• Jurnal Universul ROMĀNESC RSS Feed


      Observaţii privind poziţia Consiliului Legislativ (CL) faţă de noua propunere a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor („MCC”)

      Notă: Mi-am exprimat deja opiniile privind redactarea unei Constituţii care să dea putere reală cetăţeanului, ca adnotări pe marginea Constituţiei actuale, a celor două propuneri a Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (AICI) şi a reacţiei Consiliului Legislativ (CL) faţă de prima versiune propusă de MCC (AICI). Consideraţiile care urmează constituie o reluare rezumativă a pledoariei mele, organizată ca un comentariu pe marginea ultimei reacţii a CL. Īncep cu observaţii generale şi continui cu adnotarea punctuală a textului-ţintă, prevenind cititorul care a urmărit eseurile mele pe această temă, că va da peste idei re-expuse (sper, cu un plus de concentrare). Menţionez că am purtat discuţii cu domnul Cojocaru pe marginea fiecărui articol al ultimei versiuni CC, care au scos īn evidenţă rezonanţe, dar şi contradicţii- deci că punctul meu de vedere rămīne personal şi nu angajează colectivul MCC. Recunosc că folosesc şi această ocazie pentru a provoca- pe cine o fi să fie- la meditaţie de fond, nu numai pe marginea problemei bazei dreptului, ci şi īn legătură cu falsificabilitatea construcţiilor ideatice, īn lipsa unui ultim postament epistemic.


      Remarci generale

      1. Şi această reacţie a Consiliului Legislativ (CL) este de mare relevanţă/expresivitate, pentru cine are ochiul pregătit ca să vadă simulacrele, să observe făcătura teoretică, să lumineze mintea capturată de aparenţe. Ea ilustrează/demonstrează rolul real al aparatului juridic īntr-o (pseudo)democraţie: de modelare a relaţiilor sociale īn interesul puterii, de protejare a intereselor profitorilor legii, care uzurpă instituţiile şi folosesc statul ca instrument de īnlănţuire a "cetăţenilor". Totul acoperit cu savante justificări, folosind capacităţi nelimitate de speculaţie. Dar nu există crimă teoretică perfectă, manipularea normativă lasă urme. In mod spectaculos de metodic, Consiliul Legislativ atacă tocmai propunerile Mişcării pentru Constituţia CetăţenilorMCC”) care ar spori puterea cetăţeanului, de parcă ar dori să-şi reveleze rolul real (deşi probabil nu e vorba de sinceritate, ci de lipsa de rafinament a mercenarilor juridici de pe Dīmboviţa). Nici că se putea o mai reuşită confirmare a caracterului premeditat al īncălcării intereselor societăţii prin "legalitatea" criminală, capturată de cuceritorii statului- un megadelict letal pentru comunitate, acoperit cu falsă legitimitate. Poate că vor īnţelege mai mulţi că principalul duşman al dreptăţii e legea clocită de nedrepţi. Este - cred eu- un cīştig major al demersului MCC. El ne indică faptul că puterea nu trebuie lasată să ne pună zgardă teoretică, fară rezistenţă intelectuală. Siliţi să se explice, sforarii doctrinari se dau de gol.

      Ca să observăm eficace pledoaria Consiliului Legislativ, să nu pierdem din vedere contextul, miza partidei constituţionale. Se īmpletesc, peste tot şi dintotdeauna, două maniere de a domina mulţimea: una bazată pe forţă/violenţă/coerciţie şi cealaltă bazată pe diversiune/amăgire/manipulare. Eşti tīlhărit cu bīta sau jefuit prin īnşelăciune. Umilit (īnfrīnt īn voinţă) sau prostit (īnfrīnt īn raţiune). Lucrezi sub bici sau sub hipnoză. Iubeşti pe Big Brother- ca să suporţi mai uşor faptul că nu i te poţi opune. Domesticit prin frică sau păcalit să te crezi liber. Aici intervine "Legea"- īncepīnd cu Constituţia, prevalīndu-se de faptul că o comunitate are nevoie de reguli, căci anarhia nu scapă de condiţia umană. Unii stăpīni ar redacta Constituţia "totalitar", īncīt să-ţi vezi de lungul nasului, curbīnd spinarea, ca să fii conform. Ceilalţi, ar aranja-o "democratic", īncīt să īţi porţi senin lanţurile montate pe cuget. Poţi sluji cu credinţă sau crezīnd că nu slujeşti. Un singur lucru nu trebuie să se īntīmple: scăparea din laţ īn masă. Fiinţa care a domesticit apele, vīntul, holdele, turmele- a găsit şi mijlocul de capturare a semenilor.

