate, care ar trebui tratat prin prevederi de operaţionalizare - de exemplu un sistem de vot electronic.

    al. 2- actual a fost eliminat tacit în proiectul MCC. E mai bine să fie eliminat explicit: nu există subiecte pe care poporul să nu poată decide prin referendum.

    al.2- MCC introduce un mecanism paralel pentru iniţiativele populare: e suficient ca preşedintele să fie convins de legitimitatea lor, fără a mai fi nevoie de 100 000 de semnături! De altfel şi convingerea unui singur parlamentar, care să-şi asume iniţiativa unui grup de cetăţeni, este suficientă pentru a o transforma măcar în propunere de lege. Varianta celor 100 000 de iniţiatori apare ca ultim recurs, dacă preşedintele şi parlamentarii nu vor să susţină proiectul respectiv. Şi s-ar putea considera şi dreptul avocatului poporului de a promova iniţiative legislative, cu sau fără forţa de a provoca referendumuri.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 75: Parlamentul -Legiferarea - Sesizarea Camerelor
    (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.

    (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
    (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
    (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
    (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    45. Articolul 75 se abrogă.

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    În ipoteza Senatului asociaţiilor, este necesar un astfel de articol, care să reglementeze distribuirea sarcinii de dezbatere a proiectelor legislative între cele două Camere. Poate chiar s-ar putea prevedea unele situaţii în care e suficientă o singură validare. Dar sub nici o formă, principiul enunţat la aliniatul 2 nu este acceptabil: ca un proiect ne-analizat în termen să fie considerat adoptat! Faptul că aşa ceva s-a putut petrece, arată că a fost vorba de o democraţie de faţadă. Dacă procesul legislativ riguros pretins teoretic nu este fezabil, din cauza complexităţii, lucrul acesta trebuie măcar recunoscut limpede, fără ipocrizie. Ca să fie tratat corespunzător, prin simplificări înţelepte.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 76: Parlamentul -Legiferarea - Adoptarea legilor şi a hotărârilor
    (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
    (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
    (3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    46. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    “(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei.
    (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
    (3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.”


    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu ştiu dacă baremul ridicat cerut de proiectul MCC este realist, dar poate e bine ca maşinăria legală să nu meargă fără frînă, ca să se atingă o anume stabilitate (volant juridic). Să treacă numai schimbările dorite suficient de majoritar.
    Pentru ca trecerea de la majoritatea celor prezenţi la majoritatea membrilor să fie operaţională, revin asupra propunerilor de a penaliza absenţele, inclusiv prin demiterea vinovatului, dacă depăşeşte o anume limită.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 77: Parlamentul -Legiferarea - Promulgarea legii
    (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
    (2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
    (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:
    „(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Aceeaşi remarcă: ar trebuie evitate aceste corecturi fără interes, căci banalizează. Din acelaşi motiv nu voi mai repeta nici eu această observaţie.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 78: Parlamentul - Legiferarea - Intrarea în vigoare a legii
    Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Nu văd de ce nu ar fi obligatorie şi publicarea pe un site web, accesibil simplu lecturii de informare.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***
    TITLUL -III- Autorităţile publice
    CAPITOLUL -I- Parlamentul
    SECŢIUNEA a 3-a: Legiferarea
    Constituţia României - ARTICOLUL 79: Parlamentul - Legiferarea - Consiliul Legislativ
    (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
    (2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
    (Constituţia României 2003)
    „ŘŘŘ” Propunere - Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”):
    48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
    „(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi cordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.”

    „ŘŘŘ” Ioan Rosca[/] Observaţiile/sugestiile mele:
    Constituţia ar trebui să fixeze mai bine cadrul de funcţionare a acestui Consiliu - pînă acum neales democratic, care are în practică foarte multă putere. Căci parlamentarii nu au pregătirea, experienţa, atenţia şi voinţa necesară să repereze capcanele ascunse de juriştii perfizi care au copt legile trebuincioase uzurpatorilor puterii. De pe această poziţie au fost pregătite, de un pluton de răufăcători legislativi ne-lustraţi şi feriţi de riscul penalizării pentru activitate anti-justiţiară, nenumărate legi strîmbătoare. Dacă s-ar impune conceptul răspunderii pentru efectele nocive ale legilor, aici ar trebui căutaţi o parte dintre vinovaţi.


    Detalii (dezbatere publică articol) pe Forumul CONSTITUŢIONAL - Revizuirea Constituţiei României
    ***