      Dacă poporul exploatat (majoritar numeric) ar lua puterea cu adevărat, reprezentanţii săi ar elabora un cadru legislativ care să sprijine pe cei de jos (şi nu din "stīnga"…), īn lupta eternă cu cei de sus (şi nu din "dreapta"), ar proteja victima şi nu căpuşa, ar favoriza emanciparea omului folosit de sub dominatia omului care foloseşte, ar apăra cetăţenul- de putere
      .

      Respingerea modificării Constituţiei īn direcţia īmputernicirii reale a poporului arată pentru cine lucrează plutonul lăsat să păzească buncărul legii, ocupat de "reprezentanţi" . Cei "mandataţi prin vot" nu lucrează (eliberator) pentru alegătorii care i-au legitimat, ci pentru stăpīnii din umbră, care īi cumpără şi controlează. Ne aflăm īn faţa unei farse mai scīrboase decīt tirania faţişă, dar care are calitatea de a amorţi durerea umilinţei.
      ...

      Constituţia, sau Legea Fundamentală, a unui stat, a unui popor, se constituie dintr-un ansamblu de norme, care definesc drepturile şi obligaţiile persoanelor care intră īn componenţa statului, respectiv a poporului īn cauză, pe de o parte, şi instituţiile statului create, chiar prin Constituţie, pentru a garanta exercitarea drepturilor, ca şi īndeplinirea obligaţiilor asumate de cetăţeni, prin Constituţie, pe de altă parte. Cetăţenii īşi exercită, īn deplină libertate, drepturile definite īn Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să limiteze exercitarea drepturilor şi libertăţile definite īn Constituţie. Cetăţenii nu au alte obligaţii faţă de stat, īn afara celor definite īn Constituţie. Statul nu poate adopta legi prin care să impună cetăţenilor alte obligaţii decāt cele stabilite īn Constituţie. Numai poporul poate, prin referendum, să modifice Constituţia, să īngrădească exercitarea drepturilor şi libertăţilor, sau să impună obligaţii suplimentare cetăţenilor.

      Statul nu poate avea alte instituţii, alte componente, īn afara celor stabilite īn Constituţie. Instituţiile statului nu au alte drepturi şi nu pot exercita alte atribuţii īn afara celor stabilite īn Constituţie. Numai poporul poate, prin referendum, să creeze noi instituţii ale statului, să desfiinţeze instituţii existente, sau să modifice atribuţiile īncredinţate instituţiilor statului. Aşa ar trebui să fie. Īn Romānia este altfel. Constituţia Romāniei, adoptată īn anul 1991 şi revizuită īn anul 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare, atāt īn ceea ce priveşte definirea drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor, cāt şi, mai ales, īn ceea ce priveşte construcţia instituţiilor statului, īn definirea atribuţiilor instituţiilor acestui stat. Constituţia Romāniei este una care a lăsat statului puterea de a-şi crea el, statul, instituţii, altele decāt cele stabilite prin Constituţie, ca şi puterea de a da legi şi alte acte normative, prin care au fost şi sunt īncălcate drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin care cetăţenii sunt supuşi la multe obligaţii neprevăzute īn Constituţie.

      Cei care s-au instalat la conducerea statului romān prin lovitura de stat din decembrie 1989, prin manipularea voinţei electoratului, cu ajutorul mijloacelor de comunicare īn masă, au reuşit să obţină aprobarea de către poporul romān a unei Constituţii ale cărei prevederi le-au permis să construiască un stat controlat de ei şi subordonat intereselor lor, pe care l-au folosit pentru a se īmbogăţi, prin jefuirea cetăţenilor ţării. Au uzurpat suveranitatea poporului romān, au uzurpat drepturile de proprietate ale poporului romān asupra capitalului acumulat de acesta de-a lungul istoriei sale, au distrus o bună parte din acest capital, au distrus 4 milioane de locuri de muncă, au adus ţara īn stare de colonie şi poporul romān īn stare de sclavie. Au săvārşit aceste crime „cu legea īn mānă,” cu legi adoptate īn baza unei Constituţii cu prevederi antidemocratice şi antinaţionale, contrare intereselor poporului romān.

      Romānia are nevoie de o nouă Constituţie, una fundamental diferită de cea actuală, una care să redefinească drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să conţină norme care să garanteze exercitarea acestor drepturi şi libertăţi, să redefinească şi obligaţiile cetăţenilor, astfel īncāt acestea să nu mai poată fi mărite prin legi şi alte acte normative emise de instituţiile statului, să contruiască un stat nou, controlat de popor, cu instituţii şi atribuţii precis definite īn Constituţie, care să nu mai poată fi subordonat intereselor politicienilor. Este exact ceea ce ne propunem prin proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei Romāniei, lansat de Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor (MCC).

      Ştiind bine ce fac, „părinţii” actualei Constituţii a Romāniei au inclus īn textul acesteia clauze care nu numai că fac imposibilă abolirea ei şi adoptarea, de către popor, a unei noi Constituţii, dar fac foarte dificilă şi modificarea, revizuirea celei existente. Au dreptul de a iniţia revizuirea Preşedintele Romāniei, un sfert din numărul parlamentarilor, sau 500.000 de cetăţeni. Numai că iniţiativa celor 500.000 de cetăţeni trebuie aprobată de Parlament, adică de cei care au votat actuala Constituţie, de cei care au adoptat legile prin care poporul romān a fost depsedat de capital, de locurile de muncă, de resursele naturale ale ţării şi care urmează să fie deposedat şi de teritoriul naţional, prin cumpărarea acestuia de către mafia imobiliară din ţară şi din afara acesteia. Este greu de presupus că actualul Parlament al Romāniei va aproba proiectul nostru de revizuire a Constituţiei. Mai rămāne şansa ca actualul Preşedinte al Romāniei să iniţieze un referenmdum pentru a da posibilitate poporului romān să-şi adopte Constituţia care să-l scoată din sărăcie şi umilinţă. Are acest drept. Să vedem dacă şi-l va exercita. Dacă şi actualul Preşedinte al Romāniei refuză această şansă romānilor, tot nu am pierdut războiul.

      Ne mai rămāne şansa ca, īn anul 2014, să alegem un Preşedinte al Romāniei care să primească mandat din partea poporului pentru a organiza referendumul prin care să fie adoptată noua Constituţie a Romāniei şi, după aceea, să o şi pună īn practică, adică să īnceapă construcţia noilor instituţii ale statului, conform prevederilor proiectului propus de MCC, pe care le voi prezenta īn articolele ce vor urma.

      Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă: Marian ANTONESCU, Stelică BĪRSAN, Petrache BOBOC, Constantin COJOCARU, Florian COLCEAG, Petrică DIMA, Vasilică DOROHOIANU, Viorel GLIGOR, Marian ILIE, Dumitru MANEA, Traian MANEA, Mihai MIHĂILĂ, Emil-Marian NAE, Ghiocel ONOFREI, Denisa POPOVICI, Lucian TAFTĂ, Liviu ŢIGANAŞU, Cristian TRAŞCĂ, Mihai VOICU.

      Proiectul constituţional a fost lansat de către Comitetul de Iniţiativă al Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor, constituit la data de 16.03.2013, şi a fost finalizat de către Constantin Cojocaru, Preşedintele Comitatului de Iniţiativă, īn colaborare cu Ilie Bădescu, Florian Colceag, Viorel Gligor, Marian Ilie, Alexandru Melian, Ioan Roşca, Mihail Seidner şi Gheorghe Sin. La finalizarea textului, au fost luate īn considerare observaţiile formulate de Consiliul Legislativ al Romāniei, prin Avizul 308/22.04.2013, precum şi propunerile făcute īn cadrul Forumului Constituţional, coordonat de Cristian Pārvulescu, şi īn cadrul Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei, condusă de Crin Antonescu.

      Textul final al proiectului a fost aprobat de noul Comitet de Iniţiativă, constituit la data de 10.12.2013.

      Constantin Cojocaru 27.12.2013

      ...
      Article Preview

      După ...ani īn care au mimat pluripartitismul şi alternanţa la putere, aceiaşi actori care au preluat puterea in 1989 şi clonele lor mai tinere au epuizat toate combinaţiile posibile de guvernare, prezentāndu-se īn faţa naţiunii romāne cu un bilanţ catastrofal şi zero speranţe că vor mai putea redresa Romānia pe un trend ascendent. Recentul scandal generat de modul cum s-a adoptat Legea Pensiilor īn Camera Deputaţilor, a dezvelit poporului romān un tablou sinistru ce ne īnfăţisează cum principalele partide din Romānia, dincolo de acuzele şi criticile acerbe pe care şi le aruncă īn public, īşi satisfac unele altora dorinţele īntr-un alcov al cupidităţilor şi duplicităţilor perverse, unde interesele alegătorilor sunt negociate ca pe centură, o centură a prostituţiei politice atāt de cunoscută şi, se pare, frecventată de mai marii noştri.

      Trădarea practicată şi justificată ca o abilitate necesară, goliciunea ideologică, incompetenţa şi suficienţa ridicată la rang de autoritate s-au combinat īn mod nefericit cu lipsa de onoare, grobianismul şi viciile prezentate drept virtuţi, rezultānd un
      grup infracţional denumit generic "clasa politică romānescă", responsabil de toate "realizările" acestor douăzeci de ani de capitalism original. Această revelaţie năucitoare pentru unii, dar ştiută de mult de iniţiaţi, a survenit īn momentul īn care mai marii Romāniei, cu o popularitatea īn picaj, lipsiţi de soluţii şi măcinaţi de lupte intestine, īncearcă cu disperare să-şi menţină legitimitatea de clasă conducătoare, utilizānd īn acest scop toate mijloacele de dezinformare şi manipulare aflate īn dotarea politicianului, īn rāndul cărora banii şi audio-vizualul ocupă un rol central. Avānd ca scop comun nedeclarat salvarea de la faliment al establishment-ului politic romānesc, televiziuni aservite unora sau altora dintre partide, dar toate loiale aceluiaşi sistem politico economic care a facilitat atāt īnavuţirea rapidă a patronilor lor cāt şi declinul romānesc, au iniţiat adevărăte campanii de promovare a unor politicieni şi partide politice ca soluţii de redresare economica a Romāniei şi salvare morală a mediului politic.

      După o perioadă de cāteva luni īn care am asistat la scoaterea treptată din scenă a marilor baroni şi combinatori politici, a "greiilor" partidelor, cei care şi-au atras antipatia publicului prin averi considerabile şi vacanţe costisitoare, asistăm aproape zilnic la apariţia pe sticlă şi pe blogosferă a tot felul de dizidenţi care, fie simulează o atitudine de opoziţie şi frondă īn propriul partid, fie formează noi partide cu scopul de a fi percepuţi de electoratul romān ca o "imaculată concepţie" politică, o alternativă viabilă la politicienii compromişi asociaţi dezastrului naţional şi o dovadă că clasa politică romānească se poate reforma din interior.
      ...
      by

      La 23 septembrie 2013, au īnceput audierile la Comisia specială pentru Roşia Montană. Pro şi contra proiectul Roşia Montană.
      Audieri la Comisa specială:

      # Vineri 11 octombrie 2013, Membri ai societăţii civile, ai patronatelor şi sindicatelor au fost audiaţi, vineri, de parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană
      # Joi, 10 octombrie 2013, parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană au audiat mai mulţi experţi.
      # Profesorul Victor Mocanu - decanul Facultaţii de Geologie și Geofizică, reprezentanţii Conversmin, Nicolae Stanca - fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva şi Mihail Ianaş - fostul şef al ANR au fost audiaţi, miercuri, 9 octombrie 2013, de Comisie.
      # Marţi, 8 octombrie, Comisia i-a audiat pe ministrul Agriculturii, Daniel Constantin şi pe reprezentanţii Institutului de Geologie.
      # Luni, 7 octombrie, au fost audiaţi ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri și Turism, Maria Grapini şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
      # Bisericile, Academia Romānă şi Uniunea Arhitecţilor sunt īmpotriva proiectului de la Roşia Montană. Audieri, vineri, 4 octombrie.
      # Joi, 3 octombrie, īn faţa Comisiei Speciale au fost reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation. Dragoş Tănase, directorul general al RMGC, a prezentat avantajele pe care ar urma să le aducă acest proiect īn cazul īn care ar fi pus īn practică.
      # Miercuri, 2 octombrie, Comisia specială i-a audiat pe vicepremierul Liviu Dragnea şi pe Jack Goldstein, un băimărean, inginer chimist, cercetător, conferenţiar şi profesor īn domeniul metalelor rare, care a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri.
      # Marţi, 1 octombrie, la Comisia specială a fost audiat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
      # Luni, 30 septembrie, Comisia specială i-a audiat pe ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova şi pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Tot luni, şeful SRI, George Maior, şi şeful SIE, Teodor Meleşcanu, au fost audiaţi de Comisia pentru controlul SRI.
      # Pe 26 septembrie, la Palatul Parlamentului au avut loc discuţii īntre Comisia specială pentru Roşia Montană şi reprezentanţii protestatarilor din Piaţa Universităţii şi ai ONG-urilor care se opun proiectului minier.
      # Pe 24 septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a explicat Comisiei de ce nu a dat acordul de mediu pentru proiectul Roşia Montană.
      # Īn prima zi de audieri, 23 septembrie, la Comisia specială pentru Roşia Montană a fost invitat ministrul Culturii. Daniel Barbu a explicat care este situaţia patrimoniului Roşia Montană.
      ***

      Comisia parlamentară privind Roşia Montană a lansat, odată cu startul audierilor, site-ul http://comisiarosiamontana.ro./articole.htm
      Deopotrivă cei care contestă şi cei care susţin proiectul Roşia Montană pot trimite mesaje pe site. Pe aceeaşi pagină web, puteţi vedea componenţa Comisiei speciale pentru Roşia Montană
      .

      Parlamentarii au termen să īncheie raportul cu privire la exploatarea minieră pānă pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
      Guvernul a adoptat, īn data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roșia Montană.
      ***

      Nota: La sfarsitul culegerilor exista un REPERTORIU, unde sunt integrate cateva sute de linkuri (redirectionari) spre texte legate de Roșia Montană, publicate in diverse spatii web... Lista va fi actualizata periodic!

      Parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană au audiat, joi 10 octombrie 2013, mai mulţi experţi


      Constantin Cojocaru, economist:
      # Statul romān are īn acest moment cele 2 miliarde de euro de care ar fi nevoie pentru īnceperea exploatării zăcămintelor auro-argintifere de la Roşia Montană. Are aceşti bani, īnsă ei sunt folosiţi de către BNR īn contradicţie cu interesele naţionale…
      # Avem posibilitatea să nu ne mai mulţumim cu firimituri, rămăşiţe. Vă rog să luaţi īn considerare datele certe!
      # Resursele naturale trebuie scoase din māna celor care aleargă după profituri imediate!
      # Proiectul este contrar intereselor financiare prezente şi viitoare ale poporului romān.
      # Expunere de Motive la Legea privind īmbunătăţirea structurii rezervelor internaţionale ale Romāniei

      Constantin Cojocaru (presedinte Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor MCC, Partidul Poporului PP-LC ), īnregistrarea VIDEO a audierii īn Comisia specială pentru Roşia Montană:



      2.) ::
      VIDEO Cojocaru Constantin despre Roşia Montană - TVR News : AICI


      Ioan Ghişe, senator:
      # Am depus două proicte de lege īmpreună cu Constantin Cojocar legate de Roșia Montană
      # Īntāi de toate, sper că veți ține cont de aspectele de neconstituționalitate ale proiectului de lege.
      # Potrivit legii 590 din 2003, subiectul pentru care dvs trebuie trebuie să faceți raport reprezintă obiectul unui contract de stat, īn opinia mea nu este necesar un proiect de lege.
      # Miza proiectului este mai mare decāt estimările.
      # Noi, ca politicieni, avem obligația să lăsăm generațiilor viitoare un mediu sănătos și o țară, dacă nu se poate mai bună, măcar īn condițiile īn care se află acum.
      # Aici este miza ca unii să ia banii și să lase cianurile.
      Ioan Ghişe - Senator PNL - īnregistrarea VIDEO a audierii īn Comisia specială pentru Roşia Montană: AICI

      ***

      Ilie Şerbănescu, economist:
      # Īn cazul Roşia Montană există o diversiune īn ideea de a opune economicul ecologicului. Nefericirea acestui proiect, vulnerabilitatea şi precaritatea lui se află īn domeniul economic.
      # S-a creat īn mod diversionist ideea că cianurile nu sunt aşa de rele şi dăm drumul proiectului. Dumneavostră credeţi poveştile celor de la RMGC, că se vor alege doar cu 1,5 miliarde. Pentru asta traverseaza ei Oceanul?
      # Problema redevenţei este o chestiune inventată.
      # Există resurse pe care mai bine le laşi īn pămānt, pentru că te alegi cu nimic!
      # Romānia este o ţară sub-dezvoltată. Ceea ce i-a mai rămas sunt resursele. Cu ce se va alege: cu o poluare īn plus.
      # Cel care exploatează are voie să exporte produsul obţinut oriunde!
      # Nu este o diversiune cānd se spune că dăm drumul la gazele de şist şi īn felul acesta rezolvăm problema independenţei energetice? Cum să rezolvăm această problemă dacă aceste gaze nu ne aparţin? Iată un exemplu care nu e Roşia Montană. Nu am nimic cu Roşia Montană, ci cu grila actuală de exploatare.
      Ilie Şerbănescu - īnregistrarea VIDEO a audierii īn Comisia specială pentru Roşia Montană:
      AICI
      ***
      ...
      Article Preview

      Strada are dreptate cerānd o nouă schimbare. Şi acest Raport aduce argumente pentru aceasta. Este o contribuţie la limpezirea unei dileme care ne frămāntă pe noi toţi: e cazul să schimbăm cursul schimbării, să regāndim direcţia pe care vrem să mergem şi ce mijloace trebuie să le folosim. Există īncă un pericol devenit evident acum: istoria neīnţeleasă se repetă. Forma cea mai perversă de a lupta īmpotriva unei mişcări sociale este să o infiltrezi de violenţă.

      Īn istoria noastră recentă s-a īntāmplat īn trei momente care par a avea o natură comună. Revoluţia superbă din 17-22 decembrie 1989 a fost murdărită de ceva care a rămas neexplicat: ’teroriştii’. După ore de euforie colectivă, s-a tras de pretutindeni. Au fost mai mulţi morţi decāt la Revoluţie. Nici acum nu se ştie cine au fost ‚teroriştii’. Nici măcar un ‚terorist’ nu a fost prins. Ciudat este că s-au căutat persoane, dar nu s-a pus īntrebarea: cine a organizat această teroare. Şi a fost 13 iunie 1990. Şi la acel eveniment am fost martor. Am īnsoţit de la Parlament pānă la Televiziune o coloană a cărei natură nu o puteam īnţelege. Maşini pline de flăcăi bine hrăniţi, calmi, bine organizaţi, care dădeau ordine: ce să se distrugă. Auzisem şi de atacul sediului poliţiei, tot de neīnţeles. Rămānea neclar cine o făceau. O zi cumplită. Minierii au venit a doua zi, neavānd nicio contribuţie la declanşarea evenimentelor. E drept că mă obseda o īntrebare. Organele care trebuiau să asigure securitatea publică dispăruseră. Unde erau ? Grupurile care atacau instituţiile publice erau nestānjenite. Singurul răspuns logic, dar nesusţinut de dovezi, ar fi fost: forţele de securitate erau īn stradă, dar nu pentru a contracara violenţa. Al treilea eveniment. Zilele acestea. Protestatarii au avut īnţelepciunea să formuleze, de la īnceput, ca una dintre lozincile lor: fără violenţă. Şi marea majoritate a lor nu au fost violenţi. Dar unele comportamente de violenţă au īnceput să apară. Nu se ştie cine erau. Puteam īnţelege că nemulţumirea concentrată īn frustrări patologice puteau lua şi forma violenţei. Deci era de aşteptat. Poate că… Dar, pe 15 ianuarie a devenit clar. Grupuri, nu doar indivizi, au produs acte de violenţă şi distrugere. Nu era o patologie colectivă, ci rezultatul unei organizări planificate. S-a lansat şi o explicaţie: suporterii echipelor de fotbal. Poate unii dintre ei, posibil. Dar pentru mine complet necredibil.

      Patternul se repetă. Teroriştii din decembrie 1989, grupurile violente din 13 iunie 1990, grupurile violente din ianuarie 2012 par a avea o natură comună. Cāt ele reprezintă expresia unei frustrări patologice individuale sau acte organizate ? Aş putea presupune că şi īn alte ţări protestul politic este infiltrat de violenţă. Şi că violenţa indusă reprezintă o justificare a represiunii manifestărilor de protest politic. Deci, da, fără violenţă.
      ***

      Privatizarea, aşa cum a fost făcută, deşi a cuprins aproape īn totalitate economia, ne-a aruncat deja īntr-o stare de societate capitalistă subdezvoltată, responsabilă de īmpingerea unui segment important al populaţiei īn sărăcie. Dar poate nu am realizat nici obiectivul reformei la nivel instituţional. E drept, sistemul legislativ este realizat la nivelul Occidentului dezvoltat, dar cu incoerenţe inevitabile īn orice schimbare profundă. Am realizat o democraţie pluripartidistă, īn centrul căreia este plasat parlamentul care exprimă voinţa electoratului. Dar, surprinzător, se coagulează tot mai clar impresia că alunecăm spre o dictatură coruptă. Mulţi "aleşi ai poporului" nu mai exprimă voinţa alegătorilor, ci sunt "aleşi" de către deţinătorii de dosare şi contracte cu statul.

      ...

      Cel puţin din punct de vedere tehnic Romānia īndeplinește una dintre condiţiile de bază ale democraţiei: pluripartidismul. Ca instituţii politice apărute „ca o consecinţă a fenomenului reprezentativ” [1] partidele politice se află la temelia democraţiei pentru că asigură pluralismul de exprimare, accesul la putere al unei diversităţi largi de grupuri politice, economice și sociale, precum și asocierea liberă a cetăţenilor īn jurul a diverse interese și platforme īn vederea participării la jocul politic. Prin diverse mecanisme democratice binecunoscute (de exemplu alegerile periodice, dar nu numai) diversele partide aflate īn competiţie reciprocă pe scenele politice locale, regionale şi naţională īşi limitează īntre ele posibilităţile de derapaj antidemocratic şi antisocial, astfel īncāt, cel puţin teoretic, din concertul mai multor voci stinghere și afone să rezulte simfonia armonioasă a democraţiei şi a interesului public. Pe bună dreptate s-a constatat că īntr-o democraţie „partidele asigură interfaţa dintre societate şi stat” şi c㠄numai partidele pot oferi alegătorilor instrumentul eficient şi democratic de a organiza politic societatea” [2].


      Registrul Partidelor Politice sau Registrul Fantomelor Politice?

      Cum bine știm pluripartidismul a renăscut īn Romānia imediat după decembrie 1989. După 1989 partidele au fost reglementate mai īntāi prin Decretul-Lege 8/1989 și apoi, īncepānd cu anul 1996, de Legea 27/1996 care a rămas īn vigoare, cu anumite modificări, pānă cānd a fost adoptată actuala lege a partidelor, Legea 14/2003.

      ...

      Amendamente ADOPTATE de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014

      Preşedinte Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 1. Antonescu George Crin Laurenţiu (senator PNL );

      Vicepreşedinţi Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 2. Chelaru Ioan (senator PSD), 3. Ciucă Liviu-Bogdan (deputat PC), 4. Fenechiu Cătălin-Daniel (deputat PP-DD), 5. Mįté Andrįs-Levente (deputat UDMR), 6. Schelean Valeria-Diana (deputat PDL);

      Secretari Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 7. Iordache Florin (deputat PSD), 8. Pambuccian Varujan (deputat Mino.);

      Membri Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 9. Adam Ioan (deputat PSD), 10. Chiuariu Tudor-Alexandru (senator PNL), 11. Donţu Ovidiu Liviu (senator PSD), 12. Emacu Gheorghe (deputat PSD), 13. Florea Daniel (deputat PSD), 14. Gorghiu Alina-Ştefania (deputat PNL), 15. Greblă Toni (senator PSD), 16. Motreanu Dan-Ştefan (deputat PNL), 17. Nica Nicolae-Ciprian (deputat PSD), 18. Oltean Ioan (deputat PDL), 19. Podaşcă Gabriela-Maria (deputat PSD), 20. Roman Petre (deputat PNL), 21. Scutaru Adrian George (deputat PNL), 22. Tişe Alin Păunel (senator PDL), 23. Vochiţoiu Haralambie (senator PP-DD);

      Membri supleanţi Comisie de revizuire a Constituţiei Romāniei 2013-2014: 24.(MS.1). Biró Rozalia Ibolya (senator UDMR), 25.(MS.2) Cozmanciuc Corneliu-Mugurel (deputat PNL), 26.(MS.3) Ganţ Ovidiu Victor (deputat Mino.), 27. (MS.4) Ionescu Aurelian (deputat PC), 28.(MS.5) Miron Vasilica Steliana (senator PP-DD), 29.(MS.6) Stoica Ştefan-Bucur (deputat PDL), 30.(MS.7) Stragea Sorin Constantin (deputat PSD);

      ***
      VEZI/DESCARCA DOCUMENTUL ORIGINAL(format lista): Lista finala a amendamentelor la Constitutie adoptate de Comisia de revizuire
      ***

      PROIECT DE REVIZUIRE a Constituţiei aprobat de Comisia Parlamentară condusă de Crin Antonescu, Preşedintele Senatului Romaniei.
      27.06.2013
      ...

      Page 1 of 3 123 LastLast